1,874 matches
-
făcut să cunosc muzica ta; am să te fac s-o cunoști pe a mea». Bătrânul lăutar, drept răspuns, puse mâinile la piept și se Închină până la pământ. Liszt se puse la clavir În mijlocul unei tăceri ce se făcu deodată. Lăutarul cu scripca În mână asculta cu luare aminte fără a pierde din vedere pe tainicul muzicant. Liszt Începu cu un preludiu, apoi sub Îmboldirea inspirației lui extraordinare și a Încordării nervilor săi, improviza (pe) un marș unguresc al cărui cântec
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
notele metalice, spre a reveni mereu la acel cântec de la Început, mare, magistral și trist, ca un cântec de orgă. Era În adevăr prea frumos. Niciodată Liszt nu se ridicase la o așa Înălțime: boierii ascultau fără a pricepe ceva, lăutarul Însă pricepea; mânca cu ochii pe cel ce cânta, nu pierdea nici o notă și fizionomia sa era straniu mișcată În tot timpul acestei strălucite improvizări. Liszt se sculă În mijlocul aplauzelor frenetice ale adunării. Barbu Lăutarul se duse drept la dânsul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ascultau fără a pricepe ceva, lăutarul Însă pricepea; mânca cu ochii pe cel ce cânta, nu pierdea nici o notă și fizionomia sa era straniu mișcată În tot timpul acestei strălucite improvizări. Liszt se sculă În mijlocul aplauzelor frenetice ale adunării. Barbu Lăutarul se duse drept la dânsul și dândui la rândul său un pahar de șampanie, Îi zise românește: «La rândul meu stăpâne, te rog să bei!» Paharele se ciocniră din nou. - Barbule, lăutarule, Îi zise Liszt, ce zici de această melodie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
se sculă În mijlocul aplauzelor frenetice ale adunării. Barbu Lăutarul se duse drept la dânsul și dândui la rândul său un pahar de șampanie, Îi zise românește: «La rândul meu stăpâne, te rog să bei!» Paharele se ciocniră din nou. - Barbule, lăutarule, Îi zise Liszt, ce zici de această melodie? - E așa de frumoasă, stăpâne, - suspină bătrânul lăutar - că, dacă-mi dai voie, am să Încerc să ți-o cânt și eu. Liszt zâmbi cu un aer de neîncredere, făcând semn cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la rândul său un pahar de șampanie, Îi zise românește: «La rândul meu stăpâne, te rog să bei!» Paharele se ciocniră din nou. - Barbule, lăutarule, Îi zise Liszt, ce zici de această melodie? - E așa de frumoasă, stăpâne, - suspină bătrânul lăutar - că, dacă-mi dai voie, am să Încerc să ți-o cânt și eu. Liszt zâmbi cu un aer de neîncredere, făcând semn cu capul că primește. Lăutarul se Întoarse către taraful său și după ce puse scripca la gât, Începu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ce zici de această melodie? - E așa de frumoasă, stăpâne, - suspină bătrânul lăutar - că, dacă-mi dai voie, am să Încerc să ți-o cânt și eu. Liszt zâmbi cu un aer de neîncredere, făcând semn cu capul că primește. Lăutarul se Întoarse către taraful său și după ce puse scripca la gât, Începu a cânta marșul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Începu a cânta marșul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt atât de obișnuite, pentru a reveni la Întâiul său motiv. Barbu Lăutarul cânta cu amănunțime pe scripca sa toată improvizațiunea pianistului ce asculta Înspăimântat opera, care cu un moment mai Înainte o cântase pe clavir pentru Întâia dată și pe care poate o și uitase. Taraful său Îl urma cu preciziune, observând
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mergea cu cântecul Înainte, străpungând inima lui Liszt. Când se sfârși cântecul, Liszt se sculă deodată și mergând drept la bătrânul Barbu, Îl sărută călduros, apoi luând, după vechiul obicei, paharul cu șampanie, i-l Întinse, zicându-i: - Bea, Barbule lăutar, stăpânul meu, bea, căci Dumnezeu te-a făcut artist, și tu ești mai mare decât mine!” Cântecul popular „Barbu Lăutarul”, este cunoscut azi În varii interpretări. Nu Încape Îndoială, el era cântecul de amurg al bătrânului intrat În legendă, melancolia
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
bătrânul Barbu, Îl sărută călduros, apoi luând, după vechiul obicei, paharul cu șampanie, i-l Întinse, zicându-i: - Bea, Barbule lăutar, stăpânul meu, bea, căci Dumnezeu te-a făcut artist, și tu ești mai mare decât mine!” Cântecul popular „Barbu Lăutarul”, este cunoscut azi În varii interpretări. Nu Încape Îndoială, el era cântecul de amurg al bătrânului intrat În legendă, melancolia din urmă față de vremuri apuse, pe care o purta cu sine În ultimii ani: „Eu sunt Barbu Lăutarul, / Starostele și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
popular „Barbu Lăutarul”, este cunoscut azi În varii interpretări. Nu Încape Îndoială, el era cântecul de amurg al bătrânului intrat În legendă, melancolia din urmă față de vremuri apuse, pe care o purta cu sine În ultimii ani: „Eu sunt Barbu Lăutarul, / Starostele și cobzarul, / Ce-am cântat pe la domnii / Și la mândre cununii. // Of , of , of miaduc aminte / Of , of , of că mainainte, / Nici un chef nu se făcea / Fără astă cobză a mea. Dar acu amar mi-e mie / De când lumea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Nu mai am În lume glas / Și pe uliți am rămas. / Nu mai am În lume glas / Și pe uliți am rămas. // Dar să știți c-am fost odată / Vocea lumii desfătată / Și-nchinați câte un pahar / Pentru-un Barbu lăutar. / Și-nchinați câte un pahar / Pentru-un Barbu lăutar.” ( Surse internet: www.amosnews.ro, www. wikipedia.org/wiki/Barbu-Lautaru) Lectură- articol din presă Fanfara Ciocârlia - o legendă pe scenele lumii. "Gili Garabdi", locul cinci În ”World Music Charts Europe”(WMCE
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
am rămas. / Nu mai am În lume glas / Și pe uliți am rămas. // Dar să știți c-am fost odată / Vocea lumii desfătată / Și-nchinați câte un pahar / Pentru-un Barbu lăutar. / Și-nchinați câte un pahar / Pentru-un Barbu lăutar.” ( Surse internet: www.amosnews.ro, www. wikipedia.org/wiki/Barbu-Lautaru) Lectură- articol din presă Fanfara Ciocârlia - o legendă pe scenele lumii. "Gili Garabdi", locul cinci În ”World Music Charts Europe”(WMCE) În timp ce plaiurile mioritice se zbat În deriva comercialismului aberant
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte destul de frecuentate. La Iași
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
amănuntul toate peripețiile prin cari a trecut...” (Tren de plăcere). Singura din familie pentru care sfârșitul de săptămână petrecut la Sinaia e o plăcere este madam Mița Georgescu: „.. pe la cinci și jumătate dimineața, un zgomot strașnic, clopoței de trăsură, lăutari și chiote, i-a smuls din brațele lui Morfeu. Se- ntorcea compania de la Urlătoare, cu lăutari: madam Vasilescu, madam Constantinescu, nepoțica ei, domnișoara Popescu, și d. Vasilescu și madam Georgescu și locotenent Mișu... Fusese o partidă de plăcere improvizată, o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de săptămână petrecut la Sinaia e o plăcere este madam Mița Georgescu: „.. pe la cinci și jumătate dimineața, un zgomot strașnic, clopoței de trăsură, lăutari și chiote, i-a smuls din brațele lui Morfeu. Se- ntorcea compania de la Urlătoare, cu lăutari: madam Vasilescu, madam Constantinescu, nepoțica ei, domnișoara Popescu, și d. Vasilescu și madam Georgescu și locotenent Mișu... Fusese o partidă de plăcere improvizată, o fantezie a locotenentului.” Madam Georgescu, spre deosebire de soțul ei care urmează firul fatalității, se distrează din plin
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fatalității, se distrează din plin la Sinaia, dovadă și persistența În sufletul ei a acelei nopți: „Ah! a fost o plăcere ce va rămânea neuitată... Pe lună, cu trăsurile la pas, și deasupra armoniei apelor de munte și șoaptelor pădurii, lăutarii acompaniind Încetinel și d. Mișu cântând menuetul, pe care-l cântă regulat muzica În parc și care-i place atâta lui madam Georgescu!... De aceea, cu sufletul Încărcat de fermecătoare amintiri, seara, la București, când Își face toaleta de culcare
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Dealul Patriarhiei, sunt martor și participant la o distribuție de sarmale, încă una ! Ca de obicei, jandarmii din jur nu sunt uitați de cei care servesc sarmalele, așa cum, la nunți sau la botezuri, organizatorii caută să nu-i uite pe lăutari sau, mai nou, pe „băiatul cu camera video”. După ce primesc obișnuita caserolă de plastic, jandarmii în uniformă se grăbesc să le împartă colegilor în civil. La fel ca peste tot, „civilii” sunt îmbrăcați toți la fel, pot fi imediat recunoscuți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
culturels ca nomazii tătari (Hasdeu, 1988 : 456). Mărturisesc că am fost surprins să aflu că, în limba română veche, hara min(ă), cu variantele aramini, aramină (fem.), desemna o „ființă proastă, ticăloasă, de nimic, cuvânt de batjocură dat țiganilor, „haramin = lăutar” (D.L.R., 361) sau „vagabond, tâlhar” (șăineanu, 1900). Dincolo de cono tația negativă și evoluția semantică a cuvântului „haram”, putem avansa oare ideea că rromii „haramini” au fost de fapt purtătorii unei noțiuni de „haram” islamic, anterioare chiar penetrării elementului otoman în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe vremuri și nu i-a dat unuia de băutură sau a avut vreun diferend cu cineva, era scos... Vreți să ziceți că listele au fost făcute de localnici? Da, listele au fost făcute de niște localnici. Unul a fost lăutar, altul a fost perceptor... - lăutarul se chema Popescu, parcă-l văd și acum, cel care era de la percepție era Chifu... Veneau și-i recunoșteau după figură pe cei care erau strigați, ca nu cumva să spună că nu este cineva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a dat unuia de băutură sau a avut vreun diferend cu cineva, era scos... Vreți să ziceți că listele au fost făcute de localnici? Da, listele au fost făcute de niște localnici. Unul a fost lăutar, altul a fost perceptor... - lăutarul se chema Popescu, parcă-l văd și acum, cel care era de la percepție era Chifu... Veneau și-i recunoșteau după figură pe cei care erau strigați, ca nu cumva să spună că nu este cineva, deși nimeni nu s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fiecare s-a dus cu ce avea specific. Noi ne-am dus cu sarmale, mititei, iu-hu-hu pe dealul morii, taraf smolit, voie bună și Maria Tănasă. După 60 de ani, în 1999 am fost iar în S.U.A., și iar mititei, lăutari, meșteri populari, ouă încondeiate, taraf albit, tot tacâmul, mai puțin Maria Tănasă, asta ca să-ți dai seama cât de afurisită-i tradiția, se ține de român ca scaiul de câine. Tradiționalismul e atât de impregnat în conștiința românească, încât o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gitano”, de Frederico Garcia Lorca, mare poet spaniol de origine țigănească, omorât de Gara Civilă a lui Franco. Mi-am amintit de Barbu Lăutaru, dar și de Alexandru Bidirel, de toți interpreții instrumentiști ai melodiilor populare românești. Sute de ani, lăutarii țigani au cântat la toate petrecerile organizate cu prea desele prilejuri de familiile românești de toate condițiile sociale. Tot ei erau fierarii de prin sate, de la curțile boierești și mănăstirești. Toate meseriile la care românii nici nu voiau să se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ținea punga și pumnul, luai țiganul de gât, îi spărgeai vioara de cap, îi dădeai și câțiva ghionți, acela țipa ca din gură de șarpe și fugea cu toată trupa după el. Apoi, lumea se împrăștia, că doar petrecere fără lăutari nu se poate. Păi, dacă nu poți să dai de pământ cu Boc și cu ai lui, ar fi bine să nu-ți bați gura de pomană. Ca să știți cum să procedați altă dată, vă vând un pont aproape pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bisericii ortodoxe și al boierilor, țiganii și tătarii au fost declarați robi? Puteau fi dăruiți, schimbați, vânduți, înfierați, însemnați, marginalizați, puși la munci la care românii refuzau să se angajeze (prelucrarea metalelor ă fierăria ă și muzica; nu vedeai român lăutar) și nici după ce au fost eliberați din robie, soarta nu le-a surâs: erau liberi ca persoană, dar liberi și de proprietate. Ce amestec are Europa în politicile și legislația românească cu privire la robii țigani? Să deschidem cartea cu documente și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rusă, am compus doi psalmi: Psalm I Tulburate-s apele pământului până-n adâncuri..., căci neamurile-au ridicat copita și cu potcoava nepăsării au ucis pe sfinții lui Dumnezeu... Cine Te va răzbuna, Dumnezeule?... Nelegiuiții s-au prins în horă și lăutar au tocmit pe Veliar... Pute pământul pe urmele pașilor lor și duhoarea lor omoară pe cei slabi... Isbăvește-Te, Dumnezeule, întru slujitorii Tăi. Până la marginile pământului să se audă strigarea celor fără de lege. Arde-i pe ei cu focul mâniei Tale
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]