27,002 matches
-
privește temeinicia acesteia, verificarea soluției atacate realizându-se pe baza lucrărilor, a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, conform art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală. Susține că, potrivit prevederilor legale criticate, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale poate fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară doar în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Susține că nu există nicio rațiune pentru diferența de tratament juridic anterior menționată
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
a doua și alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) [...] Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. [...] (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: [...] 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. [...] (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: [...] 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: [.. .] .“ ... 12. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate sunt contrare
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
sau de netrimitere în judecată, este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a lucrărilor existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanței de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
același sens este și Decizia nr. 529 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017. ... 18. Referitor la aceeași soluție legislativă care nu permite judecătorului de cameră preliminară să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale și să excludă probele nelegal administrate sau să sancționeze actele de urmărire penală conform art. 280-282 din Codul de procedură penală, în cauzele în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum și cu posibilitatea formulării de către inculpat a unor cereri sau excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Faptul că aceste drepturi fundamentale nu sunt cu nimic îngrădite prin dispozițiile legale supuse criticilor de neconstituționalitate rezultă și din reglementarea, prin dispozițiile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c), procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, contestație care va fi soluționată, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, cu participarea părților
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, Curtea a reținut că împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară va putea verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel
DECIZIA nr. 132 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271850]
-
amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.“ ... ... 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele penale criticate contravin atât prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum și prevederilor
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
urmând a fi soluționate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanța de judecată. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și, în speță, aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
Astfel, modalitatea de reglementare a compunerii completului de judecată într-o procedură specială și incidentă cauzei care se judecă în fond la tribunal de o instanță superioară ierarhic, ca o chestiune prejudicială judecății cererii de strămutare, nu corespunde exigențelor principiului legalității. Problema compunerii instanței de judecată în cererea de strămutare este una cu semnificații deosebite în materia drepturilor și libertăților fundamentale, și anume a garantării dreptului la un proces echitabil, respectiv a garantării imparțialității instanței. Legiuitorul a optat, în materia strămutării
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
a mai stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
Liceului Tehnologic Agricol «Alexandra Borza» - Geoagiu. “ ... 32. Autorul obiecției de neconstituționalitate susține că legea supusă controlului încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 61 alin. (2) privind structura Parlamentului, art. 75 alin. (1) privind sesizarea Camerelor, art. 136 alin. (4) privind modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. ... 33. În vederea soluționării
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică și ca instrument de motivare a unui act normativ cu forță de lege, reprezintă un element inerent statului de drept și dreptului pozitiv, reprezentând un criteriu cu relevanță constituțională în aprecierea legalității, valoare de referință a statului de drept. ... 7. Din perspectiva respectării normelor de tehnică legislativă, deși, strict formal, legea criticată este însoțită de o expunere de motive prin care se încearcă justificarea transmiterii unui teren în domeniul public al municipiului
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
documentul Comisiei pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) intitulat Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenară (Veneția, 11-12 martie 2016), care reține că procedura de adoptare a legilor reprezintă un criteriu în aprecierea legalității, ce constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept (pct. II A5). ... 15. Președintele României susține, totodată, încălcarea art. 135 alin. (2) lit. c), d) și e), coroborat cu art. 136 din Constituție, prin lipsa instituirii garanțiilor necesare
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
Agricolă Suceava, județul Suceava, indispensabile activității de cercetare-dezvoltare-inovare și multiplicării materialului biologic. ... 36. Autorul obiecției de neconstituționalitate susține că legea supusă controlului încalcă dispozițiile din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului român și principiul legalității, art. 120 privind principiile de bază pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, art. 135 alin. (2) lit. c), d) și e) privind obligațiile statului în cadrul economiei de piață, art. 136 privind proprietatea și art. 147 alin.
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
și reziliență a României (PNRR), astfel că este nefondată susținerea autorilor sesizării potrivit căreia cele două foruri legiuitoare ar fi adoptat două legi ori proiecte de lege diferite sub aspectul conținutului. ... 14. Legea supusă controlului de constituționalitate nu contravine principiului legalității, în componenta privind previzibilitatea și claritatea normelor, și nici principiului securității juridice, consacrate de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, invocate de autorii sesizării. Limbajul juridic folosit de legiuitor în cuprinsul legii contestate este clar, predictibil și neechivoc
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
urgență și, în final, la republicarea actului normativ astfel modificat și completat, cu renumerotarea textelor. ... 24. Textele constituționale indicate în susținerea obiecției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5), referitoare la principiul securității juridice și principiul legalității, în componenta referitoare la exigențele de calitate a legii, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului) și ale art. 75 - Sesizarea Camerelor. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 25. În vederea soluționării prezentei obiecții de
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
și (2), din corelarea cărora rezultă că aceeași faptă este stabilită de două ori drept contravenție. ... 45. Cu privire la standardele de calitate a legii, Curtea Constituțională a dezvoltat o vastă jurisprudență, prin care a reținut, în esență, că principiul legalității presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare [... ] “ . ... ... 100. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației puterilor în stat, legalității, calității legii și securității juridice, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
quo nu rezultă că acestea ar fi în fază de executare silită. Or, potrivit jurisprudenței Curții, legătura cu cauza presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
19. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind caracteristicile statului român, art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea normelor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
26.05.2023 Conținutul sesizării: Interpretarea dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 Cod procedură civilă, prin raportare la art. 19 și art. 214 Cod procedură civilă, respectiv dacă în cadrul acestui motiv de recurs pot fi analizate în concret/efectiv criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a componenței completului de judecată în apel dispuse printr-o Hotărâre a Colegiului de Conducere a instanței sau aceasta poate fi analizată exclusiv pe calea contenciosului administrativ, printr-o acțiune formulată de părți. Minuta deciziei nr. 52
COMUNICAT din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272438]
-
Codul de procedură civilă, prin raportare la cele ale art. 19 și 219 din același cod, în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, nu pot fi analizate criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a compunerii completului de judecată în apel dispuse printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanței, legalitatea acestei hotărâri putând fi analizată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Obligatorie, potrivit
COMUNICAT din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272438]
-
prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, nu pot fi analizate criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a compunerii completului de judecată în apel dispuse printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanței, legalitatea acestei hotărâri putând fi analizată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
COMUNICAT din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272438]