4,114 matches
-
fenomene este în primul rând opinia socială (doxa), și aceasta îl oferă spre studiu și cunoaștere științei (epistemé). Din acest motiv, opinia indică comportamentele perverse și le definește ca atare, iar cunoașterea științifică rămâne tributară opiniei, chiar dacă ea reușește să lărgească sau să modifice domeniul respectiv al perversiunilor”. Perversiunile se definesc prin raportul dintre om și valorile morale în sfera câmpului social. Ceea ce constituie factorul favorizant care strică echilibrul dintre om și valorile morale este criza modelului socio-cultural, exprimată prin: devalorizare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
recuperarea bolnavilor psihic, asistența muribunzilor, resocializarea bolnavilor psihic, fapte care implică respectul și demnitatea omului aflat în stare de boală psihică. Surprinzător este însă faptul că societățile moderne, liberale, de tip „deschis”, admit eutanasia, pe care în mod mascat o lărgesc considerabil ca arie de „indicație”, făcând prin aceasta o acțiune de eugenie mascată (P. Rentchnick). 3. Eutanasia P. Rentschnick afirmă că eutanasia este o noțiune care poate fi regăsită atât la Platon și Aristotel, cât și la Hippocrate, și care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stomatognat fac ca stomatologia modernă să fie din ce în ce mai performantă dar și din ce în ce mai agresivă. Invazia materialelor noi ce se perfecționează rapid, noile tehnologii, utilizarea laser-lui din ce în ce mai mult și pe scară din ce în ce mai largă, fac ca posibilitățile de diagnostic și tratament să se lărgească în mod vizibil. Stomatologia modernă, ramură a medicinii cu caracter preponderent practic, nu se poate realiza decât în echipă, în care fiecare membru știe exact ce are de făcut. Asistenta medicală de stomatologie este un cadru tehnic relativ nou specializat
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
a cărui definiție este citată și în Dicționarul de sociologie), . Definiția relevă în primul rând faptul că avem de-a face cu o succesiune de intrebari sau imagini (desene, fotografii) fixate în scris, grafic. Dar înțelesul termenului de chestionar se lărgește. Nu este vorba numai de întrebări. Că stimuli pot servi și imaginile; mai mult, există posibilitatea combinării stimulilor verbali cu cei grafici: întrebări și fotografii sau desene. În cadrul chestionarului întrebările și dsenele au funcție de indicatori. Combinarea și succesiunea stimulilor trebuie
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
literatura obiectivă din perioada interbelică. Calitatea individualizantă a povestirilor din Prima durere (1906), Calea sufletului (1909), La masa calicului (1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre agonia Junimii și cristalizarea direcției propuse de „Sburătorul”, proza scurtă a lui T. încetățenește literar noi ambianțe provinciale, cu alt fel de
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
o logică vie și solid articulată” (Șerban Cioculescu), T. reliefează pertinent minusurile lucrărilor lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu privind „istoria” sămănătorismului ori poezia modernistă. Dar atunci când pledează pentru actualitatea sămănătorismului ori abordează „înnoirea literaturii”, comite el însuși greșelile incriminate, lărgind sensul conceptului până la pierderea oricărei specificități. Dacă precizările relative la tradiționalism și la specificul național, pe alocuri chiar subtile, nu aduc „contribuții aproape tot așa de însemnate ca și ale lui Iorga și G. Ibrăileanu” (G. Ivănescu), în schimb caracterizarea
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
naționale ca ideal al Astrei, pus în evidență mai ales în articolele lui I. Agârbiceanu (Să păstrăm moștenirea, Temei și clădire. Ideea creștină la noi) și Al. Dima (Fondul sufletesc al Astrei, Alexandru Odobescu și Asociațiunea), spațiul de interes se lărgește. Teodor Neș urmărea evoluții în Concepția cosmică de la Thales până la Einstein, Constantin Daicoviciu prezenta dovezi arheologice ale continuității românilor, D. Popovici dădea părți din lucrarea Literatura română în epoca „Luminării”. Apar studii pe teme estetice, datorate lui Al. Dima, I.
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
clujeni importanți: Bazil Gruia, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Negoiță Irimie, Ion Rahoveanu, Miron Scorobete, Adrian Popescu, Ion Cocora, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Șorobetea ș.a. După 1970 lirica s-a eliberat într-o mare măsură din chingile ideologicului, lărgindu-și aria prin contribuția unor poeți tineri: Petru Romoșan, Marta Petreu, Mariana Bojan ș.a. Aproape că nu există poet român cu prestanță, din indiferent ce parte a țării, care să nu fi semnat în T. Proza se caracterizează prin același
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
urmă paradigmă (pe care U. tinde să o echivaleze cu evocarea „obsedantului deceniu”) îi prilejuiește criticului o disociere categorică: „Dacă citim cu atenție romanul document, vom observa că nu o dată tocmai documentul se află în mare suferință”. Compasul interpretului se lărgește în Contextul operei (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor) atât pe axa temporală (favorizați sunt acum interbelicii), cât și pe aceea generică (criticul nu mai face nici o discriminare între genuri). Definitorii sunt eseurile consacrate, în prima secțiune a cărții, lui Lucian Blaga
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
perioada Renașterii și a Iluminismului, apar revoltații față de prea îngustul orizont al cunoașterii. Este perioada marilor descoperiri și cercetări geografice, se cunosc noi comportamente, se împrumută modalități noi de educație, apar personalități care, prin ceea ce au creat și răspândit, au lărgit acest orizont al cunoașterii și educației mai ales prin literatură, muzică, pictură. În Epoca modernă și contemporană, diamantul nostru pe care l-am numit educație, începe să capete strălucire. Asistăm la o diversificare a acestui domeniu: în Anglia victoriană guvernanta
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
este util să cunoască întreaga echipă și pot chiar influența acțiunile educative din școală. Din această implicare a părinților în educația copiilor, apar efecte pozitive pe termen lung, demonstrate statistic. Se naște o nouă percepție asupra copilului și copilăriei, se lărgește orizontul cunoașterii mai temeinice a copiilor și implicit și a părinților. Dacă în trecut copilul era considerat ca fiind un adult în miniatură, în zilele noastre tot mai multă lume începe să înțeleagă faptul că un copil este un individ
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
realizarea unor relații prietenești, democratice favorabile sistemului creativ; școlarii trebuie lăsați să-și manifeste în voie spontaneitatea, curiozitatea;trebuie să apară teme și situații care stimulează fantezia (elevii să imagineze singuri probleme, să continue o nuvelă etc.); vizitarea expozițiilor, excursiile lărgesc orizontul elevilor; existența unor laboratoare și ateliere foarte bine dotate. Iată mai jos un model de verificare a creativității asustat de calculator. În cadrul Palatului Copiilor Iași, există peste 60 de catedre cu specializări dintre cele mai diverse unde elevii își
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a extins utilizarea unor măsuri ale inegalității distribuției veniturilor (coeficientul Gini, indicii Sen, Fishlow, Kuznets etc.). Cu timpul, s-a recuperat dimensiunea socială a dezvoltării, accentuându-se importanța calității creșterii, a dezvoltării nu doar economice, ci și sociale sau umane, lărgindu-se sfera conceptului de dezvoltare. Începând cu anii ’60, contestarea măsurării venitului ca indicator adecvat al dezvoltării a devenit tot mai evidentă - începe dominația indicatorilor sociali. Se consolidează activitatea United Nations Research Institute for Social Development (UNRISD), fondat în 1963
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru surprinderea excluziunii sociale; la toate nivelurile sunt utilizați aproape exclusiv (la nivel european) sau în totalitate (la nivel național și județean) indicatori obiectivi, în timp ce dimensiunea subiectivă nu este reprezentată. Dileme ale măsurării dezvoltării sociale Perspectiva asupra dezvoltării s-a lărgit treptat: dezvoltare economică, socială, umană, durabilă. Comprehensivitatea câștigată nu are doar consecințe pozitive, multiplicarea dimensiunilor însemnând și o scădere a unității conceptului: nu este, de exemplu, clar în ce măsură este posibilă o îmbunătățire simultană pe toate dimensiunile, dacă dezvoltarea economică favorizează
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și faptei. Ia o săpăligă de la colibă, coboară la pârâu și din câteva lovituri furioase face o mică deschizătură în gărduțul de lut, în care apa se grăbește să pătrundă și s-o lărgească, și, cât ai clipi, o pânză de apă se furișează și se întinde repede în îngrăditura câmpului cu grâu. Acum, puțin speriat, Aparul aleargă la covergă să ia un braț de tulpini de cânepă, pentru a le pregăti la îndemînă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Educația în domeniul ocrotirii mediului și acțiunile ecologice încep urmărinduse prin reprezentări grafice, prin desene și lucrări tehnologice, formarea noțiunilor de mediu social, natural și familial.Treptat, copilul își lărgește orizontul cunoașterii și întrebările lui devin din ce în ce mai logice și chiar problematice, ceea ce ne duce cu gândul la imensa capacitate de gândire a celor mici, la cunoscuta și proverbiala lor curiozitate. În școală, noi, educatorii avem o și mai mare posibilitate
Educaţia ecologică în ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost realizată În cadrul Penitenciarului Iași În condiții de maximă obiectivitate pe o perioadă de 8 luni - noiembrie 1999-iulie 2000. Observația participativă exercitata În
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
sur la cause première et sur effet. F.A. Carus scrie în 1808 o Histoire de la psychologie precizând că este vorba despre o „istorie a științei despre om în general și despre doctrina sufletului în particular”. În sensul acesta F.A. Carus lărgește sfera psihologiei făcând din ea nucleul antropologiei culturale. Haffner va face distincția între „pneumatologia” tradițională, care se ocupă de studiul spiritului fiind astfel înrudită cu metafizica, și „psihologie” care studiază procesele psihice și relațiile dintre suflet și trup. În secolul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fennomenelor sufletești ale bolnavului. Din această perspectivă „nevroza” încetează de a mai fi o simplă și exclusivă boală psihică. Ea capătă semnificația ontologică a unei „crize existențiale” sau, așa cum o numește V.E. Gebsattel, o „nevroză existențială”. Acest punct de vedere lărgește considerabil perspectiva înțelegerii patologiei psihiatrice. Ceea ce contează, în acest caz, nu mai sunt „simptomele clinice” ale bolii, ci „sentimentele vitale” resimțite de persoana bolnavă. Aceste „sentimente vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a personalității sale. Din acest motiv, în înțelegerea realității bolii psihice, ca dezordine a personalității, nu trebuie să ne limităm la dimensiunea clinico-psihiatrică a acesteia, ci să luăm în considerare și dimensiunile culturale și sociale ale personalității umane. Acest aspect lărgește considerabil cadrul strict al „bolii psihice”, plasându-ne în domeniul antropologiei psihopatologice, care consideră manifestările anormale ale personalității ca „fenomene psihice morbide”. Considerată ca „fenomen psihic morbid”, nebunia devine un câmp de cunoaștere al umanului, care, după M. Foucault, reunește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod particular de asimilare și utilizare a valorilor și normelor culturale, sau un mod particular de comportament; d) personificarea, sau configurarea unui anumit tip uman, care este reprezentat prin bolnavul psihic, veritabil personaj care ilustrează nebunia. Aspectele de mai sus lărgesc considerabil cadrul clinic al psihiatriei, plasând nebunul, ca tip uman, în sfera antropologiei. În sensul acesta nebunul este, în primul rând, un personaj uman în sensul cel mai plenar al accepțiunii. El este ilustrarea antropologică a nebuniei, depășind cadrele medicinei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale modelului cultural”, întrucât fiecare cultură „are” și „produce” formele sale specifice de nebunie și de bolnavi psihici. Aceasta datorită faptului că cea care determină cadrele configurației, atât pentru personalitatea normală, cât și pentru nebunie, este cultura. Natural că plasarea lărgită în sfera antropologiei a „fenomenului psihic morbid” reprezintă un pas important în înțelegerea și explicarea bolii psihice ca fenomen sufletesc complex. Dincolo de aspectele pur medicale, H. Searles consideră bolnavul psihic ca pe o creație a societății, nebunul fiind „depozitarul nebuniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de fapt, le suferă și „obiectul cunoașterii”. Aceasta, întrucât cunoașterea ca „act de gândire” a obiectului cunoașterii urmărește, de fapt, „extragerea” din natură, din exterior, a obiectului și „interiorizarea” acestuia în sfera gândirii mele. În cazul acesta, discuția noastră se lărgește. De fapt nu ne mai limităm la „limbajul științific”, ci se face trecerea la „gândirea științifică” a unui domeniu de obiecte pe care le luăm, sau le considerăm ca fiind date cunoașterii noastre. Prin acest proces cele două elemente logos
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în domeniul psihiatriei clinice. Psihopatologia are ca obiect de studiu „fenomenul psihic morbid”. Din acest motiv, spre deosebire de psihiatria clinică, psihopatologia își „gândește” obiectul, ea adoptând prin aceasta o atitudine metodologică împrumutată din sfera științelor umane. Atitudinea reflexivă nu numai că lărgește, dar și schimbă în mod considerabil atât metoda, cât și sfera psihopatologiei, scoțând-o din domeniul strict delimitat al medicinei și plasând-o în universul științelor umane. În felul acesta, prin psihopatologie, își fac intrarea în psihiatrie gândirea speculativă, atitudinea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]