2,010 matches
-
ocrotirea sa). Oamenii s-au împărțit, trecând unii deoparte, alții de cealaltă parte, și dându-și fiecare în vileag felul alegerii. Atunci le-a dezvăluit și omul acela minunat gândul ascuns de el în spatele șiretlicului, unora punându-le în lumină lașitatea și egoismul, altora - în schimb aducându-le foarte mare laudă pentru statornicia lor înaintea lui Dumnezeu; după care, pe cei dintâi - de vreme ce fuseseră în stare să-și trădeze Dumnezeul - nu i-a mai socotit vrednici să dea ochii cu împăratul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
la ce le datora celorlalți, la tot ce avea bun de făcut pentru întreaga obște după ce ar fi ieșit? Să se gândească deci la toți câți s-ar fi putut împărtăși din spiritul lui extraordinar? Ceea ce predic nu este nici lașitate, nici urâțenie morală în genere, ci eticul pus în slujba a ceva, nu a eticului în sine. Pentru că primul lui gest, când a preluat vina tuturora declarând că el a vorbit, reprezenta eticul gol, pe care practicîndu-l s-a făcut
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sunt mulți români. Aceștia dovediră căldura capetelor lor românești, arătând cea mai vie esaltațiune; îngenunchiară, sărutând pământul, făcându - și cruce în mai multe rânduri. Știți că la începutul ostilităților, românii din districtele orientale erau universal acuzați de cătră sârbi de lașitate și trădare. Ei într-adevăr nu se băteau prea bine; însă se mai împodobea, mijloc comod de a nu mărturisi lipsele de curagiu ale sârbilor. Să spunem, pentru onoarea rasei latine, că cu ajutorul disciplinii și al esperienții, frații noștri de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până și rândașilor de la grajdi. Drept răsplată a supunerii lor acești oameni nobili au esercitat o nemărginită înrîurire asupra înaltei Porți, favoritismul în întinderea sa cea mai mare a fost buruiana ce s-au prăsit pe această grămadă de gunoi; lașitatea a înlocuit curajul, minciuna, adevărul, hatârul aptitudinea. Cafegii, ciubuccii, bărbierii celor mari deveniră funcționari, guvernori de provincii. În loc de a studia în colegiile și școalele noastre bazele administrației, legea sfântă (seri), cei mai mulți preferau de-a deveni sclavii cutărui efendi, pentru că acesta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aduce pe acel zimbru la o adevărată furie și sete de sânge. Și dacă s-au stricat rândul și tocmeala acestor țări, dacă am pierdut provinții, dac - am înlăturat cu ușurință obiceiuri bune și vechi, dac' au intrat corupția și lașitatea în clasele vechei societăți românești, totdeauna izvorul acestor rele se va găsi c-au fost sau un grec sau o mână de greci. Și această nație, care prin îmbătrînire au pierdut toate calitățile, păstrând numai vițiile antice, care în decursul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rațiunii practice politice? E ceva mai ridicol decât această doxa aureolată de certitudinile trădate ale Iluminismului, care face pedagogia, adică acțiunea, vinovată de violența în școală sau incapabilă să reacționeze la aceasta? În plus, riscul negării este și cel al lașității care-i împinge pe responsabilii aflați la putere să nege fenomenul sau să-l ascundă. Am întâlnit această tentație politică în cabinetele ministeriale, unde orice nou ministru al Educației avea grijă să nu facă valuri, cu analiza consternantă potrivit căreia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu exclusivă) a anchetelor de victimizare. Aceste anchete trebuie să devină de acum o rutină, dar una independentă, nu administrativă (ceea ce nu împiedică realizarea și a unei statistici administrative). Toată lumea știe despre violență, atunci de ce o asemenea teamă, o asemenea lașitate politică, decât dintr-o supunere birocratică? Necesitatea de a contabiliza pentru a situa importanța națională a problemei este și o necesitate locală. Nu se poate acționa fără un diagnostic local (Cusson, 2002), fără a ști unde trebuie purtată lupta. Trebuie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște tâlhari, îi cere regelui Ciprului răzbunarea. Acesta însă, de o lașitate bolnăviciosă, nu înțelege să ia nici o atitudine, de aceea femeia, spirit de o finețe și o ironie aparte, prin cuvântul bine ales, va deschide în sufletul 225 Ibidem, vol. II, p. 210. 226 Ibidem, pp. 234-235. 227 Ibidem, vol. I
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
roia în jurul său (tot felul de reprezentanți ai organismelor locale și județene încercând să-l tragă pe sfoară) și de faptul că lupta sa nu era privită de toată lumea cu admirație. El sesiza cu ușurință jocurile duble ale unor colegi, lașitatea acestora, tendința lor de a ajunge la compromisuri, cu un dispreț nedisimulat. Deși riscurile erau mari, dânsul și le-a asumat cu bărbăție. Reacționa prompt la orice bădărănie. În plus, avea numeroase momente când știa să fie un bun coleg
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ci doar așa, din obișnuință”229. Personajul ei feminin cu care debutează în lanțul istorisirilor este o nobilă aristocrată, care are posibilitatea de a călători, și fiind înjosită de niște tâlhari, îi cere regelui Ciprului răzbunarea. Acesta însă, de o lașitate bolnăviciosă, nu înțelege să ia nici o atitudine, de aceea femeia, spirit de o finețe și o ironie aparte, prin cuvântul bine ales, va deschide în sufletul 225 Ibidem, vol. II, p. 210. 226 Ibidem, pp. 234-235. 227 Ibidem, vol. I
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
GROAS| ! La bună vedere ! (MERIDIANUL, An X, nr.10 (739), joi, 13 martie 2008, Editorial) Nu exista o definiție pentru acest termen pe care l-aș defini ca amestec între ce e mai rău în viaț a socială cu prefăcătorie, lașitate, necinste. Cine știe dacă nu cumva aceasta va fi virtutea umană cea mai de seamă în viitor ! Asta, că prea mult se extinde pecingenea ! în condițiile în care unii au și alții nu, există bătălia pentru mai mult ! Ministrul are
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cel mai dăunător păcat pe care Îl poate comite creierul nostru. Grijile au puterea să ne consume ușor, ușor, atât psihic, cât și fizic, fiind extrem de distructive pentru ființa umană ca Întreg. De multe ori, grijile sunt un simptom de lașitate și intră În mintea noastră din cauza incapacității noastre de a ne controla așa cum trebuie viața. La fel, grijile pot fi și un indicator de egoism, lucru adesea negat de persoanele in cauza. Oricine nu poate să lase grijile deoparte se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
blocstarturi, sub lumina crepusculară a unui imperiu muribund. Estonienii sunt uniți în jurul câtorva valori naționale indiscutabile și, mai ales, concentrați pe un proiect național, care le dă un sens mai presus de grijile subzistenței cotidiene. Pe noi, un soi de lașitate atavică, o jenă stupidă și psihanalizabilă - când nu este, evident, aversiune antiromânească sau interes politic și mercantil - ne împiedică să ne asumăm identitatea națională și, pe cale de consecință, direcția pe care dorim s-o urmăm, fapt ce ne condamnă la
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
reforme, ci, atunci când populația a dat semne de nemulțumire, a jucat cartea abjectă a românofobiei (pentru că trebuia să existe un țap ispășitor), cu scopul de a-și asigura supraviețuirea politică. Să ne amintim de episodul „Casa noastră Republica Moldova”, sau de lașitatea dirijată de care a dat dovadă „președintele prosoapelor” pe durata războiului din Transnistria, de ezitările lui nu mai puțin vinovate, dar decisive, în a afirma drepturile limbii române prin denumirea ei în Constituție, ca să nu mai vorbim de păcatul originar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
riscuri pe politicienii basarabeni, i-ar fi adus în situația de a înfrunta deschis politica Rusiei în Moldova. Și mulți dintre ei, așa cum sugeram mai sus, n-au avut nici libertatea și nici curajul să-și asume asemenea... incomodități. Politica lașității și duplicității pe care au jucat-o diriguitorii postsovietici în toți acești 10 ani a făcut ca lucrurile să se complice și mai mult în „zona noastră folclorică”. În loc să avem astăzi o puternică asistență internațională în rezolvarea separatismului de la Tiraspol
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pierde audiența la public... Cum lesne se observă, spiritul de baricadă, de confruntare la grămadă (o confruntare dirijată și ... uneori bine remunerată) a impregnat acest tip de reacție a intelectualilor basarabeni, care au devenit - pe neobservate, cumulând mici compromisuri și lașități - o masă de manevră la cheremul mai marilor zilei. Tradiționalele și totodată rușinoasele liste cu semnături în susținerea cutărui sau cutărui potentat sunt o dovadă că lucrurile s-au degradat până la nivelul cel mai de jos posibil. Întrebarea care se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe care vor să-1 afle atunci când le spui de unde vii. Pentru mulți dintre ei - oameni atenți, receptivi, cunoscători - Basarabia ultimilor ani înseamnă întâi de toate Ilașcu. Martiriul lui este fața luminoasă a Basarabiei din acești ani, obrazul curat, nepătat de lașitate și indiferență. Din câte se întâmplă aici, aceasta este imaginea pe care au reținut-o străinii; restul, am impresia, încape într-o paranteză greu de descifrat, peste care se trece cu scârbă. martie, 1997 În săptămânalul Mesagerul de la Chișinău, nr.
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care să se sprijine. Parafrazând un binecunoscut titlu, scriitorul basarabean pare că privește în urmă cu frică și rușine... Se iluzionează uneori că poate începe o viață nouă, trăită altfel, că poate șterge cu buretele un trecut greu, încărcat de lașități și compromisuri, însă „eliberarea” aceasta e doar iluzorie. Este de fapt aceeași minciună terapeutică pe care o înghite din obișnuință, o minciună care doar amână un deznodământ crunt și previzibil... Mă gândesc uneori, ascultându-i pe scriitorii mai în vârstă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
totul. Autorul poate să-și dea frâu liber fanteziilor paranoice. Poate să rescrie realitatea urmând niște impulsuri obscure, alterând sensurile evenimentelor. Poate să-și prezinte eșecurile drept mari triumfuri și neputințele drept superbe probe ale izbânzii apoteotice. Poate brava mascând lașitatea În curaj și spaima În vitejie. Însă el nu poate contraface sentimentul morții, Încâlcitele senzații care-l transformă din stăpân al textului În victimă a vieții. Orice Încercare de a contraface acest sentiment nu reușește decât să dovedească existența - ori
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
m-a emoționat profund și În același timp mi-a furnizat tonul just este războiul”. Despre adevăratele aptitudini războinice ale lui Pierre Drieu la Rochelle s-a scris destul, iar jurnalul său e o sofisticată operație de a-și motiva lașitatea printr-o scârbă mimată și printr-o detașare abil pusă În scenă. Obsesia sfârșitului se leagă, aproape Întotdeauna, În Jurnal, de refuzul plin de oroare al bătrâneții. Erou dintr-o saga nordică, fascinat de spiritul germanic și de severa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
neplăcerea de a face față conversațiilor de salon și, În general, Îndatoririlor publice. Îl obosește la culme convenția și Îi pare rău că nu are suficient umor pentru a trece prin acest purgatoriu lipsit de metafizică. Explicația o găsește repede: lașitatea, consecința Îndelungatei izolări, a solitudinii care i-a atrofiat Îndemânarea de a manevra În social. Dar el găsește, la fel de rapid, și antidotul acestei Împrejurări: nici nu merită, de fapt, să facă vreun efort de adaptare la această lume a superficialității
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
iarăși În viața publică, uitând de sănătoasele gânduri de la Începutul lui 1940.) Dar această incapacitate de a reacționa satisfăcător e reflexul unor caracteristici temperamentale, al neputinței de a se raporta corect la agresiunea exteriorului: Fondul Întregii mele timidități și al lașității mele provin din faptul că nu sunt capabil de nici o reacție fizică. Sunt un limfatic nervos, la care Întreaga descărcare nervoasă se risipește În interior, unde face ravagii, În loc să stimuleze mușchii și să producă destinderile exterioare. Așadar, un fizic subminat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
reacții adverse, chiar din partea naționaliștilor români. Pentru cunoscutul avocat al cauzei basarabene și al alianței cu Puterile Centrale, Constantin Stere, declarațiile generalului Prezan erau departe de a fi liniștitoare. Analizând informațiile care ajungeau cu greu în Bucureștiul ocupat, Stere deplângea lașitatea guvernului de la Iași, care trimitea trupe "nu pentru realizarea revendicărilor naționale românești, ci numai ca un factor al războiului civil din Rusia". Părea deja o șansă istorică pierdută 101 sau poate chiar o acțiune în folosul Ucrainei 102. Ministrul Mârzescu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și cititorilor homosexuali. A scris: era tot atât de imposibil să alegi ca figură centrală un personaj feminin. Viața femeilor e prea limitată, ori prea ascunsă 97. Comentariul a fost interpretat de foarte mulți critici recenți 98 drept un eșec și o lașitate. Argumentul lor este următorul: Yourcenar a crezut că femeile nu ar putea fi subiecte adecvate pentru mari teme; cu toate acestea, ardea de nerăbdare să proslăvească dragostea homosexuală. De aceea și-a transformat femeile în bărbați și a proslăvit iubirea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Gigantomahia (Bătălia giganților); oricum, faptul de a-l fi numit "născocitorul parodiilor" arată că el desfășurase o activitate de autor diferită de cea de recitator specifică rapsozilor. Deiliada (în traducere Lașiada) lui Nicohares trebuie să fi fost o epopee a lașității, dacă ținem seama de sensul oximoronic al cuvântului (deilos, gr. = fricos, temător; iada, gr. = aventură, luptă, acțiune), intenționat parodic. Apare astfel o primă trimitere către ideea de anti-epopee (Deiliada fiind o Iliadă răsturnată), către ceea ce, ulterior, se va numi poem
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]