1,358 matches
-
maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor narcisiace; pe de altă parte, dominația autorului asupra personajelor sale dobândește proporții tiranice, protagoniștii fiind reduși la statutul de marionete eviscerate și acefale. Nu în ultimul rând, combinând eseul cu introspecția, oniricul cu distopicul și kitschul cu pastișa, textul e un tur de forță în planul tehnicii romanești. Publicat inițial în franceză, sub titlul Le Fardeau (1989), romanul Ex (1993) semnalează o revenire parțială la formula de la începuturile prozatorului: ca și Troceanu, Gheorghe Huhulea e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
receptivitatea față de livresc, în forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch, autorul nu menționează însă perioada de tranziție a neomodernismului, care cumva și-ar găsi rolul temporal printre unitățile menționate de acesta. Este nevoie, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch, autorul nu menționează însă perioada de tranziție a neomodernismului, care cumva și-ar găsi rolul temporal printre unitățile menționate de acesta. Este nevoie, desigur, de precizarea rolului neomodernismului de a readuce în discuție tradiția, de care paradigma modernă se îndepărtează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Bratu, Luiza, Valori stilistice în poezia Anei Blandiana, Teză de Doctorat, Sibiu, 2009. Bulgăr, Gheorghe, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala, 2002. Călinescu, Matei, Aspecte literare, București, Editura pentru Literatură, 1965. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999. Cârneci, Magda, Arta anilor '80. Texte despre postmodernism, București, Editura Litera, 1996. Ciobanu, Mircea V., Avatarurile
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 52. 78Irina Petraș, Curente literare dicționar-antologie, București, 1992, p. 123. 79Relația modernitate postmodernitate a fost redată, explicată și dezbătută în numeroase lucrări. Amintim câteva nume de referință, cum ar fi : Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995; Mircea Cărtărescu, Postmodrnismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române. Pitești, Editura Paralela 45
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
45, 2000; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996; Liviu Petrescu, Poetica postmodernismului, Pitești, Editura Paralela 45, 1996. 80Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995, p. 5-7. 81G. Bachelard, Le nouvel esprit scientifique, (1934), 15e édition, Paris, 1983; Idem, Dialectica spiritului științific modern, vol. I-II, București, 1986; W
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai puțin ostili, ai ființei poetice. Prima direcție este vizibilă în textele din primul grupaj al volumului, Prostul satului și visul Îngerului ideologic, acolo unde perspectiva asupra lumii contemporane este aceea, necruțătoare, a unui cronicar fidel al mizeriei, imposturii și kitschului unei lumi întoarse în terMitologie destrămată, numai bună de caricat/ parodiat ("hai la groapa cu termite, vino!/ și pentru noi soarele strălucește/ chiar dacă negru și negru// tot cuminți de-om fi/ n-om fi nici voioși,/ nici teferi.// hai mințile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ori în caricatură. Versul lui Adi Cristi se construiește ca un decupaj viu dintr-o realitate bolnavă și are adesea o duritate menită a sancționa tocmai tarele realității noastre imediate. Lumea în care trăiește poetul e una a seducției prin kitsch, ipocrizie și superficialitate, așadar un fel de ridicol bâlci al deșertăciunilor, de care, în calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și subminează povestirile fragmentare ale fiecărui spațiu tematizat. Realitatea grotescă a designului tematic subminează nu numai ordinea socială, ca în carnavalul lui Bahtin, dar și cultura înaltă în general și, de fapt, orice fel de ierarhie culturală. Mitul subminează istoria, kitsch-ul, arta, povestirea imaginară, realitatea, toate acestea însă având un dublu scop: să aducă profit și să vândă distracție. New York, New York și Brooklyn Bridge O agora modernă, Las Vegas-ul funcționează ca o piață în care produsul cel mai bine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
există oferta unui amuzament continuu. Singurul impediment în calea distracției permanente ar fi bagajul cultural diferit al vizitatorului, în funcție de care pot exista interpretări multiple ale parcului tematic. Văzut prin grila europeană, spațiul parcului tematic este de obicei amendat ca fiind "kitsch"; privit ca un mijloc de distracție hibrid, creolizat, spațiul tematic poate revela conotații nebănuite și poate deveni cu adevărat amuzant. Capitolul 7 Efectul de bumerang Așa cum au fost încercări numeroase de a se ajunge la o definiție general acceptată a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
culturale, care a avut loc în America, spre deosebire de Europa, unde oamenii se mai mândresc cu aceste ierarhii, ar putea fi efectul democratizării politice și sociale, al gândirii post-moderne, sau al amândurora. Tensiunea existentă între opoziții binare de genul artă și kitsch, adevărat și fals, cultură înaltă și cultură de masă este, extrapolând gândirea deconstructivistă, nefirească, datorită existenței ierarhizării și a diferenței, implicite, între primar și secundar în analiza conceptelor (arta este primară și pozitivă, kitsch-ul, secundar și negativ, cultura de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
opoziții binare de genul artă și kitsch, adevărat și fals, cultură înaltă și cultură de masă este, extrapolând gândirea deconstructivistă, nefirească, datorită existenței ierarhizării și a diferenței, implicite, între primar și secundar în analiza conceptelor (arta este primară și pozitivă, kitsch-ul, secundar și negativ, cultura de elită este primară, deci pozitivă, cultura de masă, secundară, deci negativă). Al doilea termen al opoziției apare în general ca o suplimentare a primului. Tensiunea între termeni este reconciliată prin intermediul conceptului de "cultură populară
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
profetic, simbolul patriotismului, devotamentului și succesului americane. Deși apreciată în prezent, Rosie s-a confruntat cu nenumărate critici, în special din partea europenilor, din momentul în care a fost prezentată publicului în 1943. A fost considerată urâtă, lipsită de autenticitate și kitsch. Un alt exemplu de cultură creolizată este experiența McDonald's, descrisă pe larg în Capitolul 5. Hamburgerul este un hibrid de rețete europene (germane, italiene, franțuzești) și asiatice. Bucătăriile tradiționale europeană și asiatică au fost compartimentate în părți componente, separate
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
213 15.3.1. Practica deschiderii cărții / 213 15.3.2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3. Citirea cărții / 216 15.4. Preoții, actori ai practicilor divinatorii / 216 Capitolul 16. Reclamă și publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1. Practici hermeneutice tradiționale / 237
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3. Citirea cărții / 216 15.4. Preoții, actori ai practicilor divinatorii / 216 Capitolul 16. Reclamă și publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1. Practici hermeneutice tradiționale / 237 Anexa 2. Analiza transversală a filmului / 254 Bibliografie / 259 Abstract / 269 Résumé / 275 Prefață
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este un fenomen mai întâlnit decât m-am așteptat. L-am regăsit în forme dintre cele mai diverse, de la banale credințe și superstiții, până la ritualuri destul de elaborate, ca practici populare, sub forma unui melanj sincretist sau, pur și simplu, ca kitsch. În esență, toate analizele mele au pendulat între dimensiunea umană și expresiile sociale (culturale și mentale) ale fenomenului divinatoriu. Nu am ezitat să mă opresc și asupra dimensiunii simbolice a faptelor studiate. Instrumentele și tehnicile de lucru utilizate sunt preponderent
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
științifice, acceptabile și verificabile, specifice timpului nostru. Ea reprezintă o formă a căutărilor noastre care încearcă să afle, să explice și să dea sens umanului și socialului. Aceasta este definiția cu care am operat, chiar și atunci când am vorbit despre kitsch și despre formele degradate ale practicilor divinatorii. La nivelul cunoașterii comune, divinația desemnează acele practici de ghicire care permit cunoașterea trecutului, prezentului și viitorului. Deși, din punct de vedere etimologic, manția, la vechii greci, făcea trimitere la nebunie și extaz
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o atitudine corectă și de o parte, și de cealaltă. Mă refer aici la acei prezicători care nu diabolizează celelalte căi instituționale recunoscute de rezolvare a problemelor, dar și la acei specialiști care nu ridiculizează divinația (excludem de aici formele kitsch: șarlatania și impostura) și o pun sub semnul blând al "gândirii sălbatice". Înclinația oamenilor pentru alternative de cunoaștere am explicat-o prin eșecul parțial al versiunilor gnoseologice oficiale, recunoscute: subiecții sunt nemulțumiți că nu-și găsesc rezolvarea problemelor pe căi
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un mecanism de generare de tip combinatoric, bazat pe teoria fractalilor. Mai mult, cercetările au demonstrat că efortul interpretativ nu este singular. El este dublat de contribuția clientului la a reinterpreta, adapta și re-vrăji lumea. Am abordat apoi și problematica kitschului, a șarlataniei și a publicității în practicile divinatorii. În acest sens am venit cu rezultate din mass-media și cu anumite informații selectate din spațiul virtual. Ultimul capitol al lucrării l-am consacrat analizei influenței pe care o are divinația asupra
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
omul contemporan. De exemplu, ele demonstrează o formidabilă adaptare la tehnicile moderne de comunicare din industria mass-media. Odată cu creșterea accesibilității la aceste practici, se constată și o diluare a conținutului, o "kitschizare" a lor. Capitolul 16 RECLAMĂ ȘI PUBLICITATE. DESPRE KITSCH ȘI ȘARLATANIE ÎN PRACTICILE DIVINATORII CONTEMPORANE Practicile divinatorii populare, autohtone, așa cum sunt ele prezentate în numeroasele scrieri de antropologie și etnologie, au astăzi o circulație mai restrânsă. În spațiul românesc regăsim o mare varietate de forme divinatorii, multe fiind importuri
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
creșterea consumului de cafea, accesul la internet etc.), care vin să întâmpine cerințele "pieței" și 3) o formă de divinație "savantă" care încearcă să recupereze dimensiunea științifică metafizică și erudită a fenomenului. Se remarcă, desigur, o alunecare a divinației înspre kitsch și practicarea sa (în anumite situații) în forma unei pseudoindustrii. Deși fenomenul este vizibil cu ochiul liber, am folosit ca material argumentativ o listă a lucrărilor de mâna a doua care circulă azi pe piața ieșeană mai precis, în marile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și documentare promovate pe micul ecran. Acolo unde a fost cazul, am recurs la o analiză de conținut. În rest, s-a urmărit frecvența prezenței fenomenului divinatoriu în mijloacele de informare menționate mai sus. 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? Din cercetările întreprinse pentru studiul divinației se observă că fenomenul are o dezvoltare spectaculoasă în cuprinsul publicațiilor, în rubricile de publicitate și în spațiul virtual. Practic, vorbim despre adaptarea unor practici divinatorii la exigențele lumii moderne. Paralel cu aceasta se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
culturală și mediatică a fenomenului. Întrebările care se pun cu necesitate într-o astfel de situație sunt următoarele: mai este divinația o formă de cultură populară, străveche sau este doar o compilație de credințe, superstiții și simboluri? Putem vorbi despre kitsch în divinație? Așa cum se prezintă rezultatele cercetărilor noastre, fenomenul comportă o serie de interpretări și nuanțări. De ce? Pentru simplul motiv că nu putem pune pe același nivel credințele oamenilor în semnele cerului sau în practica topirii cositorului cu ceea ce promovează
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu un fenomen de aculturare a unor străvechi practici (precreștine) de venerare a pământului și a metalelor și de transformare a lor314. Astfel de manifestări populare, oneste, lipsite de vreun interes pecuniar sau de altă natură, nu pot fi considerate kitsch. Mai curând, ele ascund o dimensiune culturală și spirituală de o mare încărcătură simbolică, ce nu caracterizează doar niște simple superstiții umane, construind și structurând adevărate moduri de a fi. Chiar și în condițiile unei aculturări 315 evidente cum este
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aceste manifestări simbolice sunt enunțate ca simple superstiții și nu se transformă în modele de existență. Formele degradate de divinație sunt mult mai evidente. Le putem afla cu ușurință pe mai toate canalele de informare și comunicare. După cum se știe, kitschul reprezintă unul dintre "copiii" modernității și sugerează prezențe repetitive, banale și triviale ale unui fenomen. Matei Călinescu îl definește drept una dintre manifestările nemijlocite ale esteticii triumfaliste și ale epocii consumiste 316. Nici una dintre caracteristicile kitschului enunțate mai sus nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]