7,839 matches
-
acesta, pentru îndrăzneala lui, într-o buruiană numită Năvalnic. Având cunoștință de protectoarea creației deusiene, suferind amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu, cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
amarnic după fiul ei favorit, Dochia o va trimite într-o zi geroasă de iarnă, pe nora sa, la râu, cu un fir din lână neagră, spunându-i că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
că nu avea să se întoarcă acasă decât numai atunci când firul de lână va fi albit. Înghețată și plânsă, tânăra fu vizitată de Iisus care, făcându-i-se milă de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firul negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de ea îi dărui o floare roșie cu ajutorul căreia firul de lână se albi. Din curiozitate, tânăra femeie îi ceru să-i spună numele, pentru a-și aduce mereu aminte de minunea cu care a făcut ca firul negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de minunea cu care a făcut ca firul negru de lână să se albească. Iisus i-a spus că numele lui este Mărțișor. De atunci, soția Dragobetelui, a început să împartă fetelor necăjite, pentru a primi bucuria miracolului, șnururi de lână roșie. Se cunoaște că slavii au venit pe teritoriul țării noastre, ca popor migrator, în perioada celui de al VII-lea secol al erei noastre, peste tot ceea ce dacii dețineau ca ceremonialuri și vechi tradiții strămoșești. Cert este că ritualul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
zise Simona. Au sărit un pârleaz de răzlogi de lemn, au urcat prin livadă, până s-au apropiat de gospodăria lui Costan, vecinul din deal. Iaca și oițele. Dar iată și câțiva mielușei zburdând. Un miel s-a băgat sub lâna mamei sale și-a început să sugă scuturând codița. - Skîîîîțțț! Na, c-am prins în poză și oițele cu berbecuții! Nu s-au oprit, au urcat mai sus, acolo unde se vedea pădurea. Aici au decis să facă popas. Au
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
Se adunau triburile, chemate de rege pentru a stăvili atacurile cotropitorilor. Bristena își văzu frații pregătindu-și cu mare fală armele. Își pregăti și ea, în ascuns, arcul și săgețile. Pentru a nu le pierde, înfășură în jurul lor fâșii de lână roșie, după care se îmbrăcă cu haine șterpelite de la fratele ei mai mic. Își adună părul sub cușma puțin cam mare, care îi cădea pe ochi, alăturându-se altor băieți care întovărășeau grupul războinicilor. Nu îi fu greu să treacă
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Bristena trase de coardă cât putu de tare, după care dădu drumul săgeții. Fu cât pe ce să cadă din copac când răcnetele izbucniră în mulțimea de sub picioarele ei. -- A cui este această săgeată? Răcnetul regelui o îngheță. Fâșia de lână roșie flutura în bătaia vântului de seară, ca o flamură acuzatoare. Bristena sări din copac și înaintă cu capul în piept. Își dori ca Spiritul Izvorului să fie alături de ea în acel moment, ca tăicuțul să nu se mânie și
POVESTEA MICUŢEI ARCAŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370252_a_371581]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
într-o coadă groasă, împletită, ce îi ajungea până la brâu. Câțiva zulufi îi acopereau fruntea și ieșeau neastâmpărați din împletitură, semn că fuseseră cu greu prinși acolo. Purta o fustă neagră, dreaptă ce-i acoperea genunchii și un jerseu de lână maro, strâns la mijloc într-un cordon lat, de piele. Își afundă pumnii în buzunarele jerseului, îl privi lung, din cap până în picioare, cu niște ochi ce păreau două stele, căutând singură răspunsul la întrebările ei. - O să vorbesc eu cu
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
Inima toată mi-o băgasem în pietre / cum mâinile mamei în cocă / / [...] // pre când roata numai o spiță avea / și nu roată se numea / ci linie se numea. («Roata cu o singură spiță» - SEM, 13 sq.). Cuvintele sunt materiale, fibroase: ...Lâna albă a cuvintelor / de pe limbă mi-o tund cu foarfecele de iarbă. («Colinda colindelor» - SEM, 29). În viziunea stănesciană, rostirea/grăirea cuvântului / numelui, ca și în mitul despre Puterea Cuvântului de la Început / Geneză, este născătoare de trup: Să deplângi / absența
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
pentru nuditate și, după o căutare rapidă, se „îmbrăca”, adică își punea ochelarii de soare. Știam cu toții că era un campion al supraviețuirii, având în bagaj doar o pungă cu nuci, un borcan cu miere și un pulover roșu de lână. Apa din surse glaciare se găsea oricum peste tot. Un tip caraghios, fără doar și poate. Sau bucureșteanul acela ciudat, pe care l-am întâlnit undeva pe malul lacului Podragu, înainte de ascensiunea pe Înălțimea Sa Moldoveanu. Înserasem la cabana ocupată
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
fi români adevărați!! Am fost la sat, la bunici pășind în micuța sală socială a bisericii, care prin dragostea iubitorilor de folclor ai comunității noastre s-a tranformat într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au gândit și realizat această oază de romanism
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICA Sub nuc se așeza bunica, Încă din zorii zilei trează, Cânta deasupra turturica, Pe față-i luneca o rază. În umbra caldă, mișcătoare, Torcea din lâna vaporoasă, Umplea un fus și, cu răbdare, Îl depăna pe-un ghem, zeloasă Era atâta de curată, Și lăcrima mai din nimica; M-am întrebat, și nu o dată, La ce se tot gândea bunica? Referință Bibliografică: BUNICA / Gheorghe Vicol : Confluențe
BUNICA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353194_a_354523]
-
vremea geților. - Știu cine sunt geții! Strămoșii noștri! - Da! Neamurile tracice respectau Obiceiul mărțișorului pe care nimeni altcineva în lume nu îl avea. Pe vremuri, când venea primăvara, femeile purtau monede sau pietricele atârnate cu fire roșii și albe de lână. - Erau bogați, dacă purtau bani în loc de mărțișoare, hotărî copilul, oprindu-se în dreptul unor pisicuțe din plastic. Există o fabrică de mărțișoare? Cine le face? - Oricine poate confecționa un mărțișor! De regulă, fabricarea podoabelor este o formă de artă plastică, iar
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
pe urmele lăsate de nora ei prin zăpadă, luând o ditamai cofița în brațe, cu gândul să o umple de fragi și mure. Fiind bătrână, drumul ei a durat aproape toată iarna. Ca să nu se rătăcească, a început să împletească lână roșie și albă, într-un fir pe care îl lăsa în urma ei. Pășind prin zăpada înaltă, Baba Dochia începu să se încălzească pe sub cojoace, așa că, se gândi că dacă își va scoate unul și îl va lăsa pe cărare, îl
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
și să nu uiți de ea! - Acum îmi spui legenda cu Crăiasa Primăvara? - Această legendă spune că la marginea unui sat, locuia o femeie care avea o fiică tare bolnavă. Pentru că doctoriile erau foarte scumpe pe vremea aceea, femeia torcea lână pentru oamenii din sat ca să aibă bani să-și vindece copila. Într-o zi, pe când stătea în fața porții și torcea plângând pentru că fata era din ce în ce mai bolnavă, în dreptul ei se opri o trăsură roșie, neasemuit de frumoasă, din care coborî Crăiasa
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Editura Litera, București, 2010. [17]Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.5, p.144.s., Editura Saeculuum-Vestala, București, 1998. [18]Derviș, denumire persană pentru călugăr musulman; dervișii se numeau în lb. turcă sufiți sau sufiști, denumire de la îmbrăcămintea de lână aspră (suf) pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire Dervent. [19]Selimović, Mesa, Dervișul și moartea, Editura Leda, București, 2009 Referință Bibliografică: REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
va comunica în monologul care va urma. Domnule Rozental lămurește te rog domniile lor. Relativ comod pe scaunul său, domnul Rozental urmărit intens de toate privirile începe dezinvolt următorul monolog: „Sunt cetățean român, multietnic deoarece tata a fost sas de pe lână Brașov iar mama franțuzoaică. Botezat Ortodox în București mi-am reconsiderat vederile religioase după citirea lui Eliade și vizitarea mai multor biserici, în special Musulmane. Astăzi sunt un fan al naturii în rol de Dumnezeu iar Natura î-mi răsplătește
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
crestături în lemn. Ne spune legenda mărțișorului așa cum este cunoscută la dumnealui în sat. Baba Dochia, o bătrână care mergea cu oile la munte, avea cu ea și furca de tors. A legat o para turcească la un fir de lână. Mărțișorul a fost inițial alcătuit dintr-un ban purtat la gât pe un șnur împletit din două fire, unul alb și unul negru, în timp firul negru a devenit albastru, fiind înlocuit ulterior de un fir roșu, deoarece era mai
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine firea veselă și sănătoasă a țăranului român. Părțile componente sunt din materiale naturale tradiționale: piele, lână, cânepă etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]