2,103 matches
-
Calea Griviței (fosta Cale a Târgoviștei). 126. La 6/18 septembrie 1877 s-a deschis prima stagiune a Societății dramatice a Teatrului Național din București, creată ca urmare a aplicării „Legii pentru organizarea și administrarea teatrelor din România“, sancționată de corpurile legiuitoare ale țării în martie 1877. În cadrul acestei reprezentații festive a fost adus pe scenă drapelul turcesc capturat la Grivița de către ostașii Batalionului al II-lea de vânători; Mihail Pascaly a recitat poezia Steaua României de G. Sion, iar Constantin Dimitriade
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
neamului, este podidit de lacrămi. Nemaiputând continua trece mesagiul lui Kogălniceanu care, după câteva rânduri, este silit să se oprească la rândul său înecat de emoțiune. Citirea mesagiului este sfârșită de Gheorghe Chițu, ministrul Instrucțiunii.32 (Id., ibid.) 32. Corpurile legiuitoare s-au deschis în 1877, ca în fiecare an, în sesiune ordinară la 15/27 noiembrie; mesajul șefului statului, alcătuit probabil de M. Kogălniceanu, cuprindea într-adevăr fraze emoționante referitoare la proclamarea independenței României și la vitejia ostașilor români peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lung pomelnic de nume proprii "justificate": Era cineva capul unei armate întrege la o expediție, un campodux ce comandă atâtor regi, ce veniră spre a împresura Troia? Homer îl numește Agamemnon, de la agin (duc) și aga, duce și memnon (înțelept, legiuitor, sapient, conducător de popoli). Agamemnon însemnează capul capilor, ducele ducilor etc. Aci se vede o definiție mai mult decât un nume vag. Cine voiește să mai știe cum s-a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin cumpărare (1.225.000 lei) la Gh. Mavrocordat. Comuna însă, răscumpără proprietatea chiar de la Elena A. Șubin. Iată unul din documente: în Monitorul Oficial al României nr. 240 din 28 ianuarie/9februarie 1882, era publicată legea votată de corpurile legiuitoare și sancționată de rege, prin care se autoriza comuna Vaslui să contracteze un împrumut de 94 mii lei de la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, pe termen de 10 ani, cu procent de 5 % anual și cu aceleași condițiuni ca și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1849, sub domnia lui Grigore Ghica, iar în 1850 ajunge la Divanul domnesc (Curtea de Casația), pentru ca în 1852 să fie numit consilier. Cunoaște și alte suișuri - prezident al divanului de apel din Iași, face parte din divanul obștesc (Camera legiuitoare), iscălește printre primii actul înființării Comitetului Unirii din 30 mai 1856, iar la 3 august 1857 este ales, ca unionist, deputat în Divanul ad hoc de către marii proprietari ai Moldovei, divan prezidat de unchiul său mitropolitul Sofronie Miclescu, din care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământ a țăranilor; numai trecutul lor nu se poate zice că au fost fericit, soarta lor trebuie a se schimba (art. 46 din Convenție) reclamă neapărat îmbunătățirea condiției țăranilor; inima părintească a Domnului și concursul luminat și patriotic al puterilor legiuitoare va face ca cu o zi mai înainte făgăduita îmbunătățire să devie un adevăr în Principatele Unite. Până atuncea însă, legea actuală care regulează relațiile reciproace dintre proprietate și dintre locuitori, trebuie să fie cu sfințenie păzită, de ambele părți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
intre în inima lor mângâierea și credința unei curânde îmbunătățiri, dar tot odată veți stabili orice spirit de ură, împotrivire și tulburare. Le veți arata că pentru ca ei să atragă și să merite părinteasca îngrijire a Domnului și dreptatea corpurilor legiuitoare, ca să fie demni de îmbunătățirea ce le era garantată de Convenție, mijlocul cel mai bun este ca să dovedească că ei sunt oameni de rânduială, de pace și de legalitate. Este ca ei să-și îndeplinească legiuitele lor îndatoriri și tocmeli
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a plăti pe preoți și pe servitorii bisericilor. i) În 1890, alt proiect de lege, ministrul de interne fiind generalul Manu, cu noi dispoziții, rămâne doar în faza de deziderat. j) În anul 1899, fără a ajunge în dezbaterea corpurilor legiuitoare, ministru de interne fiind D.G.Grig Cantacuzino, s-a alcătuit alt proiect pentru organizarea comunei rurale. Modificarea principală prevăzută consta în faptul că primarul și ajutorul se puteau alege chiar fără a fi membrii ai consiliului comunal, în cazul când
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stabilind prin concluziuni pe bază de cercetări că este evreu de origină, dar nu poate aplica sancțiuni penale nici Parchetul și nici Generalul Comandant, aplicarea sancțiunilor fiind numai de competința instanței. Aceasta în baza principiului separațiunilor puterilor în stat. (Puterea legiuitoare nu poate acumula și puterea judecătorească). 5. Criteriile după care cineva trebuie considerat evreu și expuse în legile 1090 din 16 Decembrie 19411188 și legea 344 din 30 Aprilie 19421189, sunt suficiente pentru a putea ajunge la concluziile cari ni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în epocă aceste măsuri constituiau o adevărată revoluție socială, care marca în mod definitiv ieșirea omului din sălbăticie, din primitivism. Epoca lui Solon 32 se caracterizează și printr-un sistem politic complex. Exista Aeropagul 33 care avea rol de organism legiuitor, un tribunal suprem specializat în chestiunile penale, dar care asigura și controlul celorlalte organe ateniene. De asemenea, exista o Adunare a poporului 34, ca parte a sfatului celor 400, ce funcționa ca un parlament 35. Alți demnitari erau Arhonții 36
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
emite ordonanțe este o putere delegata și nu o putere proprie. Constituția României, spre deosebire de alte constituții ce consacră instituția delegării legislative, prevede, totodată, în art. 58 alin. (1), ca "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării". Potrivit art. 114 alin. (2) din Constituție, legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe. Pe de altă parte, în alin. (3) al aceluiași articol se stabilește că Parlamentul
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
de competența unei alte autorități publice, în cazul de față a Parlamentului, Curtea Constituțională a încălcat și principiul separației puterilor, depasindu-și, pe de o parte, competența constituțională și, pe de altă parte, perturbând raportul constituțional dintre Curte și autoritatea legiuitoare singură competența, în cadrul procedurii legislative, de a hotărî asupra încuviințării ordonanței. De aceea decizia este contrară și prevederilor art. 146 și art. 147 privind revizuirea Constituției. 5. Curtea Constituțională fiind o autoritate constituită prin Constituție, atribuțiile sale, actele pe care
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
orice act emis cu încălcarea competenței legale a unei autorități publice este nul de drept. Decizia emisă este contrară și principiului democratic instituit de art. 58 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul, fiind organul reprezentativ suprem al poporului, este unică autoritate legiuitoare a țarii. Judecător, prof. univ. dr. Ioan Muraru Judecător, conf. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu Judecător, dr. Mihai Constantinescu OPINIE SEPARATĂ ÎI 1. Neconstituționalitatea interpretării potrivit căreia decizia Curții Constituționale prin care o lege este declarată neconstituțională are caracter obligatoriu
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
fiindcă nu este prevăzută de Constituție dar și, mai ales, deoarece Curtea, depasindu-și statutul său, exercita astfel, o funcție specifică de legiuitor. Curtea ar însemna să nu mai fie doar un garant al supremației Constituției, ci și o Cameră legiuitoare, cu o putere mai mare chiar decît a Camerelor parlamentare, întrucît efectele - că legiuitor al deciziilor sale - nu ar mai fi supuse promulgării. Decizia de interpretare constituie și o impietate asupra competenței legislative a Parlamentului în ce priveste adoptarea legii
DECIZIE Nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
suferite prin efectul naționalizării, promovează o concepție care încalcă în mod vădit principiul separației puterilor în stat prin transferarea răspunderii politice pentru modul de soluționare a problemei acestor daune de la Parlament, ca organ reprezentativ suprem al poporului și unică autoritate legiuitoare a țării, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, la organele de jurisdicție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 15 alin. (2), art. 144 lit. c) și art. 150 alin. (1) din Constituție, art. 13 lit. A) c), art. 24
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]
-
dispozițiile legale din Codul penal atacate în fața Curții sunt neconstituționale, deoarece contravin dispozițiilor art. 41 alin. (2) din Constituție, Curtea urmează să stabilească un termen rezonabil, de la împlinirea căruia să intre în vigoare decizia sa, astfel încât Parlamentul, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, să-și poată exercita, în acest interval, prerogativele sale constituționale în reglementarea politicii penale a statului, potrivit prevederilor Constituției. Este de necontestat că România se află într-o perioadă de tranziție, inclusiv sub aspectul procesului legislativ. Dacă elaborarea
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Constituției, iar, pe de altă parte, dispune că deciziile au efect pentru viitor, interzicând astfel efectele retroactive, Curtea se considera îndreptățită să stabilească pe când anume, în viitor, se vor produce aceste efecte, pentru a evita eludarea competenței constituționale a autorității legiuitoare. Dacă, în termenul acordat, Parlamentul nu procedează la modificarea dispozițiilor legale stabilite că neconstituționale, abrogarea acestora se produce la data stabilită în decizie, cu toate consecințele ce decurg de aici, inclusiv efectele negative ce s-a încercat să fie evitate
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Constituțională și-ar aroga abuziv atribuția de a prelungi în timp efectele unor dispoziții legale abrogate, încălcând regulile de competență și echilibrul puterilor ce rezultă foarte clar din dispozițiile constituționale. Din moment ce Parlamentul este organul reprezentativ al poporului și unică autoritate legiuitoare a țarii (art. 58 din Constituție), Curtea Constituțională nu-l poate obligă la o anumită activitate, oricât de importanță ar fi problemă cuprinsă într-o decizie. În speță fiind vorba de dispoziții penale ce privesc pedepse privative de libertate, efectele
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
de prescripție, ceea ce ar fi susceptibil de a atrage intervenția Curții Constituționale. Susținerea trebuie înlăturata, deoarece Curtea Constituțională este competența să se pronunțe doar asupra compatibilității cu Constituția a legilor și ordonanțelor, coordonarea legislației în vigoare fiind de competență autorităților legiuitoare. Faptul că sistemul de declarare a abandonului face sau nu dublă întrebuințare cu prevederile din Codul familiei referitoare la decăderea din drepturile părintești nu relevă o problemă de neconstituționalitate, ci una de coordonare a legislației interne și, ca urmare, susținerile
DECIZIE Nr. 38*) din 5 aprilie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112013_a_113342]
-
asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea supusă controlului", cât și prevederilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1), potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Totodată, nu se poate reține susținerea potrivit căreia ordonanța prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale ar avea un caracter absolut, nefiind supusă vreunei verificări de legalitate și oportunitate, deoarece învinuitul sau inculpatul, în situația în care
DECIZIE nr. 540 din 7 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 273, 278 şi 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164251_a_165580]
-
unor libertăți". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, republicată, Parlamentul reglementează prin lege organică "infracțiunile, pedepsele și regimul de executare a acestora". În virtutea competenței instituite prin textul constituțional menționat, organul legiuitor are libertatea să aprecieze pericolul social al faptelor de încălcare a ordinii de drept și să stabilească natura juridică infracțională a acestora, precum și pedepsele ce se pot aplica și regimul de executare a pedepselor, observând, desigur, în exercitarea atribuțiilor sale
DECIZIE nr. 390 din 5 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56^1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162047_a_163376]
-
2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor contravin textului constituțional al art. 61 alin. (1). Se susține că, "după competența autorității publice de reglementare, se disting norma primară, emisă de autoritatea publică recunoscută drept putere legiuitoare, și norma secundară, emisă de celelalte autorități publice în aplicarea normei primare". Autorul excepției consideră că "norma juridică contravențională este o normă primară, în conformitate cu actualele dispoziții constituționale privind puterea legiuitoare și competențele atribuite de Constituție autorității executive". Pe baza textelor
DECIZIE nr. 535 din 7 decembrie 2004 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164655_a_165984]
-
disting norma primară, emisă de autoritatea publică recunoscută drept putere legiuitoare, și norma secundară, emisă de celelalte autorități publice în aplicarea normei primare". Autorul excepției consideră că "norma juridică contravențională este o normă primară, în conformitate cu actualele dispoziții constituționale privind puterea legiuitoare și competențele atribuite de Constituție autorității executive". Pe baza textelor constituționale ale art. 61 alin. (1) și ale art. 108 care "instituie monopolul legislativ al Parlamentului în ceea ce privește normele primare", se apreciază că actele cu putere de lege emise de Guvern
DECIZIE nr. 535 din 7 decembrie 2004 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164655_a_165984]
-
de interes local, or, valorile sociale apărate de legea contravențională [...] nu pot fi doar de interes local, ele sunt de interes general". De asemenea, se mai apreciază că "principiul autonomiei locale nu conferă autorităților administrației publice locale calitatea de putere legiuitoare", actele normative emise de acestea fiind "acte administrative și norme secundare". Nu în ultimul rând, se mai arată c�� "sunt încălcate [...] principiile tehnicii legislative pentru că actuala concepție a Guvernului și a Parlamentului [...] conduce la o enclavizare a reglementărilor legale pe
DECIZIE nr. 535 din 7 decembrie 2004 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164655_a_165984]
-
ale sectoarelor, în care acestea pot stabili și sancționa contravenții." ... Textul constituțional invocat în susținerea excepției este art. 61 alin. (1). Acesta are următorul cuprins: - Art. 61 alin. (1): "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." Curtea reține că, în esență, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că, având în vedere faptul că orice normă contravențională este o "normă primară", competența emiterii acesteia aparține în mod exclusiv Parlamentului, în conformitate cu prevederile constituționale ale art. 61 alin
DECIZIE nr. 535 din 7 decembrie 2004 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164655_a_165984]