1,262 matches
-
O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 251. 324 Aristotel, în Politica, arată: ,,Diversele forme de sociabilitate sunt opera prieteniei, căci alegerea deliberată de a trăi împreună nu este alteceva decât prietenie...". Apud Alain Besançon, Originile intelectuale ale leninismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 207. 325 L.V. Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 250. 326 Pentru o caracterizare, definiție, a magiei și religiei, vezi Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, Editura Polirom
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
orice crimă, orice minciună și orice calomnie când vine vorba de luptă". Ludwig Von Mises, Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 76. 56 Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952. 57 I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 47. 58 Stalin îl citează chiar pe Lenin, care arată: ,,Trecerea de la capitalism la comunism cuprinde o întreagă epocă istorică. Atâta timp cât această epocă nu s-a terminat, exploatatorii nutresc în mod inevitabil speranța
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
urmează prole+tariatul, mâine se sperie de greutățile revoluției, se lasă cuprinsă de panică după prima înfrângere sau semi-înfrângere a muncitorilor, cade într-o stare de nervozitate, se zbate, scâncește, fuge dintr-o tabără în alta". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 49. 59 I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, pp. 47-48. 60 Iată ce spune Lenin: ,,Dictatura proletariatului este o luptă crâncenă, sângeroasă și nesângeroasă, violentă și pașnică, militară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
după prima înfrângere sau semi-înfrângere a muncitorilor, cade într-o stare de nervozitate, se zbate, scâncește, fuge dintr-o tabără în alta". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 49. 59 I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, pp. 47-48. 60 Iată ce spune Lenin: ,,Dictatura proletariatului este o luptă crâncenă, sângeroasă și nesângeroasă, violentă și pașnică, militară și economică, pedagogică și administrativă împotriva forțelor și tradițiilor societății vechi. Puterea obișnuinței a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
crâncenă, sângeroasă și nesângeroasă, violentă și pașnică, militară și economică, pedagogică și administrativă împotriva forțelor și tradițiilor societății vechi. Puterea obișnuinței a milioane și zeci de milioane de oameni e puterea cea mai de temut". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 120. 61 Lenin arată: ,,Dictatura proletariatului este războiul cel mai necruțător și mai plin de sacrificii al clasei celei noi împotriva unui dușman mai puternic, împotriva burgheziei, a crei rezistență se înzecește prin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
120. 61 Lenin arată: ,,Dictatura proletariatului este războiul cel mai necruțător și mai plin de sacrificii al clasei celei noi împotriva unui dușman mai puternic, împotriva burgheziei, a crei rezistență se înzecește prin răsturnarea ei". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 50. 62 Lenin arată: ,,Sub dictatura proletariatului, vor trebui reeducați milioane de țărani și mici patroni, sute de mii de fucționari și slujbași ai statului, de intelectuali burghezi, vor trebui subordonați cu toții statului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de țărani și mici patroni, sute de mii de fucționari și slujbași ai statului, de intelectuali burghezi, vor trebui subordonați cu toții statului proletar și conducerii proletare, vor trebui învinse într-înșii obiceiurile și tradițiile burgheze". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 51. 63 Marx vorbește despre o perioadă de 15, 20, 50 de ani de războaie civile și de bătălii internaționale. Vezi I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p.
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tradițiile burgheze". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 51. 63 Marx vorbește despre o perioadă de 15, 20, 50 de ani de războaie civile și de bătălii internaționale. Vezi I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 51. 64 ,,(...) statul proletar este o mașină pentru reprimarea burgheziei". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 53. 65 Lenin, în lucrarea sa Statul și revoluția afirmă: ,,(...) dictatura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de 15, 20, 50 de ani de războaie civile și de bătălii internaționale. Vezi I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 51. 64 ,,(...) statul proletar este o mașină pentru reprimarea burgheziei". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 53. 65 Lenin, în lucrarea sa Statul și revoluția afirmă: ,,(...) dictatura proletariatului este dominația proletariatului asupra burgheziei, dominație nelimitată de lege și care se sprijină pe violență, dominație care se bucură de simpatia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lucrarea sa Statul și revoluția afirmă: ,,(...) dictatura proletariatului este dominația proletariatului asupra burgheziei, dominație nelimitată de lege și care se sprijină pe violență, dominație care se bucură de simpatia și sprijinul maselor muncitoare și exploatate". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 53. 66 Oricum clasicii socialismului înțelegeau altceva prin conceptul de ,,democrație" 67 Prin democrație proletară, Stalin înțelege ,,democrația majorității exploatate, care se sprijină pe îngrădirea drepturilor minorității exploatatoare și e îndreptată împotriva acestei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1952, p. 53. 66 Oricum clasicii socialismului înțelegeau altceva prin conceptul de ,,democrație" 67 Prin democrație proletară, Stalin înțelege ,,democrația majorității exploatate, care se sprijină pe îngrădirea drepturilor minorității exploatatoare și e îndreptată împotriva acestei minorități". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 54. 68 I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p54. La rândul sau Marx afirmă: ,,Clasa muncitoare nu poate să ia pur și simplu în stăpânire mașina de stat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Prin democrație proletară, Stalin înțelege ,,democrația majorității exploatate, care se sprijină pe îngrădirea drepturilor minorității exploatatoare și e îndreptată împotriva acestei minorități". I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 54. 68 I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p54. La rândul sau Marx afirmă: ,,Clasa muncitoare nu poate să ia pur și simplu în stăpânire mașina de stat în forma sa existentă și s-o pună în funcțiune pentru propriile sale scopuri
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sale scopuri. (...). Revoluția proletară nu va trece mașina birocratico-militară dintr-o mână în alta, așa cum se întâmpla până acum, ci o va sfărâma... - aceasta este codiția prealabilă a oricărei revoluții într-adevăr populare pe continent". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 55. 69 Eseu publicat sub titlul "De ce este imposibilă planificarea în socialism?", în Revista Dilema Veche, nr. 570/15-21 ianuarie 2015. 70 Ludwig Von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la crima etatică poate începe din acest punct al enunțului partinic: "Privirea conștientă în viitor dă o perspectivă uriașă operei literare. Or, aceasta înseamnă în adevăr prezentarea realității în plinul proces de transformare, nediformat, în nici un caz static. Însușirea marxism leninismului înarmează pe scriitor și-i deschide mari posibilități de cunoaștere și de interpretare. Deci, condiții pentru o operă mare."13 1 Igor Golomstock, L’art totalitaire, Éditions Carré, Paris, 1991, pp. 41-49. 2 Vladimir Ilici Lenin, Despre cultură și artă
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
liderului bolșevic Vladimir Ilici Lenin. Partidele comuniste din zilele noastre pot uneori să nu folosească în mod oficial termenul "comunist" pentru a se autodenumi. Chiar dacă fac asta, însă, nu toate partidele comuniste urmează interpretările stricte ale uneia din școlile comunismului: leninismul, maoismul, stalinismul sau troțkismul. Primele partide comuniste au început să fie înființate în toată lumea la începutul secolului al XX-lea, după fondarea de către bolșevici a Internaționalei Comuniste. Partidele comuniste au deținut puterea în 21 de națiuni de-a lungul istoriei
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
de "socialiste" sau "social democrate". La scurtă vreme după ruptura dintre facțiuni au mai apărut și alte diferențe. În timpul deceniului al treilea al secolului trecut, comuniștii au sprijinit necondiționat Uniunea Sovietică și marxism-leninismul, în vreme ce socialiștii aderau la doctrina marxistă respingând leninismul. Ruptura dintre socialiști și comuniști s-a adâncit în continuu, fiecare dezvoltându-și propria filozofie. Cele mai importante curente social democrate au abandonat marxismul până pe la jumătatea secolului trecut. Troțkismul și alte câteva ramuri autoproclamate marxist-revoluționare au afirmat că partidele
Partid comunist () [Corola-website/Science/299810_a_301139]
-
Hrușciov făcută la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1956, documentul a fost în sfârșit publicat în mod oficial. Testamentul lui Lenin nu trebuie confundat cu Testamentul politic al lui Lenin, un termen folosit în leninism pentru desemnarea unei serii de scrisori și articole dictate de lenin în timpul bolii, în care dădea instrucțiuni despre modul în care trebuia să continue edificarea statului sovietic. În mod tradițional, cuprinde următoarele lucrări: Scrisoarea este o critică a guvernării sovietice
Testamentul lui Lenin () [Corola-website/Science/299399_a_300728]
-
de dragoste poezie patriotică politică și satirică dar și versuri pentru copii astfel a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna o parte a marxiștilor nu sunt de acord cu ideea avangardei politice așa cum pune problema leninismul această colecție avea ca temă viețile oamenilor obișnuiți în lumea reală cu un ton matur ele constau din volume de corespondență note și manuscrisele operelor sale publicate în timpul vieții a doua zi era plănuit atacul agenților asupra cetățuii la fel
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
social, durabile și pozitive. La începutul carierei politice Constantin Titel Petrescu, nu refuză multe teze marxiste, cum ar fi lupta de clasă, dar o înțelegea ca o formă democratică, parlamentară, deschisă dialogului, nu legitimarea violenței, forței brutale sângeroase, propovăduite de leninism și stalinism. În felul acesta el se apropia mai mult de curentul social-democrat reformist inițiat de Leon Blum, care întrezărea soluții dincolo de violență și marxism, pe cale parlamentară și transformării societății prin reforme economice. Astfel Constantin Titel Petrescu respinge „dictatura proletariatului
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
confirmare aparentă prin eșecul revoluțiilor proletare din alte țări precum Germania sau Ungaria și a justificat schimbarea politicii externe sovietică de la atenția acordată Internaționalei a III-a la acțiunile de negociere cu statele capitaliste. În prima ediție a cărții "Fundamentele leninismului" (1924), Stalin a afirmat că: "Leninismul este marxismul erei imperialiste și a revoluției proletare". Stalin era încă susținătorul ideii leniniste că victoria revoluției într-o singură țară nu era suficientă. Totuși, până la sfârșitul aceluiași an, în a doua ediție a
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
din alte țări precum Germania sau Ungaria și a justificat schimbarea politicii externe sovietică de la atenția acordată Internaționalei a III-a la acțiunile de negociere cu statele capitaliste. În prima ediție a cărții "Fundamentele leninismului" (1924), Stalin a afirmat că: "Leninismul este marxismul erei imperialiste și a revoluției proletare". Stalin era încă susținătorul ideii leniniste că victoria revoluției într-o singură țară nu era suficientă. Totuși, până la sfârșitul aceluiași an, în a doua ediție a aceleiași cărți, poziția lui a început
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
1925, Buharin a dezvoltat ideea în lucrarea " Putem noi să construim socialismul într-o singură țară în absența victoriei proletariatului vest-european?" Această poziție a sfârșit prin a deveni politică de stat după articolul lui Stalin din ianuarie 1926, "Asupra problemelor leninismului" (К вопросам ленинизма). Stalin a caracterizat mai târziu teza lui Troțki despre Revoluția permanentă drept reacționară, deoarecea care cerea lumii să "aștepte" muncitorimea occidentală să declanșeze "simultan" revoluția mondială. Această teză este încă înfierată de antirevizioniști și de alți comuniști
Socialism într-o singură țară () [Corola-website/Science/299460_a_300789]
-
a făcut un efort de a-i discredita pe cei ce supraviețuiseră lungii domnii a lui Stalin, printre care Lavrenti Beria. La suprafață, discursul a fost prezentat ca o încercare de a aduce Partidul Comunist al Uniunii Sovietice mai aproape de leninism. Scopul lui Hrușciov era, însă, în primul rând, obținerea de sprijin public pentru arestarea și executarea lui Beria în vara lui 1953, precum și legitimarea puterii sale recent consolidate, preluată de la Viaceslav Molotov și Gheorghi Malenkov, lideri loiali lui Stalin. A
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
represiunile în masă, este de observat absența oricărui comentariu privind arestarea de cetățeni obișnuiți luați la întâmplare. Această absență poate fi considerată intenționată, deoarece evenimente ca brutalitățile colectivizării serviseră intereselor partidului. Hrușciov era încă un comunist convins, și a lăudat leninismul și ideologia comunistă în discursul său la fel de des cât a și condamnat acțiunile lui Stalin. Stalin, spunea Hrușciov, a fost în primul rând victima efectului dăunător al cultului personalității, care, prin defectele sale, l-a transformat dintr-un element crucial
Despre cultul personalității și consecințele sale () [Corola-website/Science/311593_a_312922]
-
alte minorități printre care, nu pe ultimul loc, delincvenții, azi considerați, de stânga mai ales, victime ale „societății neoliberale”, termen care a înlocuit pe cel, cam demodat, de „capitalism”. În Europa, conceptul de „corect politic” și-a avut originea în leninismul de stânga, pentru a desemna pe cineva care aplica cu multă fermitate linia partidului. Cu timpul conceptul a evoluat spre un sens ironic, pentru a desemna pe cei care, exagerând în fermitatea aplicării liniei partidului, deveneau insuportabili. Termenul, preluat în
Corectitudine politică () [Corola-website/Science/311874_a_313203]