1,357 matches
-
învelită într-un munte de bani, nu te cuprinde nostalgia boxului, dar deloc! începe să-ți fie din ce în ce mai dor de lupte libere, greco romane sau de concursul sătesc de trîntă. Acolo pot exista învingători, învinși, campioni și medalii. Aici e kitsch bine plătit și servit ca desert pe burta goală. februarie 2004 343 de secunde Trebuie să acceptăm că o carieră fabuloasă de 20 de ani se poate sfîrși brusc, în mai puțin de șase minute. Ne plac melodramele. Sîntem obișnuiți
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
aproape de cel de-al doilea model, în timp ce, în Corpuri de iluminat, imprevizibila Pia ar fi mai curând o Emma Bovary de cartier bucureștean (un capitol al cărții se numește Gadget Bovary), deși se silește cât poate să semene cu reproducerea kitsch a unei fotografii cu Marilyn Monroe. Text provocator, ca toate celelalte, Corpuri de iluminat - scris după Playback, dar publicat înainte de acesta - s-ar fi putut numi la fel de bine Romeo, Julieta și întunericul. Antiroman de dragoste, dinamitează metodic - prin deriziune și
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
tripartită are și culegerea de nuvele Vin râmele (1993), care include textele respinse de cenzură la editarea cărții anteriore. Majoritatea narațiunilor se plasează în aceeași formulă mixtă - notația cotidianului și parabola -, de astă dată orientată orientată spre surprinderea aspectelor sordide, kitsch ale realității. Secțiunea Comedii reale prezintă în manieră aparent ilară cazuri bizare și tragice (un caz de schizoidie, în Robertina, un dușman de clasă), Tragedii inventate supun analizei situații existențiale neobișnuite, modelul predilect de personaj fiind insul cu evoluție interioară
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Zori în ceață (1985), unde prozatorul revine la temele preferate (mediul cazon, Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
delectarea vecinului ori a comesenilor de la cârciumă. Alteori naratorul nu se identifică total cu personajele, și atunci tonul lui este unul amuzat, ironic cu tandrețe și hâtru, prin simularea seriozității, prin adoptarea unor clișee proprii exprimării pretins îngrijite, de fapt kitsch. Prozatorul - a cărui ascendență caragialiană a fost semnalată de Mircea Martin încă de la debut - încearcă să transpună spiritul lui I. L. Caragiale în contextul vremurilor de azi. Și nuvela Fratele meu geamăn vădește aceeași filiație, dar modelul e dat de proza
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
expoziție erau două trei lucrări cu adevărat bune, de unul și, respectiv, de celălalt dintre pictori. Aci, Crăiță Mîndră și Pristavu sînt (mai mult decît altădată) comerciali, vizează o clientelă, „fac cu ochiul” prin „subiectele” facile și culoarea apropiată de kitsch. Sub acest aspect reușita lor e aproape deplină: plimbîndu-mă prin galerie, am auzit domni și doamne dîndu și savant cu părerea despre „progresul” celor doi, cît și alte comentarii de o subtilitate căutată. *„Scrisul introduce ceva...”, a susținut doamna Margareta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o altă criză romantică, excesiv raționalistă și simplificatoare, produsese marxismul. Încât, nu este chiar atât de surprinzătoare „trădarea” de care s-au făcut vinovați atâția intelectuali (de la Heidegger la Sartre, de la Celine la Aragon, de la Hamsun la Brecht), fascinați de kitschul nazist, tribal, rasist, retrograd al trecutului mitizat, sau de kitschul comunist, egalitar, universal, perpetuu „progresist” al viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii și artiștii, plictisiți de „banalitatea” Înțelepciunii, Împovărați de propria solitudine și marginalizare, copleșiți de dilemele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Încât, nu este chiar atât de surprinzătoare „trădarea” de care s-au făcut vinovați atâția intelectuali (de la Heidegger la Sartre, de la Celine la Aragon, de la Hamsun la Brecht), fascinați de kitschul nazist, tribal, rasist, retrograd al trecutului mitizat, sau de kitschul comunist, egalitar, universal, perpetuu „progresist” al viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii și artiștii, plictisiți de „banalitatea” Înțelepciunii, Împovărați de propria solitudine și marginalizare, copleșiți de dilemele sociale prea complicate, devin pradă artificiilor extreme, ca stimulente „vitalizatoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Încetase, dintr-o dată, să mai fie primăvară. Despre criza omului este vorba, până la urmă, În toate, oriunde și oricând. Omul care a creat utopiile și le-a suportat dezastrele, cel care a dinamizat pragmatic realitatea, pentru a se trezi În kitschul prezentului abundent și adesea pustiu, căutându-se, În mereu altceva, tot pe sine. Fără această mereu actualizată premisă a aventurii umane, strania existență a micii noastre planete și a marii ei istorii ar fi Încă mai greu de deslușit decât
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vorba, de fapt, decât de un același veșnic intrus, marginalul, străinul dintotdeauna, care doar și-a căpătat, acum, dintr-o dată, și Înfățișarea corespunzătoare? Textul propune, firește, multe straturi de semnificații și ridică nu puține dileme, unele legate chiar de potențialul „kitsch” pe care Îl conține. Multe interpretări apelează sau chiar inventează, deloc surprinzător, acest kitsch, atât de frecvent În retorica dezbaterilor publice și În produsele culturii pop și senzaționaliste, comercializate astăzi. Oricum am privi textul, Însă, ca o istorie a alienării
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și-a căpătat, acum, dintr-o dată, și Înfățișarea corespunzătoare? Textul propune, firește, multe straturi de semnificații și ridică nu puține dileme, unele legate chiar de potențialul „kitsch” pe care Îl conține. Multe interpretări apelează sau chiar inventează, deloc surprinzător, acest kitsch, atât de frecvent În retorica dezbaterilor publice și În produsele culturii pop și senzaționaliste, comercializate astăzi. Oricum am privi textul, Însă, ca o istorie a alienării În familie și societate sau ca o metaforă a solitudinii, ca scrutare a procesului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și că „dacă aș fi semnat hârtia, mi-aș fi justificat, față de mine Însumi, și această faptă”. Doctorul selecționer și supraveghetorii SS-iști care au permis sau ignorat supraviețuirea nou-născutului la Auschwitz par și ei doar simple jucării În ambiguitatea „kitschului” barbar În care operează, diavoli mărunți și servili care pot fi, la fel de bine, sadici sau neglijenți, sau plictisiți. Ca și Omul În gri, noii misiți ai tenebrelor nu forțează nici ei răul. Nu au de ce, răul domină, suveran, peste victime
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și „o minte italiană și un stomac german”. Fidel nevoii omenești de a traversa spații, limbi și culturi, autorul confruntă pericolul „postmodernist” al egalizării și uniformizării unor comunități precum cele ale Triestului și, mai ales, al „degradării lor În decorație kitsch”. Ideea scrierii pornise, ne relatase În clasă autorul, de la contribuția sa la un număr din 1991, dedicat călătoriei, al ziarului Corriere della Sera, al cărui colaborator este de două decenii. Soția sa, Marisa, prezență esențială a existenței sale, a cărei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
littéraires du XX-e siècle, II, Budapesta, 1984; Mincu, Eseu, passim; Ion Pop, Avangarda în literatura română, București, 1990; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, passim
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
diverse câmpuri: scriitori, sociologi, istorici, oameni de știință, politicieni, ziariști-comentatori, studenți ș.a. Se remarcă de-a lungul anilor dosare precum: Splendoarea și mizeriile mitocanului, Armata, Ce fel de bârfe bârfim, Violența, A fi sau a nu fi independent, Exilul românesc, Kitsch, Serialomania, Lumea interlopă, Vin americanii, Locul comun, Disciplina de partid, Modă și mode, Laic și religios, Subculturi, Scrisul & cititul, Specific național, identitate națională etc. Semnează, pe lângă membrii consiliului editorial sau ai redacției, Mircea Iorgulescu, Pavel Șușară, Nicolae Manolescu, Horia Bernea
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
e aplicat cu prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc și gândesc „ca din carte”, că își alimentează resursele de vervă și umor din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Preocupat constant de opera lui I.L. Caragiale și remarcându-se ca un bun specialist în materie, i-a consacrat mai multe lucrări: Caragiale. Universul comic (1967), Nu numai Caragiale (1984; Premiul Asociației Scriitorilor din București) și I.L. Caragiale față cu kitschul (1988) ș.a. Prima lucrare, pornind de la teza de doctorat, e o monografie a comicului caragialean, studiu sistematic propunându-și să-l fixeze mai precis pe scriitor în marea tradiție comediografică și să-i definească „orizontul tipologic” și „mijloacele”, apartenența stilistică
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
altele, noi, vor fi dezvoltate în studii mai succinte, dar nu mai puțin interesante, ce vor constitui prima parte a volumului Nu numai Caragiale, ca, de exemplu, Arta compoziției, Omul-spectacol, Arta monologului, Ipostaze ale eului. În I.L. Caragiale față cu kitschul, C. apare într-o nouă ipostază, individualizându-se nu numai prin apetența teoretică, dar și prin frecventarea tuturor artelor, degajarea stilistică, îmbinarea spiritului „științific” de odinioară cu unul subtextual ironic și în același timp delectabil. După ce definește fenomenul kitsch, pornind
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
cu kitschul, C. apare într-o nouă ipostază, individualizându-se nu numai prin apetența teoretică, dar și prin frecventarea tuturor artelor, degajarea stilistică, îmbinarea spiritului „științific” de odinioară cu unul subtextual ironic și în același timp delectabil. După ce definește fenomenul kitsch, pornind de la teoria lui Abraham Moles și după ce îl argumentează cu bogate ilustrări din artele plastice și literatură, autorul ajunge la Caragiale, a cărui operă o consideră un vast studiu dedicat acestui fenomen. Ample caracterizări, deduse din mulțimea exemplelor, duc
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
îl conduce pe cercetător la considerații despre poezia orfică, așa după cum plânsul e definit ca expresie a melancoliei și a conștiinței tragice a lui Eminescu. Ca tipologie, Alfabetul de tranziție (1986) este o carte înrudită cu I.L. Caragiale față cu kitschul, înfățișându-l pe C. în cea mai autentică ipostază a lui, și anume în cea de eseist, care folosește din plin cunoștințele istoricului literar, adăugându-le altele, mereu bogate și noi, precum cele de istoria mentalităților, de sociologia modei, critica
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
I.L. Caragiale, N. Gane, Delavrancea, Homer, Alejo Carpentier ș.a. SCRIERI: Caragiale. Universul comic, București, 1967; Tensiunea lirică, București, 1971; Stelele cardinale, București, 1975; Pygmanolion, București, 1982; Nu numai Caragiale, București, 1984; Alfabetul de tranziție, București, 1986; I.L. Caragiale față cu kitschul, București, 1988; Pentru contra, București, 1991; Râsete în Parlament, București, 1994; Caragiale e cu noi!, București, 1997; De ce, nene Iancule?, București, 1998; Honeste scribere, București, 2000; Caragiale recidivus, București, 2002; Potcoave de purici, București, 2003. Antologii: Pionierii romanului românesc, pref.
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Călinescu, Mituri, teme, interferențe, CL, 1982, 12; Nicolae Manolescu, Nu numai istorie literară, RL, 1984, 44; Alexandru George, „Nu numai Caragiale”, VR, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 316-320; Paul Cornea,Tranziția ca spectacol și auroră, MS, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Kitschul și moftul, RL, 1988, 52; Gheorghe Grigurcu, Încă un Caragiale „excesiv”, ST, 1989, 4; Nicolae Steinhardt, Pe scurt despre kitsch, VR, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Priorități ’90, CNP, 1990, 8; Dicț. scriit. rom., I, 504-505; G. Dimisianu, Detectivismul critic
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Caragiale”, VR, 1985, 4; Mirodan, Dicționar, I, 316-320; Paul Cornea,Tranziția ca spectacol și auroră, MS, 1987, 4; Nicolae Manolescu, Kitschul și moftul, RL, 1988, 52; Gheorghe Grigurcu, Încă un Caragiale „excesiv”, ST, 1989, 4; Nicolae Steinhardt, Pe scurt despre kitsch, VR, 1989, 4; Ion Bogdan Lefter, Priorități ’90, CNP, 1990, 8; Dicț. scriit. rom., I, 504-505; G. Dimisianu, Detectivismul critic, RL, 1998, 36; Marius Chivu, Honeste legere, RL, 2001, 14; Popa, Ist. lit., II, 1106; Cristea-Enache, Concert, 318-322; Tudorel Urian
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
din momentul în care văd pe ecran o fanfară cântând la sosirea unor persoane considerate importante (aici, soldații americani) să mă gândesc automat la Kusturica. (Care Kusturica oricum a făcut-o lată rău la Cannes cu Promise Me This, un kitsch atât de sinistru cum rar am văzut.) California Dreamin’ (nesfârșit) - regia Cristian Nemescu, scenariul Tudor Voican și Cristian Nemescu, imaginea Liviu Marghidan, montajul Cătălin Cristuțiu, cu: Armand Assante, Răzvan Vasilescu, Jamie Elman, Maria Dinulescu, Andi Vasluianu, Ion Sapdaru. Post TIFF-um
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
un întreg care, pentru cineva care trăiește la Paris, vine aici și face o cercetare așezată, cuminte, poate reprezenta un fenomen interesant. Am avut o extraordinar de bună prietenă, specialistă în materie de etnografie și antropologie, Ioana Nicolau, care cerceta kitsch-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în care mă aflu, sunt năpădit de decibelii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]