5,821 matches
-
omule, vrei să te intoxici cu atâtea țigări fumate? Ai umplut scrumiera de chiștoace și zaci în fu-mul ăsta nenorocit de‑l tai cu cuțitul! a izbucnit Silvia de cum a intrat în bucătărie, repezindu‑se la fereastră. A deschis‑o larg și s‑a întors spre soțul ei hotărâtă să‑l mai certe puțin. A amuțit de cum l‑a privit și i‑a văzut ochii plânși și fața trasă de nesomn și supărare. Nu mai avea culoare în obraji. El a
CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356464_a_357793]
-
1909 , p. 45. Ioan Donat , Fundațiunile religioase ale Olteniei , partea I . Mânăstiri și schituri. A.O. XV ,1935 ,nr. 85+88, p. 334. 3. Raport publicat în B.C.M.I , XXIV ,fasc. 69, iulie septembrie 1931, p. 116. 4. Mai pe larg despre mănăstire și ctitori vezi Mite Măneanu , Căpitanul Lupu Buliga și Mânăstirea Topolnița , în Drobeta , Buletin științific trimestrial ,an I, nr.2, 1994,p. 1+5; Idem , Repere istorice românești .1Oltenia medievală și modernă ,Editura Rdical ,Drobeta Tr-Severin , 1999,p.
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
la maratonul cel mare, să cucerească flacăra olimpică. Dar flacăra e încă departe. Poate fi oprit timpul din scurgerea lui? Da. Un accident, un pas greșit și totul încremenește. Nu, nu iubirea încremenește, ci clipele. Ea stăruie, stăruie, înaintează în larg. “Duc in altum!” - cum zice latinul. Înaintează în larg. Până când? Până la prima furtună. Până la primul aisberg de care se va zdrobi iremediabil. Aisbergul e trădarea, uitarea. Îți aduni firimiturile de vis, jumătățile de-amintiri, fleacurile cuminți, resturi vinovate din carnea
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
flacăra e încă departe. Poate fi oprit timpul din scurgerea lui? Da. Un accident, un pas greșit și totul încremenește. Nu, nu iubirea încremenește, ci clipele. Ea stăruie, stăruie, înaintează în larg. “Duc in altum!” - cum zice latinul. Înaintează în larg. Până când? Până la prima furtună. Până la primul aisberg de care se va zdrobi iremediabil. Aisbergul e trădarea, uitarea. Îți aduni firimiturile de vis, jumătățile de-amintiri, fleacurile cuminți, resturi vinovate din carnea cuvintelor. Restul? Concluzie de tras oiștea singurătății. Jurnalul poate
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
accente nostalgice, Cesária Évora* a dus Insulele Capului Verde peste tot în lume, prin cântec. Glasul ei amintea de tristețea sclavilor de odinioară, cărora portughezii care au debarcat pe insulă le-au luat viețile și libertatea. Insulele Capului Verde se află în largul coastelor Africii de Vest și au fost descoperite în secolul al XV-lea de navigatorii portughezi, care le-au și colonizat. Sunt o destinație turistică foarte apreciată, un loc unde înțelegi creația sublimă a Universului. Este locul perfect pentru pasionații de surf
DUPĂ CESÁRIA ÉVORA, ÎN INSULELE CAPULUI VERDE de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355302_a_356631]
-
toate, Să înceapă să-i tihnească? N-ai cumva, un loc la tine, Vreo firidă luminoasă S-o primești la adăpost De lumea prea arțăgoasă? De-ai ascunde-o-n ochii tăi Blânzi, adânci și temători S-ar simți în largul ei. I-ar da vieții dragi culori! De-ai păstra-o-n palma ta, Mângâiere-o să devină, Și s-așezi pe frunte-aș vrea, Infinita ei, lumină! Referință Bibliografică: LOC DE TAINA / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LOC DE TAINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355340_a_356669]
-
cu delicioasele plăcințele numite loukoumades! E minunat să nu te simți singur într-o lume care ți-e străină, e minunat ca Dumnezeu să-ți rânduiască să întâlnești oameni deosebiți, cu suflete calde și cu care să te simți în largul tău, care să nu se uite chiorâș la tine, care să te trateze ca pe „unul de-al lor” și cu care să legi prietenii frumoase și sincere. Eu mă consider o norocoasă printre oamenii pe care destinul mi i-
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
traduceri, sondaje, recenzii, cronici de întâmpinare, ferpare, necrologuri dar și evocări, cărți și periodice online, miniteleviziuni, mobil, kindle, alte instrumente de lucru occidentale) și totodată minți luminate de să tălmăcească marile cuceriri ale cunoașterii și creației contemporane universale, într-o larg accesibilă cu talent sau geniu sintetic literatură de popularizare, esențializându-se și lămurindu-se tuturor cetățenilor români din RO și din Diasporă (DRO) ideile principale ale Secolului XXI și ale Epocilor Mooye sau Wash, asigurându-se astfel ca sustenabilă Luminarea Poporului
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
Eugen Ștefănescu era deja în Canada atunci când nea Mitică părăsea Franța pentru a-și continua pribegia pe continentul nord-american. S-au revăzut în Țara frunzei de arțar, la Vancouver. Atunci când se întâlnea cu Eugen Ștefănescu, Dumitru Sinu se simțea în largul lui, pentru că putea vorbi în tihnă despre subiecte pe care nu le putea aborda cu oricine; la rândul său, Genu căuta adesea compania lui Mitică, de care se legase de când îl cunoscuse. Se vedeau mereu la o cafea povestită ore
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
M.I. din Drăgășani. Bazându-se pe priceperea, experiența și aportul cercetătorului istoric Dumitru Bălașa, în calitate de secretar al colectivului de redacție, s-a trecut la adunarea datelor necesare, începând cu partea istorico- socială a trecutului localității Drăgășani. Materialul strâns cu sprijinul largului colectiv de colaboratori s-a structurat în cinci volume dactilografiate la două rânduri, în format A4, însumând peste 1300 de pagini, plus 263 anexe cu imagini alb-negru, monografia fiind propusă pentru tipar încă din luna aprilie 1974. Printr-o adresă
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
șir nu știu unde pleacă rămân frunzele ca niște balerine se răsucesc pe vărfuri și vin înspre mine peisajul e trist doar un artist poate sa prindă într-o fotografie magia clipei când cade frunza de vie sau poate țipătul cocorilor din largul zărilor îl vom asculta la iarnă de pe divan cântat la pian e toamnă ei da uneori și toamna ne-ajunge când frunza copacilor plânge n-ar vrea dar se duce își poartă ca și noi o cruce miroase a mere
TOAMNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356638_a_357967]
-
stăpânul acestor ținuturi: de acum vei cânta în grădinile mele care sunt cele mai frumoase de pe pământ. Când grijile vieții îmi vor da bătaie de cap tu mă vei veseli cu trilurile tale - acum ia-ți zborul simte-te în largul tău Și de atunci măiastra zboară deasupra acestor grădini minunate aidoma unei cuști uriașe acoperite cu zăbrele de aur iar ea și-a uitat cântecele... Referință Bibliografică: Pasărea măiastră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356670_a_357999]
-
veselă Ithacha în val privită seară, sub corăbii, si Penelopa mai îngândurata și parcă sânge mai curat pe săbii; și parc-am fost cu toții mai înalți când ne luăm măsură pe catarg; ce ne-a scăzut când am sosit din larg? sandaua casei cum nu pot s-o-ncalt? N-am fost tot noi în casele aceastea? Avut-am noi femei, copii și case? Nu sunt acestea turmele, măi grase că nicăieri, de li se duse vestea? Cine-s femeile înfricoșate
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
Articolele Autorului De ce norocu-n lume S-a dat la oameni răi ? Trăiesc frumos și bine Dar numai pentru ei. Nu dăruiesc iubirea Nici milă pe pământ, Gândesc că fericirea E pentru ei si-atat. Dar valurile vieții Ce vin din larg spre mal Întoarce mersul rotii Când nici nu ai habar. Nu e destul doar mintea Ca să pretinzi că ești Un om care-ai putea Pe lume să iubești. Îți trebuie un suflet Ce poate să gândească El ar putea întrece
INTREBARE de ELENA COTIGA în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355123_a_356452]
-
Sociologic acum generalul nostru cu a lui frustrarea e și el om ce trăiește printre alții cu pulsiunile și impulsurile interioare bine înfipte în cutia craniana destul de largă pentru un creier ce stă lejer, ehe, ee se simte generalul în largul sau stingherit din când în când de un tampon intersubiectiv un punct de vedere Hegelian cu o tensiune ce nu este încă polarizată axiologic. Cere zâmbete la salutari că general fiind, oferă degetul arătător, gândind profund, frustrat, să ofere pe
FRUSTRARE GENERALULUI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355119_a_356448]
-
noiembrie 2011. De ce norocu-n lume S-a dat la oameni răi ? Trăiesc frumos și bine Dar numai pentru ei. Nu dăruiesc iubirea Nici milă pe pământ, Gândesc că fericirea E pentru ei si-atat. Dar valurile vieții Ce vin din larg spre mal Întoarce mersul rotii Când nici nu ai habar. Nu e destul doar mintea Ca să pretinzi că ești Un om care-ai putea Pe lume să iubești. Citește mai mult De ce norocu-n lumeS-a dat la oameni răi ? Trăiesc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355128_a_356457]
-
Pe lume să iubești. Citește mai mult De ce norocu-n lumeS-a dat la oameni răi ? Trăiesc frumos și bineDar numai pentru ei.Nu dăruiesc iubireaNici milă pe pământ,Gândesc că fericireaE pentru ei si-atat.Dar valurile vietiiCe vin din larg spre malIntoarce mersul rotiiCand nici nu ai habar.Nu e destul doar minteaCa să pretinzi că estiUn om care-ai puteaPe lume să iubești.... X. MEDITAȚIE, de Elenă Cotiga, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. Prin prisma
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355128_a_356457]
-
after that, on 20 December, to find the end. Ziua de Crăciun are o semnificație importantă în viața săteanului creștin, cutume păstrate cu multă aplecare spre tot ceea ce tradiția strămoșească a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia scânteia în zilele acelea de curățire a trupului și a sufletului, preamărind îngăduința. Oamenii de atunci, de când casele satului erau luminate cu
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
a terminat! Mi-am dat seama că este de partea mea ... pe sub masă! Își sprijinea argumentația și cizmulița în piciorul meu, îi suportam cu stoicism greutatea mai ales că îmi trăgea peste țurloaie, când mai exageram puțin! Mă simțeam în largul meu deși căldura localului și gălăgia urcaseră spre limita greu suportabilă odată cu vinul prezent în creierul celor de la alte mese. Edy și Mimi au băut puțin, Giulia moderat, hai să recunosc, puțin mai mult; o îndemnam cu precădere la fiecare
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
mă tem îmi măsoară cele șapte vieți. Pășesc pe lumina cercului verii parcă mergând pe nori de furtună, caut și-acum prin neamuri verii rătăciți prin flotilele trimise de lună. Când ascult poezia,tace lumina și iubita se simte-n largul ei. Crucea ce-o port în spate e doar vina că în poeme se odihnesc femei. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Pășind pe lumină / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi
PĂŞIND PE LUMINĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355631_a_356960]
-
Ani în șir! Așa a dispărut floarea românimii! Din toate categoriile sociale. Și am rămas noi, neutrii, lașii, caracudele și jigodiile, care o facem pe eroii. Din când în când. La zile aniversare! O să discut într-o bună zi pe larg despre marii ciolănari ai revoluției. Poate într-o carte. Și despre fenomenul Piața Universității 2012. Știm, cu toții, că mai există români care luptă împotriva imposturii și a javrelor autoinstalate la cârma țării! Media îi ignoră. Nu fac rating! Piața Universității
TABLETA DE WEEKEND (34): GÂNDURI (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346075_a_347404]
-
viața aceasta trecătoare și s-a mutat la cereștile cete, la Sfinții Mucenici și Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit și după care atât de mult a râvnit. Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului - Călugăreni (Petru Vodă), județul Neamț, la 10 Februarie 1919. S-a închinoviat la Mănăstirea Durău - Neamț în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemnițat pentru legionarism între
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
care ajunge Daniela Voiculescu, stând “La malul Mării Imbrium” este că “eternitatea nu poate exista fără iubire!” (Twinflames song), că “iubirea nu dispare niciodată!!!” (Respirația seminței). De azi înainte, Marea Imbrium își va purta și pe mai departe, valurile, dinspre larg către țărm și poate că odată, într-un final, poeta care i-a cântat frumusețea va găsi nu doar idealul mult visat, ci și răspunsul la o întrebare ce pare retorică, în momentul de față: “cine este Regina din Saba
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
putem întoarce în trecut. nici în iluziile trecutului. desenăm la două mâini, concertul pentru pianul bătrân și vioară cu o coardă ruptă... pe vârful catargului unui vapor fantomă, exersam echilibrul inimii. tu, cu o jumătate de gand, întorci vaporul spre larg. eu, cu o jumătate de zâmbet, iti fur tâmplele și le oblig să execute aria întoarcerii spre țărm. nu...nu țărmul cu nisip învechit. înțelegi? vreau alt țărm, alt vis, alte urme de val. primesc doar creasta valurilor în desen
HOTĂRÂRE DELICATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356221_a_357550]
-
mai mare glorie nu o dobândești atunci când nu ești doborât niciodată, ci atunci când te ridici după ce ai căzut.” - Confucius Să vrei să trăiești! Să vrei să treci peste toate greutățile avute. Să vrei să te salvezi, ca și cum ai fi în largul unei mări, te-ar cuprinde un cârcel la picior, ai simți că nu mai poți înota... Realizezi că ești departe de mal și totuși vrei să te salvezi. Realizezi că nu ai colac de salvare. Dar știi că îți poți
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]