6,066 matches
-
scria despre icoană că aceasta “reactualizeză miraculosul illud tempus, când Hristos, Fecioara și Apostolii trăiau printre oameni.“ În cultura românească motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
murit, ești mort.” Și-a reproșat că nu a avut o atitudine veritabilă față de foștii Dumnealui profesori și a evocat chipurile unor dascăli precum: profesorul de limba latină din liceu care a înființat la Vâlcea primul Centru de cercetare a latinei și Alexandru Piru de la a cărui naștere se împlinesc în acest an 100 de ani, eveniment pentru care a propus să se facă ceva la Academie și la Universitatea din Craiova să fie declarat “Anul Piru”. De asemenea, a evidențiat
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
Universității. Le-a urat multă sănătate atât Doamnei Profesoare Maria Iliescu, cât și Universității din Craiova și celor prezenți. Prof.dr.Dr.h.c.mult. Maria Iliescu a vorbit despre felul în care a cunoscut-o pe Piera Molinelli la un Congres de latină vulgară, cum a intermediat legătura dintre Universitățile din Bergamo, din Innsbruck și din Craiova. De asemenea, a făcut destăinuri din cariera Domniei Sale, relevând modalitatea în care a ocupat un post la Catedra de Lingvistică Romanică a Universității din Craiova, relația
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
diferite ale lingvisticii și din mai multe țări, articolele sunt redactate în: - limba română: Iulia Frânculescu, „O mare vocație, un mare om”; Karla Lupșan, „Fragmente de amintiri”; Ileana Oancea/Luminița Vlejea, „Labor omnia vincit improbus”; Florica Bechet, „Perfectul indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
to cognitive poetics”; - limba spaniolă: Fernando Sànchez Miret, „Humor romanico bajo las dictaduras: materiales para unas clases de lingüistica romànica”; Lelia Trocan, „Poetas nuevos, innovdores”; - limba italiană: Piera Molinelli, „Tra grammatica e discorso: esiti pragmatici di dum et tum in latino”. După cum a afirmat prof.dr. Adriana Costachescu, aproape toate articolele sunt legate de un proiect, de o direcție de studiu în care Doamna Profesoară Maria Iliescu s-a implicat. Ionuț Pătularu a prezentat revista „Studii balcanice”, un omagiu adus Prof.univ.dr.Dr.h.c
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
de migrație este posibil să fie aproape dublă). Gent este capitala provinciei belgiene Flandra de Est și a Arondismentului Gent. Este un important oraș universitar, Universitatea Gent având peste 28.000 de studenți. Denumirea localității Gand, respectiv Gent, provine din latină Candia sau Gandia, „pământ la confluența râurilor”. Denumirea latină provine din cuvântul gal “condate”, cu semnificație asemănătoare. O altă etimologie ar putea fi cuvântul proto-indo-european gan, cu semnificația „vărsarea unui râu”. De asemeni numele lui se mai poate considera că
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
și la daci. Lingviștii au bătut prea multă monedă pe elementele de divergență dintre limbi; în realitate sunt și multe puncte de convergență și de la ele trebuie să pornim. Despre limba dacilor s-a susținut că e total diferită de latină, care era cultivată, pe când daca era barbară, înapoiată. Fals. Sunt unii cercetători care afirmă că limba latină ar fi plecat de la noi și că ea ar fi revenit în totalitate neschimbată. Chiar dacă admitem că latina s-a desprins de indo-europeana
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
că e total diferită de latină, care era cultivată, pe când daca era barbară, înapoiată. Fals. Sunt unii cercetători care afirmă că limba latină ar fi plecat de la noi și că ea ar fi revenit în totalitate neschimbată. Chiar dacă admitem că latina s-a desprins de indo-europeana comună cam acum 3000-3300 ani (mai precis de la Dunărea de Mijloc) e de presupus că ea a suferit schimbări majore, deoarece în Pen. Italică a avut de înfruntat alte idiomuri care au schimbat-o în
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
ei au analizat clar pe dac în dialectul lor doric (da „pământ“) și au „tradus“ numele în dialectul atic al Capitalei ge „pământ“ (ebraic ge „grădină“), la care au adăugat suf. t, un sufix de plural întâlnit și în iraniană, latină (cf. rom. făget, arboret), în unele idiomuri finice sau semito-hamitice. Nu ajută propriu-zis explicării noastre etimologice dar adăugăm pentru comparație cu gr. ge numele egiptean geb (keb), iar la sumerieni ki. Nu-i exclus ca dac să fi însemnat la
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
față de sual "luminatorul zilei" în Papua Nouă Guinee. În aramaica ebraica tala "fox" cf. taal"soare" în tubatulabal, Mexic. Hindi și urdu lomari "vulpe"~lmar "astru diurn" în pashtu, Afganistan. Sul în tabasaran(Caucaz) se compară cu sol "soare" în latină, germanice. ;mal în svan(Georgia, Caucaz) seamănă cu malh "astrul zilei" în cecena; gâNDi în skr.~gandhi"soare" în skr.;kettu în finl. cf.cath, kath"soare" în etrusca, Italia antică; mândră în occitană(provensala, Franța)~Mandu, zeul soarelui într-
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
Așadar lat. vulpes, explicat prin PIE*h2wl(o)p-h2ulp"vulpe roșiatica" trebuie pus în legătură și cu Palk, zeul soarelui la coreeni cu p- eliminat și cu a>o>u>ulk, de unde "lup" și "vulpe" (în greacă lukos, dar în latină, umbrica și probabil dacica lup cu k/p, fenomen arhicunoscut). Să adăugăm și engl.cub"pui de animal", slab explicat, pe care noi îl comparăm cu vorba k'obo"soare" în kalahari-khoisan, Namibia. Are dreptate prof.Anatoly Liberman(univ. din
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din acele „potriviri de sunete corespunzând probabil unor sensuri destul de diferite între latină și getica și care nu trebuie să ne împiedice a considera Petrodava și în cuvântul de bază că getic“. Un alt istoric din zilele noastre, Al. ... Citește mai mult Se admite ca piatra vine din lat. petra, la rândul lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din acele „potriviri de sunete corespunzând probabil unor sensuri destul de diferite între latină și getica și care nu trebuie să ne împiedice a considera Petrodava și în cuvântul de bază că getic“. Un alt istoric din zilele noastre, Al. ... VI. O ETIMOLOGIE "SOLARĂ":VULPE, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2120 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
său privind către peretele din fața sa unde se afla la loc de cinste vechiul său pillum dăruit de fostul prefect al gărzii pretoriene, Lucius Aelius Seiano. Spre seară procuratorul Ponțiu Pilat primi un bilet de la arhiereul Caiafa. Fusese scris în latină. ,,Procuratorului Ponțiu Pilat. Tâlharul Baraba este mort. Perșii Șaharayan Matan și Maydan au asupra lor capul acestuia pe care îl vor aduce neîntârziat la fortăreața Antonia. M-am ținut de cuvânt și aștept același lucru din partea Înaltului procurator al Iudeei
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
mama, tata și cei trei frați ai mei Arthur, Alwin și Anton. - Cunoașteți mai multe limbi, nu-i așa? Am văzut că vorbiți cu sora în limba germană. Eu am învățat la liceu franceza, germana, italiana, spaniola, greaca veche și latina! spuse Nicolae. - Vorbesc foarte bine limba română, deoarece am făcut școala primară în această limbă, fiind limba națională și limba germană, eu fiind de această etnie. La școala catolică vorbeam în germană, dar am învățat și limba franceză, ca limbă
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
asta! Mai fă de exemplu și curățenie!” Așadar, cutreierând toate vârstele și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Săli (Vai de el singur). Cu simțul umorului, ajunge și la constatarea Cât trăiești bârfești, o mică antologie în materie. Despre românele sale, altădată! Dar despre ele, s-a pronunțat încă din 2007, regretatul Otavian Paler, precum și
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Tudor Vianu” din capitală! Dispare materia „Latina”! Ei, nu-i mare brânză. Se studia doar la clasa a VIII-a. În plus, noi „ne tragem din romani”, „suntem sânge de Traian” (O, nu! Nu Băsescu, Doamne ferește!), deci cunoaștem din naștere latina și o vorbim curent, precum o vorbesc și italienii, azi, la Roma! Nu vă faceți probleme, mame și bunici! În locul limbii latine, veți vedea, apar discipline noi, „care înlocuiesc Cultura civica: Educație pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educație
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
coșul de gunoi ceva literatură, un poet sau un scriitor care a avut rude „pătate” sau trecut dubios și drept urmare a fost inclus în lista intelectualilor despre care nu mai avem voie să vorbim... Iată, dragi prieteni, este vorba de latină, istorie, Limba și Literatura Română, adică niște discipline oarecare de învățământ, care nu fac altceva decât să viruseze mintea odraslelor, generațiilor viitoare, astfel încât să nu mai știe cine sunt, de unde vin, încotro merg! De ce să mai aibă și ei identitate
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
dorește? Doamne ferește! Încă nu știm cauzele... Și ce-i cu asta? Cunoaștem cauzele diminuării numărului de ore la Limba română, Istorie sau Educație fizică? Nu, le cunosc cei de la minister... În schimb, iată că se cunoaște în altă direcție: eliminând Latina din învățământ, nu mai știm să citim și să traducem „Mens sana in corpore sano”! În felul acesta suntem străini de faptul că între activitatea fizică și cogniție este o strânsă legătură. Uităm că activitatea fizică și psihică ne ajută
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
tot ce contează. Octavian CURPAȘ: Ce fel de muzică ascultați? Corina SAMOILĂ: Am fost o adolescentă îndrăgostită de Jim Morrison și de Kurt Cobain. Ascult rock, mai ales dintr-acela vechi, Janis Joplin, Led Zeppelin, The Doors, dar și blues, latino și mai toate genurile de muzică, mai puțin house și manelele care au făcut celebră România. Octavian CURPAȘ: Planuri de viitor? Puteți să ne împărtășiți câteva dintre ele? Corina SAMOILĂ: Îmi doresc să fim sănătoși, eu și ai mei. Cred
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]
-
dacă nu cumva știința universală este chiar știința înțelepciunii care se caută peste tot, în toate disciplinele și dacă ea nu se dizolvă, până la urmă, în metafizică. René Descartes ne-a lăsat „Meditațiile” în două variante, prima - cea originală - în latină, iar cea de a doua - definitivă -, în limba franceză. Noica, la tinerețe, a tradus versiunea din limba latină, despre care scriitorul Ion Papuc semnalează în cartea sa „Meditații metafizice” - traducere din limba franceză de data aceasta -, faptul că Noica s-
TATĂL FILOZOFIEI MODERNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370138_a_371467]
-
Inu. De ce ai venit și tu să o conduci pe Alla? - Păi ce crezi că ai fi făcut dacă nu eram eu? Crezi că îi spuneai altceva? Hai, lasă-mă cu de-astea! Poate îi povesteai ceva de la ora de latină, dar clar nu o invitai în oraș. - Știi tu? - Dap! - Ha! Uite de asta nu o să-ți mai spun nimic azi! ridică vocea Inu. - Mare brânză, răspunse Daniel dând a lehamite din mâini. Cred că nici nu ai ceva să
SHARP, O ÎNTRUCHIPARE A MINŢII? de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353308_a_354637]