15,723 matches
-
în țări occidentale, unde au putut să dea măsura competenței lor și cărora li s-au devotat întru totul. Bunica lui, Anna, născută la Riga, nu știa să citească franțuzește și-i cerea nepotului să-i scrie scrisorile în limba latină. Nu pentru că pe asta ar fi știut-o, ci pentru ca să le ducă preotului dintr-un sat învecinat care i le traducea în franceză. „Latina mea de bucătărie, scrie Lanzmann, îi decerna Annei nu știu ce brevet de veche francitate, punea în mod
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
dominare a versului și idealizînd perfecțiunea formală. Cele mai interesante compoziții rămîn evocările simbolice de natură, pastelurile aluzive și delicate, unde peisajul degajă o melancolie incurabilă (Vara, Iulie, La o fîntînă). În chip simptomatic, nu peisajul mediteranean și nici amintirile latine nu-i oferă lui Zamfirescu material pentru poezie originală, ci rememorarea peisajului românesc, în momentele cînd se afla în străinătate. Lipsit de suflu liric intens, apelează la pretexte epice pentru surprinderea unor stări de spirit excepționale; cîteodată experiența îi reușește
Scriitorul politicos: Duiliu Zamfirescu (fragment) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5970_a_7295]
-
a declarat că ziua de 27 august este un semn de redeșteptare națională. "Este un semn de renaștere națională a tuturor românilor din stânga Prutului. Este un proces care a stabilit limba română ca limbă de stat, care a stabilit grafia latină, care a stabilit drapelul național", a spus ambasadorul român. Independența, suveranitatea, renașterea națională, tricolorul, grafia latină, entitatea națională sunt sintagmele care ar trebui să caracterizeze statul Republica Moldova, a declarat, la rândul său, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova independente, Alexandru Moșanu
Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de la proclamarea independenţei () [Corola-journal/Journalistic/59789_a_61114]
-
de renaștere națională a tuturor românilor din stânga Prutului. Este un proces care a stabilit limba română ca limbă de stat, care a stabilit grafia latină, care a stabilit drapelul național", a spus ambasadorul român. Independența, suveranitatea, renașterea națională, tricolorul, grafia latină, entitatea națională sunt sintagmele care ar trebui să caracterizeze statul Republica Moldova, a declarat, la rândul său, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova independente, Alexandru Moșanu. Cel de-al treilea președinte al Republicii Moldova, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a venit să depună flori
Republica Moldova sărbătoreşte 20 de ani de la proclamarea independenţei () [Corola-journal/Journalistic/59789_a_61114]
-
de an, de aproape un mileniu! Veneția este locul în care istoria se întâlnește cu realitatea părelnică a unei actualități ce privește spre trecut dar are încredere în viitor. Iar dacă în Catedrala San Marco spiritualitatea bizantină întâlnește rigoarea spiritului latin, eleganța solară a prerenașterii italiene, nu poți să nu realizezi, ascultând marele opus enescian evocat anterior, că sunetele acestei muzici aduc împreună cele două aripi ale spiritualității europene, cea din Est și cea din Vestul bătrânului continent.Dispune de o
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
țânțar. Ce legătură poate să fie între două cuvinte atât de diferite ca formă și ca sens? Ei bine, grecii l-au pronunțat kónopos, cu același sens, dar l-au derivat în konópion, care însemna pat cu perdea contra țânțarilor. Latinul conopeun păstra sensul din urmă, dar franceza (canapé), italiana (canape), neogreaca (kanapés) și turca (kanape) i l-au dat pe cel actual. De unde l-a împrumutat româna? Atestat în 1792, putea proveni din oricare dintre limbile din urmă. În fine
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
Urechia de pe la 1866-1867. De altfel, la folosirea lui determină și franțuzismul un certain roman sau une certaine idée. Faptul că un scriitor și om de cultură de anvergura lui Călinescu întrebuința cu vădită intenție demonstrativă italienisme și în genere neologisme latine și neolatine, în atmosfera de atonie și conformism de partid care oferea „noutăți” aproape numai din rusește sau trecute prin filiera muscălească, făcea din ceea ce citeam (sporadic) la Cronica optimistului sau cu alte ocazii o stridentă erezie... Timpuri! (Nu pot
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
opoziție în Parlament, în aceeași perioadă, cuprindea formularea „loc liber construirii unui mix de soluții". Termenul este, evident, un anglicism: engl. mix, substantiv care corespunde verbului to mix. Ca în multe alte cazuri, termenul englezesc are o mai îndepărtată sursă latină: verbul este refăcut din adjectivul mixed, care provine, prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
din nou de găsit în chioșcurile (tot mai puține, din păcate!) cu publicații literare. Din primul său număr de toamnă (datat 8 septembrie), am reținut mai multe texte interesante: cronica literară a lui Dan Cristea cu un titlu memorabil: „Minte latină și corp barbar", cronica la antologia „Patimile după Bacovia" de Ovidiu Genaru; eseul „Nașterea naționalismului esoteric românesc" semnat de Radu Cernătescu; cărțile săptămânii, rubrica susținută cu vervă de Horia Gârbea; în fine, cronica de poezie, motivat neindulgentă, a Gabrielei Gheorghișor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6071_a_7396]
-
Să mai continui? După revoluție, mi-aș fi „reînnoit legăturile cu masoneria", înscriindu-mă în „Alianța Civică", al cărei logo „era un triunghi", având mai apoi de a face cu „masonii" Quintus („nu întâmplător vechii masoni se denumeau după nume latine"), Patriciu, Tăriceanu, Crin Antonescu („prenumele nu întâmplător are semnificație masonică în ritul francez Floral"). Culmea subtilității mele masonice este felul în care mi-am semnalat adeziunea la organizație, odată permis acest lucru după 1989: „...Se observă în cele două poze
Mason fără să știu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6192_a_7517]
-
cu un al doilea sens, sinonim cu repondent. Dacă ne referim doar la substantivul cu accepția „persoană care răspunde la un sondaj de opinie", formele repondent și respondent ilustrează, ca în atâtea alte cazuri, preluarea unui cuvânt de origine îndepărtată latină prin două filiere: franceză și engleză. Forma repondent corespunde, evident, sursei imediate franceze: substantivul répondant, din familia lexicală a verbului répondre „a răspunde". În Trésor de la langue française informatisé, cuvântul répondant este înregistrat cu mai multe sensuri, mai vechi sau
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
un răspuns", „garant" sau (în sociologie) „persoană care răspunde la o anchetă sau la un sondaj de opinie". În engleză, respondent, substantiv și adjectiv, provine de la verbul respond, preluat din vechea franceză. Și respond, și répondre sunt urmași ai verbului latin respondere, din care provine, de altfel, și verbul românesc a răspunde. Revenind la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
cultură. Forma respondent are mai multe șanse datorită puternicei influențe engleze de azi (și datorită presiunii bibliografiilor de specialitate, a textelor furnizate de agențiile de presă etc.), dar și prin faptul că păstrează, grafic, o apropiere mai mare de etimonul latin și de familia lexicală a lui a răspunde. În plus, s-a dovedit foarte ușor asimilabilă prin pronunțarea perfect adaptată românei și care îi maschează natura de anglicism. Repondent ar trebui să rămână în continuare, ca variantă literară, cele două
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
Saint-Denis (rămasă unul din puținele locuri unde mai vezi prostituate făcînd trotuarul, dar a căror urîțenie și vulgaritate riscă să-l descurajeze pînă și pe cel mai nepretențios amator), ne întoarcem la Luvru, tragem o raită prin Marais, traversăm cartierul Latin, zăbovim în Montparnasse și Saint-Germain, urcăm pe Champs-Elysées, intrăm în labirintul din Montmartre și în cartierul „loretelor", ne aventurăm și în Parisul popular, cel din Belleville și Ménilmontant (din care, vai! nu a mai rămas mare lucru). Ne încrucișăm cu
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
socialist". Datorez mult lui Aurel Stroe, Miriam Marbe, lui Cornel Țăranu; .lui Pascal Bentoiu, un reprezentant de frunte al generației sale. In plan componistic am găsit elemente comune cu Giacinto Scelsi, compozitorul italian. - .este o muzică de pură emanație spirituală latină. Dar complet altceva decât se elabora în contextul epocii postbelice. - Generația noastră a dorit să ne desprindem de cea anterioară, de avangarda europeană a anilor '50-'60 care devenise foarte sterilă. Un alt maestru - l-am menționat -este Brâncuși; pentru
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
ca stat liber și independent în interiorul frontierelor din 1967, decizie pe care Israelul a catalogat-o drept regretabilă. Uruguayul a anunțat că intenționează să recunoască Palestina în 2011. Cuba, Nicaragua, Costă Rîca și Venezuela recunosc deja statul palestinian. În afară de Americii Latine, Palestina este recunoscută și de țări din Africa, Asia, chiar și din Europa (Cipru, Cehia, Ungaria, Malta sau Polonia). În total, 150 de țări mențin relații diplomatice cu autoritățile palestiniene, sub o formă sau alta, conform Mediafax. Autoritatea Palestiniană are
Peste 100 de țări recunosc Palestina ca stat independent () [Corola-journal/Journalistic/61610_a_62935]
-
dintr'un act numai partea referitoare la proces, rămînînd că instanța să ordone, în caz de necesitate, înfățișarea actului în întregime. Dacă actele sînt scrise în limba străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau transcrieri cu litere latine, certificate pentru conformitate de parte. Cînd reclamantul voește a-și dovedi acțiunea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul sau jurământul paritului va cere în acest scop înfățișarea în persoana a acestuia. Cînd se va invoca dovadă cu martori
LEGE nr. 394 din 22 iunie 1943 pentru accelerarea judecaţilor în materie civilă şi comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106083_a_107412]
-
acorda în termen scurt în acest scop, obligând pe cel care a produs actul să-l depună în original, în termen util, în păstrarea grefei. Articolul 15 Cînd se constată exactitatea traducerii în limba română sau a transcrierii cu litere latine, făcută conform art. 1, judecătorii, apreciind, vor putea ordona traducerea sau transcrierea actului de către un traducător autorizat, după dispozi��iunile regulamentului din 18 Octomvrie 1925. Paritul va face această cerere prin întâmpinare, iar reclamantul la primul termen de înfățișare. Articolul
LEGE nr. 394 din 22 iunie 1943 pentru accelerarea judecaţilor în materie civilă şi comercială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106083_a_107412]
-
și matematicianului Gerhard Mercator. Născut în Flandra sub numele de botez Gheert Kremer (care în neerlandeză înseamnă „negustor”), viitorul intelectual a studiat la Universitatea din Löwen și, cunoscător de timpuriu al limbilor clasice, și-a schimbat numele cu omonimul său latin: „mercator”. Intrînd în conflict cu autoritatea clericală din cauza comentariilor malițioase în marginea Bibliei, Mercator a primit verdictul de „lutheranită” și a fost caterisit. Peste cîțiva ani a reușit să emigreze în Germania, stabilindu-se la Duisburg, la a cărui universitate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, prin traduceri și adaptări de manuale și tratate. Sursele acestora fiind diferite, se consideră că termenul are etimologie multiplă: a putut fi preluat din greacă, dar și din latină, germană, franceză etc. N.A. Ursu, în Formarea terminologiei științifice românești (1962), ca și Dicționarul limbii române (DLR, Tomul VIII, Litera P, partea a 5-a) oferă numeroase citate caracterizate de îmbinarea hibridă, specifică epocii, între rigoarea științifică a ideii și
Prin prisma... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4859_a_6184]
-
exemple livrești, pe care le culege din operele literare și cărora le acordă o semnificație istorică. Numai că e greu să-l consideri pe Dante discipol al lui Vergiliu, doar fiindcă italianul îl ia drept călăuză în Infern pe scriitorul latin. La fel, pactul lui Faust cu diavolul din opera lui Geothe e un motiv literar a cărui semnificație iese din relația istorică de tip maestru-discipol. La fel în cazul romanului Le Disciple al lui Paul Bourget din 1889. Ficțiunile acestea
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
numele poetului. Vom dezvolta această poveste și multe altele în lucrarea Vechi familii pârscovene, aflată acum în mintea noastră. Sultana și Costache Voiculescu nu au semnat cu mâna lor niciun document de stare civilă, deși știau să scrie, cu alfabet latin și chirilic. De pildă, pe certificatul de căsătorie al tinerilor Vasile Voiculescu și Maria Mitescu (nr. 17 din 21 februarie 1910), pentru tată a semnat fiul, iar pentru mamă, notarul Constantinescu. Unul din martori a fost Lambru V. Ionescu, nepot
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
despartă, ci le-au prezentat ca pe un continuum. În secolul al XIX-lea, sensul pozitiv al dezamăgirii era clar mai ales pentru forma reflexivă a verbului. De fapt, a amăgi (căruia i s-a atribuit un etimon grecesc sau latin) e un cuvânt vechi în limbă, atestat din primele texte românești, cu sensul „a vrăji, a înșela”. A dezamă gi a fost atestat mult mai târziu, în secolul al XIX-lea. Evoluția sa semantică s-a produs, probabil, sub influența
Amăgire și dezamăgire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5287_a_6612]
-
treptele. Vizavi de complexul de apartamente se află supermarketul Fortuna, unde găsim un taxi. „City Club Hotel,” îi spun eu șoferului. Nu-i sună cunoscut. Îi arătăm foaia cu adresa, dar el pare să se descurce la fel de greu cu alfabetul latin precum noi cu cel chirilic. Hotelul se află pe o stradă pustie. Recepționera, o tânără, ne urează bun venit. — Începusem să ne întrebăm de ce întârziați, ne spune. Nu sunt acceptate cardurile de credit, nicăieri în Transnistria nu sunt acceptate cardurile
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
de frecvent și că a pătruns chiar în formulele cu sens superlativ. Ca și în alte cazuri (locație, dedicație, confortabil etc.), e vorba de un termen preluat în secolul al XIX-lea din franceză, raportat în epocă și la sursa latină - și reîmprumutat acum, fără complexe și fără bănuiala unor capcane, din engleză. Diferența dintre suspicios (trăsătură a individului bănuielnic, care suspectează, de obicei excesiv) și suspect (trăsătură a unor acțiuni, a unor indicii sau a unor persoane cu aparențe neliniș
„Suspicios de frumos“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5434_a_6759]