1,853 matches
-
perfect. Îmi place să întrec așteptările, zise Lorelei zâmbind și aranjându-și perechea imensă de ochelari de soare pe care o purta în vârful capului. Oricum, nu-ți mai face griji pentru nimic pe ziua de azi. Totul trebuie să fie lejer și relaxat. Restaurantul e gata pentru mai târziu - am verificat. Nici o problemă din punctul ăsta de vedere. La ce oră vin domnișoarele tale de onoare? Cam într-o oră, zise Nieve. Bernie trebuie să apară cât de curând ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Minette cu telefonul ei mobil. Darcey deschisese ușa, pentru că Minette era la cumpărături, și fusese uimită să o vadă pe Nieve în prag. Era o altă Nieve, fără machiajul pe care îl purta întotdeauna ziua, cu părul ei negru prins lejer la spate. Semăna mai mult cu Nieve cea dinainte de șantajul lui Max Christie, însă cu toate că purta numai blugi și un tricou, Darcey nu putu să nu observe că era superbă și că probabil că așa fusese dintotdeauna, numai că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu repeziciune; dar de îndată se opri și începu să zboare la același nivel. Ar fi un adevărat șoc pentru InvestorCorp să piardă și fostul, și actualul director de afaceri în aceeași zi. Neil încerca să vorbească pe un ton lejer și Darcey râse. — Poate că e un complot pus la cale de rivalii noștri, zise ea. Avionul încetini brusc, iar Neil luă o gură zdravănă de aer. — În momente din astea, oamenii își povestesc secretele cele mai intime. —O, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pohtește inimioara, jupânașule. Îi mai spusese odată asta. Tot într-un restaurant. Undeva prin Londra. La scurt timp după ce se căsătoriseră. Atunci el observase că singurul lucru care mai lipsea era un tată multimilionar și foarte bătrân. Fusese o seară lejeră și încărcată de glume. Și-o amintea perfect. Nu mai ținea minte numele restaurantului, dar știa că era pe undeva pe King’s Road. Un local de fițe, care îi plăcuse cu toate că era prea în stil de fetișcană. Însă îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Că-l sprijină cu vârful pe soare, Și că soarele din vârfu-i răsare?! Voi munci -știu că drumul e lung În vârf de stejar să ajung! Cu calitățile-i toate, Făcu primul pas spre... departe, Mai aproape de cer, Relativ...destul de lejer; Se mai și distra! Ușor penetra Cu stilu-i aparte În anumite...poteci Cu baruri și discoteci, Ceilalți? Mergeau mai departe. Și Afrodita mergea! Încet, se poticnea, Din nimic obosea, Mai făcea încă un pas, Iar la tufanul bătrân și cam
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
admirația ce i-o port, dar el n-are de unde să știe că admirația mea nu-i pentru măiestria mâinilor sale, ci pentru uimitoarea lecție de autocontrol al mâinii, pentru ritmul uniform în care pictează, ritm controlat parcă de respirația lejeră a plămânilor săi, aerul intră și iese din pieptul meșterului Luca într-o cadență imperceptibilă cu mânuirea pensulei pe perete, ca și cum meșterul ar deține o artă tainică, asemănătoare tehnicilor yoginice, totul se armonizează într-un tempo fericit, respirația plămânilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o pereche roz de la Nike pe care Ashling o văzuse într-o revistă, dar care nu se găsea încă în Irlanda. Rucsacul ei roz din fâș se asorta cu banda de pe talpa pantofilor. Iar părul ei era încântător, strălucitor și lejer, des și lucios, în felul în care nu ai cum să îl faci cu mâna ta. Fascinată, Ashling a verificat conținutul coșului femeii. Șapte conserve cu formulă pentru slăbit de căpșuni, șapte cartofi, șapte mere și patru... cinci... șase... șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ei. Ea avea standarde foarte ridicate, nici măcar nu se săruta cu vreunul dintre băieții cu care pierdea vremea acasă. Dar, în momentul în care a întâlnit privirea intensă a lui Jean-Pierre, gura lui frumos conturată și limbajul său corporal galic, lejer, a decis că el va fi cel care va primi darul neprețuit al virginității ei. Înapoi la Dylan și la magia primelor lor întâlniri. A, da. Își amintea cum aproape îi dăduseră lacrimile rugându-se de el să i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mult și vreau să nu-i dezamăgesc. Mă numesc Victor Gavrilovici și am aproape unsprezece ani. Sunt un băiat înăltuț și subțirel, am părul șaten și ondulat și ochii căprui. Îmi place să mă îmbrac cu haine de culori închise, lejere, care îmi dau o alura sportivă. Mă consider un copil inteligent, deoarece rezolv cu ușurință, de obicei, problemele mai grele la matematică, dar uneori sunt foarte neatent. Nu sunt prea vorbăreț și nici prea deschis, motiv pentru care mama mă
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
postul de radio KMPC compuse un cântecel intitulat Tangoul Foc și Gheață. Acompaniată de o formație de jazz, o soprană senzuală susura: „Focul și Gheața nu sunt doar sare și piper,/ Două sute de kile puse la bătaie nu-s lucru lejer./ Dar domnul Foc mă-nfierbântă, iar domnul Gheață îmi dă fiori,/ Mie asta-mi sună a serviciu complet și strig Oho până-n zori!“ Eram din nou celebru pe plan local. La apel am văzut cum se înghesuie lumea să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
plus Divizia Centrală de Arestări și Brigada Centrală de Detectivi. Era domeniul polițiștilor specializați, al polițiștilor cu ambiții politice și viitor frumos, iar acum era și căminul meu. Eram îmbrăcat cu cea mai bună geacă sport a mea, cu pantaloni lejeri, iar revolverul de serviciu îmi atârna în tocul nou-nouț. Fiecare om din LAPD îmi era dator pentru majorarea salarială de opt procente care a venit odată cu ratificarea Propunerii B. Începea să mă cuprindă entuziasmul. Eram gata de orice. Cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dar uneori mai alergăm și pentru Loew, să-i aducem martori. Nu foarte des... De regulă îl pune pe Fritzie Vogel să-i rezolve problemele, împreună cu Bill Koenig pe post de trosnitor. Niște fraieri. Oricum, câteodată mai avem și perioade lejere, când ar trebui să ne lipim de celelalte secții și să-i ajutăm pe colegi cu prioritățile lor, cu arestările emise de tribunalele regionale. Fiecare secție de poliție are doi oameni care lucrează la Arestări, dar ei își petrec majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Și, lucru surprinzător, celebritatea mea locală a durat destul cât să-mi aducă și niște avantaje în plus. Lee era recuperatorul favorit al lui H.J. Caruso, dealerul auto cu faimoasele reclame de la radio, iar când aveam câte o perioadă mai lejeră, colindam străzile prin Watts și Compton, în căutarea mașinilor cu rate neachitate. Când dădeam peste vreuna, Lee făcea praf geamul din partea șoferului și o pornea legând firele de la bord, iar eu țineam de șase. Apoi mergeam unul după altul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întrebându-mă de unde avea Lee atâția bani de aruncat în stânga și-n dreapta. Călătoria era plăcută: în dreapta mea se căscau râpe abrupte, acoperite de lăstăriș, care se pierdeau în ocean, iar în stânga dealuri și văi acoperite cu foioase. Traficul era lejer. NU prea erau mașini, ci doar o coloană constantă de pietoni ce înaintau spre nord, familii întregi târând valize, oameni ce păreau în același timp și speriați, și fericiți, de parcă n-ar fi știut ce urma să le aducă trecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vestiar era acum la volanul dubei de intervenție, depășind limita legală de viteză și gonind spre sud. Logan stătea pe scaunul din dreapta, privind pe fereastră peisajul Întunecat de țară. Un alt agent și o agentă stăteau În spate. Traficul era lejer la această oră din noapte și nu trecu mult până ajunseră la adresa unde li se spusese că locuiește Darren Caldwell. Era o casă nouă În partea de sud a Portlethenului, făcând parte dintr-un ansamblu rezidențial de case identice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Procurorul mulțumi martorului pentru curajul său și-l lăsă pe mâinile avocatului apărării. — Hai că-ncepe. Vocea lui Watson deborda de Încântare când Sandy Alunecosul se ridică, Își lovi prietenește clientul pe umăr și se-Îndreptă spre juriu. Cu mișcări lejere, se rezemă de balustrada Înaltă din fața boxei și zâmbi către adunarea de bărbați și femei. — Martin, zise el, privind nu la tânărul care tremura, ci la juriu, nu-ți este străin acest tribunal, nu-i așa? Procurorul sări În picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
din semafor, Îndreptându-se Înapoi Înspre oraș. — Ascultă, Laz, am cam terminat aici, vrei să ne vedem să bem ceva? Mai sunt locuri deschise jos, la docuri... Fac eu cinste? Logan spuse că nu prea crede și Închise. Traficul era lejer tot drumul până-n oraș. Își abandonă mașina afară, la apartamentul său și se târî În sus pe scări. Locul era rece, așa că porni Încălzirea și stătu pe Întuneric, privind la luminile ce licăreau afară, pe fereastră, plângându-și de milă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
pași în urmă. Domitius Corbulo îi spuse, cu vechea lui încredere de militar: — Augustus, te rog... Sora mea Milonia murea de nerăbdare să vină - râse. Femeia făcu o plecăciune, vizibil emoționată: tânărul Împărat văzu o revărsare de păr negru, strâns lejer, cum se obișnuia în Phrygia; glasul care vorbise venea de departe. Ea își înălță capul, el nu observă dacă era frumoasă sau nu, dacă era tânără sau nu, îi văzu doar ochii negri și mari, mărginiți de o umbră, profunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
strânse, absorbită de lungile meditații, o piptănătură rigidă și compactă, lipsită de rafinament; ochii ei privesc fără să vadă. Întâlnim din nou chipul Agrippinei, extraordinar de frumos. Este pieptănată altfel decât celelalte femei celebre din familia sa: părul este împărțit lejer, cu două șuvițe scurte care-i încadrează fruntea înaltă, aproape masculină. Are sprâncenele drepte și orbite adânci, ca fiul său Gajus Caesar; părul este prins de-o parte și de alta a capului și pe ceafă, câteva șuvițe ondulate cad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pe coridor; abia am dibuit soneria, cineva mă pândește din umbră, o secundă, două, nu zice nimic, poate am greșit ușa: „Intră, monșer“. Mă trezesc În fața unui ins cu ochelari, ce părea sculat din somn de curând, Îmbrăcat În halat lejer de casă, deși e ora 14; un hol destul de Întunecos, el stă Încă pe loc, se uită la mine prin ochelarii groși, se uită dintr-o parte și din cealaltă, Îmi dă ocol cu multă scrupulozitate. Are un aer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
el însuși când închiriase cu doar câteva zile în urmă o cameră în hotel - și, cu toate că făcuse un număr limitat de acrobații în viața lui, păstră un echilibru natural, specific marilor iluzioniști. Începu să se deplaseze pe bordura de calcar lejer, ca și cum ar fi fost pe trotuar. După 5 metri, se afla în colțul clădirii și se opri pentru a privi la clădirea învecinată hotelului Lanham Arms. Aceasta, un bloc de apartamente situat pe Strada 55, nu avea margini, dar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
suspectul e alb și mai arată și decent, adică are toți dinții în gură și poartă haine care nu miros ca un WC public, nu cumva ați avea mâna mai relaxată pe armă? Nu cumva l-ați percheziționa puțin mai lejer? Prizonierul se rezemă de spătarul scaunului și clătină încă o dată din cap. - Astea sunt crimele mele. Atât. Să pun astfel de întrebări cu voce tare. - Foarte bine jucat, Andrew, spuse Grady pe un ton cinic. Dar până să joci rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
metodele. După lungi ovații și după un bis, în timpul căruia se deghizase într-o femeie bătrână și pipernicită și apoi revenise la costumația inițială („Bătrânul devine tânăr... tânărul bătrân”ă, părăsi scena. Cinci minute mai târziu, apăru în sală îmbrăcată lejer în jeanși și o bluză albă pentru a-și saluta prietenii. Un angajat al magazinului puse la dispoziție o masă cu vin, cafea, apă minerală și prăjituri. - Whisky nu? întrebă Rhyme, uitându-se la masă ieftină. - Regret, domnule, răspunse omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu mai servea ca vestibul căci fusese transformat într-un foaier elegant și intră în bucătărie. Unde sunteți? Venim acum! o auzi pe maică-sa strigând din camera de zi. O clipă mai târziu își făcu apariția în fața lor, îmbrăcată lejer, dar elegant, într-una dintre multele ei cămăși colorate Polo, bermude kaki și mocasini Tod’s. — Leigh! Russell. Felicitări. Oh, mă bucur atât de mult pentru amândoi. O îmbrățișă pe fiica ei și se întinse să-l sărute pe Russell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
situație din care aparent nu există ieșire, dar care de fapt are o soluție logică, ba chiar una simplă și accesibilă fiecăruia, o soluție de care poate fi cu ușurință convinsă până și cea mai Încăpățânată minte, după o discuție lejeră și calmă de numai câteva ore. Cu condiția ca prietenul care s-a complicat să nu se Închidă În sine, să nu se baricadeze În spatele unor fortificații de minciuni și retorică, să-și deschidă spiritul, să te asculte cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]