3,375 matches
-
interese (de exemplu, inducerea unui conflict în cadrul unui grup-țintă de către un alt grup pentru a prelua controlul), fie indirect, prin intermediul unor mentalități, credințe, ideologii (de exemplu, în loc să recunoaștem faptul că instituția merge prost, invocăm comportamentul defectuos al unor indivizi); • conflictul latent. Este acel conflict care nu apare, nu se manifestă, deși acest lucru ar trebui să se producă (fie pentru a fi reprimat, fie pentru că a fost deplasat către alte obiective, alți oameni etc.); • falsul conflict. Se referă la "apariția unui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
specialiștii au ajuns la concluzia că situațiile și relațiile conflictuale au atât efecte constructive, cât și efecte destructive (Milcu, 2005, pp. 211-214). Efectele constructive/pozitive sunt: • permite identificarea unor/unei surse de disfuncționalități și de disconfort; • scoate la suprafață probleme latente, spre a fi rezolvate; • implică participanții în rezolvarea problemelor identificate; • determină identificarea și descărcarea unor tensiuni periculoase; • în organizație, interacțiunea conflictuală este însoțită de (furtunoase) reacții emoționale, interacțiune care, pe lângă posibile urmări negative, duce la scăderea tensiunii emoționale a participanților
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neutralitate, el influențează pozitiv discursul subiectului, încurajându-l să-și verbalizeze experiențele sale. Psihologul clinician are, astfel, posibilitatea să analizeze informațiile obținute în cursul unui astfel de interviu în funcție de conținutul manifest, adică de ceea ce spune subiectul, dar și în funcție de conținutul latent, adică reprezentări și semnificații implicite care acompaniază discursul. Aceasta implică ca psihologul să fie atent nu doar la ce anume spune subiectul, ci și la cum spune și când spune ceea ce spune. Interviul non-directiv oferă cadrul adecvat de manifestare spontană
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
emoția și motivația persoanei. Evenimentele considerate ca stresante pentru persoană activează schemele, adică acea structură prin prisma căreia persoana interpretează realitatea, iar noua situație este evaluată în funcție de schema preexistentă, determinând biasări ale realității ceea ce duce la distres. Posedând în stare latentă anumite scheme cognitive maladaptative persoanele vor manifesta vulnerabilitate cognitivă pentru a dezvolta în viitor depresie și anxietate. Cum aceste scheme sunt latente, (adică nu sunt conștientizate) circumstanțele legate de o situație de pierdere le poate reactiva, pe acest fond apărând
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
noua situație este evaluată în funcție de schema preexistentă, determinând biasări ale realității ceea ce duce la distres. Posedând în stare latentă anumite scheme cognitive maladaptative persoanele vor manifesta vulnerabilitate cognitivă pentru a dezvolta în viitor depresie și anxietate. Cum aceste scheme sunt latente, (adică nu sunt conștientizate) circumstanțele legate de o situație de pierdere le poate reactiva, pe acest fond apărând depresia cu elemente care privesc triada cognitivă negativă. Odată ce situația de viață s-a îmbunătățit vor fi reactivate schemele nondepresive, iar cele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
legate de o situație de pierdere le poate reactiva, pe acest fond apărând depresia cu elemente care privesc triada cognitivă negativă. Odată ce situația de viață s-a îmbunătățit vor fi reactivate schemele nondepresive, iar cele depresive vor fi din nou latente. Schemele pot rămâne în stare latentă având aceeași conotație negativistă dacă persoana nu a urmat o intervenție profesională. Despre starea latentă a acestor scheme cercetările demonstrează existența lor prin efectele pe care le au asupra proceselor psihice, cum ar fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le poate reactiva, pe acest fond apărând depresia cu elemente care privesc triada cognitivă negativă. Odată ce situația de viață s-a îmbunătățit vor fi reactivate schemele nondepresive, iar cele depresive vor fi din nou latente. Schemele pot rămâne în stare latentă având aceeași conotație negativistă dacă persoana nu a urmat o intervenție profesională. Despre starea latentă a acestor scheme cercetările demonstrează existența lor prin efectele pe care le au asupra proceselor psihice, cum ar fi memoria sau asupra comportamentului. Triada cognitivă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Odată ce situația de viață s-a îmbunătățit vor fi reactivate schemele nondepresive, iar cele depresive vor fi din nou latente. Schemele pot rămâne în stare latentă având aceeași conotație negativistă dacă persoana nu a urmat o intervenție profesională. Despre starea latentă a acestor scheme cercetările demonstrează existența lor prin efectele pe care le au asupra proceselor psihice, cum ar fi memoria sau asupra comportamentului. Triada cognitivă negativă include viziunea negativă asupra propriei persoane, viziunea negativă asupra experiențelor curente în lume și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pot fi manipulate de elitele interne care doresc să afișeze o imagine diplomatică pozitivă în fața lumii, în timp ce, de fapt, se concentrează asupra unor obiective naționaliste mai limitate. Efectele crizei asupra relațiilor SUA-Japonia pot fi înțelese ca reflectare a unor conflicte latente ce ies la suprafață în perioada post-Război Rece. În lipsa unei amenințări sovietice clare, prioritățile economice apar ca o potențială sursă de dispută între cele două țări. Totuși, potrivit unei evaluări la fel de plauzibile, cele două țări sunt orientate către o relație
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
înainte de sfârșitul Războiului Rece în fiecare dintre cazurile examinate, perioada 1989-1991 le-a cristalizat crizele de tranziție a identității. Bineînțeles că discontinuitățile cauzate de aceste presiuni ar putea fi interpretate ca reflectând predicțiile neorealiste. Din această perspectivă, presiunile reflectă tendințe latente către o ordine multipolară mai conflictuală, în care statele de rangul doi adoptă o orientare mai asertivă decât s-a întâmplat în perioada analizată. Totuși, în fiecare dintre cele trei cazuri pare mai probabil ca tendințele să reflecte, de fapt
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pus presiuni enorme asupra tendinței de aliniere despre care realiștii clasici au afirmat că a caracterizat structura relațiilor marilor puteri după sfârșitul Războiului Rece. Pe căi diferite, 11 septembrie, intervenția în Afganistan și invadarea Irakului au expus contradicțiile și problemele latente ale SUA în încercarea de a-și menține statutul unipolar. Imediat după 11 septembrie, reacțiile principalelor puteri au părut că se încadrează foarte bine în perspectiva analitică propusă de Kapstein și Mastanduno. Pentru administrarea crizei, toate statele importante s-au
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pur"), clasa mijlocie ("gustul mediu") și clasa populară ("gustul necesității"). CSP sunt astfel rearanjate în cadrul a ceea ce trebuie să numim o sociologie a claselor sociale. Tot acest material empiric manifest este un mijloc inductiv de a revela o structură socială latentă: "Gusturile funcționează ca marcatori privilegiați ai clasei [...]. Arta și consumul artistic sunt predispuse să îndeplinească, fie că vrem sau nu, fie că o știm sau nu, o funcție socială de legitimare a diferențelor sociale [...]. Studiul gusturilor, adică al preferințelor manifestate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt mai elocvente decât cuvintele rostite. Limbajul disimulează adesea gândurile, pe când ochii exprimă direct, nemijlocit, fără ambiguități viața noastră interioară. Privirile sunt felurite: pe furiș, printre gene, pline de seducție, fermecătoare, ambigue, aparent somnolente, în care se ascunde o forță latentă, o veghe lucidă, o exprimare a ceea ce este important. Pentru bărbat cea mai plăcută privire este cea strălucitoare de beatitudine a femeii iubite, care iubește la rându-i, privire care iradiază din interior, transfigurează toată făptura, înfrumuse-țând-o, și concentrează în
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare de om. Există de aceea în mod latent un terorism al limitei proprii, o formă spontană de expansiune și de impunere a ei. Logica propriei mele clase tinde să devină universală, logica nației mele la fel, zeii mei se cuvine să devină ai tuturor, forma minții, ba chiar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
povestea cu paharul gol în mână, au părăsit biroul în grabă, cu batista la gură. Atunci am avut revelația că morala are ca premisă imaginea de sine reflectată în ochii celorlalți și că, dacă imaginea aceasta rămâne "la sine" ― omisă, latentă și ascunsă cu grijă ―, morala poate deveni la limită ticăloșie discretă. Colegul meu logician era liber de felul îh care imaginea lui se reflecta în ceilalți și "morala" lui venea astfel de dinaintea oricărei morale. El era, ca să zic așa, premoral
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în lănțuirea timpilor. Și istoria lumii cugetă - deși încet, însă sigur și just: istoria omenirii e desfășurarea cugetării lui Dumnezeu. Numai espresiunea esterioară, numai formularea cugetării ș-a faptei constituiesc meritul individului ori al generațiunii, ideea internă a amândurora e latentă în timp, e rezultatul unui lanț întreg de cauze, rezultatul ce atârnă mult mai puțin de voința celor prezinți decât de a celor trecuți. Cum la zidirea piramidelor, acelor piedici contra pasurilor vremii, fundamentele cele largi și întinse purtau deja
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauze necunoscute ar fi fost maltratată de una din elevele acelui institut, tocmai în momentul în care d-na directriță asista pe o pacientă. Ne-am obicinuit a vedea că asemenea neorânduieli în școli nu provin totdeauna dintr-un spirit latent de {EminescuOpIX 412} nesupunere (cetitorii își vor aduce aminte de turburările din școala tecnică), ci sunt câteodată produse în mod artificial de înrîuriri străine cercului elevilor, pentru a da un caracter îndoielnic poziției învățătorului contra căruia sunt îndreptate. Deocamdată însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Junimei române din Viena au fost puse în mișcare de un anume Comitet format pe tăcute, ca să vie să voteze contra lui Slavici ș-a lui Eminescu, cari se țin de școala lui Maiorescu. Pentru sara ședinței a doua Comitetul latent și-au procurat din România jurnale umoristice și serioase unde Maiorescu era stigmatizat ca persoană publică și privată, pentru sara alegerei au fost inventate mici calomnii adhoc, așa d. es. că Maiorescu ar fi delapidat averea Junimei, că a abuzat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
complicată. Asigurarea bunăstării a înlocuit treptat alte baze ale loialității (naționale), în timp ce ideologiile semnificative și-au pierdut puterea de a aduna suflete și trupuri pentru a le direcționa spre un țel comun (Habermas 1976, 1985). Această soluție materialistă la criza latentă de legitimitate a societăților secularizate n-ar trebui să fie o surpriză pentru realiștii al căror scepticism a făcut mult pentru a denunța valoarea reală a multora dintre aceste ideologii. Într-adevăr, tragica ambiguitate a unei raționalizări extinse în toate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În mare măsură, adevărul este același și pentru cultură. Dacă o societate are o normă sau o valoare, teoria argumentează că acea normă sau valoare probabil există deoarece aceasta este într-un anumit fel folositoare societății. FUNCȚII MANIFESTE ȘI FUNCȚII LATENTE. Un interes central al abordării funcționaliste îl reprezintă determinarea felului de funcții pe care fiecare element al societății îl realizează. Acest lucru nu este ușor de făcut deoarece unele funcții nu sunt așa de evidente. Robert K. Merton (1968) sugerează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
felului de funcții pe care fiecare element al societății îl realizează. Acest lucru nu este ușor de făcut deoarece unele funcții nu sunt așa de evidente. Robert K. Merton (1968) sugerează că sunt două tipuri diferite de funcții: manifeste și latente. Funcțiile manifeste sunt intenționate, consecințe ale unor acțiuni sau procese sociale și se referă la ceea ce cei mai mulți oameni se așteptă ca rezultat. Acestea sunt evidente și afirmate deschis. Spre exemplu, o funcție manifestă a educației este aceea de a învăța
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cei mai mulți oameni se așteptă ca rezultat. Acestea sunt evidente și afirmate deschis. Spre exemplu, o funcție manifestă a educației este aceea de a învăța copiii cititul, scrisul, socotitul ș. a. Uneori funcțiile nu sunt evidente și cunoscute deschis. Acestea sunt funcții latente consecințe care nu sunt intenționate sau așteptate. O funcție latentă a educației este îngrijirea copiilor. Școala îi scutește pe părinți de responsabilitatea de a avea grijă de copiii lor pentru o perioadă de timp. În acest fel aceștia pot să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
afirmate deschis. Spre exemplu, o funcție manifestă a educației este aceea de a învăța copiii cititul, scrisul, socotitul ș. a. Uneori funcțiile nu sunt evidente și cunoscute deschis. Acestea sunt funcții latente consecințe care nu sunt intenționate sau așteptate. O funcție latentă a educației este îngrijirea copiilor. Școala îi scutește pe părinți de responsabilitatea de a avea grijă de copiii lor pentru o perioadă de timp. În acest fel aceștia pot să facă altceva ori pur și simplu să aibă un răgaz
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
scutește pe părinți de responsabilitatea de a avea grijă de copiii lor pentru o perioadă de timp. În acest fel aceștia pot să facă altceva ori pur și simplu să aibă un răgaz în îngrijirea copiilor. Așa cum am precizat, funcțiile latente sunt adesea neintenționate; sistemul școlar nu există pentru scopul de a îngriji copii, dar el servește acestui scop. De asemenea, în instituțiile de învățământ superior putem descoperi un număr de funcții latente. Spre exemplu, acestea servesc ca "piață matrimonială" și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
răgaz în îngrijirea copiilor. Așa cum am precizat, funcțiile latente sunt adesea neintenționate; sistemul școlar nu există pentru scopul de a îngriji copii, dar el servește acestui scop. De asemenea, în instituțiile de învățământ superior putem descoperi un număr de funcții latente. Spre exemplu, acestea servesc ca "piață matrimonială" și tot ele facilitează realizarea unor contacte dintre oameni de care aceștia vor beneficia mai târziu în viața profesională. Consens și cooperare. Alt principiu cheie în teoria funcționalistă este acela că societățile manifestă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]