134,783 matches
-
al „Cuvântului liber”, din 1990 încoace? Așadar, de ce scriem? Întotdeauna am avut un profund respect față de litera Constituției, de articolul 30 din Legea fundamentală a țării, care grăiește: „(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”; (2) Cenzura, de orice fel, este interzisă; (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”; (2) Cenzura, de orice fel, este interzisă; (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine; (7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, incitarea la separatism teritorial...”. Articolul 31: „(1) Dreptul persoanei, de a avea acces
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
public, nu poate fi îngrădit”. Este aici nevoie de o precizare absolut necesară: în cei aproape 27 de ani, n-am avut niciun proces în sensul că ziarul ar fi prejudiciat demnitatea, onoarea sau viața particulară a vreunei persoane. Pentru că libertatea de exprimare nu îți dă dreptul, ca gazetar, să maculezi, să te răzbuni pe cineva din motive personale. Să revenim la alineatul 7 al articolului 30 din Constituție, care prevede cât se poate de clar: „Sunt interzise de lege defăimarea
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
e precar. Dar că femeile ar putea fi vândute în lumea islamică pentru a plăti datoriile bărbaților e ceva cu totul scandalos și îngrijorător. E un exemplu grosolan de încălcare a unuia dintre cele mai fundamentale drepturi umane - dreptul la libertate și inviolabilitatea persoanei. O dovadă a statutului precar al femeii în lumea islamică e Afganistanul, o țară în care această practică multiseculara încă e în vogă, în ciuda prezentiei trupelor occidentale acolo. Materialul de astăzi a fost editat, tradus și abreviat
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
anului trecut a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora actuală una din cărțile foarte căutate ale Editurii „Libertatea”. În interviul de față am discutat despre acest lexicon, pe care l-a elaborat ani întregi, un accent aparte fiiind pus pe activitatea muzicală, care îi exprimă cu fidelitate tinerețea sufletească și energia care o însoțesc și în prezent, dar
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
răspunsul paradoxului în faptele istorice și a pus în circuitul informarii publice zeci de volume de documente, până la acel moment închise în cutiile prăfuite ale Arhivelor Naționale, unele nedeschise de la constituirea fondurilor arhivistice. Explozia informațională brută, fără comentarii, lasă cititorilor libertatea propriilor opinii. Din acest motiv, profesorul Buzatu a atras „mania proletară” a noilor cominterniști. Chiar în saptamana dinaintea plecării „blândului om”, descendentul militantului stalinist Leon Tismeneski s-a lansat intr-un ignobil atac la adresa marelui istoric, pângăridu-ne, astfel, unul dintre
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
România trebuie să se alăture spațiului Schengen cât de curând posibil, cu condiția ca criteriile necesare să fie îndeplinite. Situația cetățenilor europeni este o problematică despre care și eu și președintele Băsescu avem aceeași opinie. Avantajele cetățeniei europene și a libertății de mișcare nu trebuie abuzate. Există libertate de mișcare, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, am discutat despre raportul anticorupție al Comisie și propunerile care fac întărirea sistemului de justiție din România. Este o problematică care
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
cât de curând posibil, cu condiția ca criteriile necesare să fie îndeplinite. Situația cetățenilor europeni este o problematică despre care și eu și președintele Băsescu avem aceeași opinie. Avantajele cetățeniei europene și a libertății de mișcare nu trebuie abuzate. Există libertate de mișcare, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, am discutat despre raportul anticorupție al Comisie și propunerile care fac întărirea sistemului de justiție din România. Este o problematică care nu privește numai România, ci o problematică
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
găsi o soluție. Știu că domnul președinte Băsescu se gândește la posibilitatea unei soluții treptate, nu vreau să intru în detalii, dar e foarte important, a fost o mare aspirație a cetățenilor români aceasta, să se bucure de mai multă libertate pe care oferă spațiul Schengen. Autoritățile române și-au făcut datoria, este absolut corect să li se ofere această posibilitate. Președintele României, domnul Traian Băsescu: Voi vorbi în continuare în limba română. Nu știu dacă neapărat voi face vizite în
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
apa rece, nu-și făceau iluzii deșarte. Nu ne-am îndoit nici o clipă că Gardienii Societății Captive, chiar dacă în destule clipe aproape invizibili, aproape inofensivi, continuau să stea de veghe la porți. La prima vedere, peisajul cultural fusese radical schimbat, libertatea totală în spațiul avangardei oferită, cu abilitate, de Putere putea năuci pe cititorul neantrenat, reînviau experiențele de șoc în domeniul structurilor și limbajului artistic - pe care cultura europeană le consumase și le înhumase cu o jumătate de veac în urmă
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
grație și, de ce nu, de sfințenie a unei lumi care l-a regăsit pe Dumnezeu - chiar dacă fără a-l numi întotdeauna? Părea puțin probabil că ar fi putut fi trezită nostalgia cititorului pentru universul pierdut al candorii, acolo unde domnește libertatea absolută a poeziei și care vede în toate gesturile cele mai comune ale vieții tot atâtea miracole. Caracterul totalmente himeric al proiectului nu mă deranja de fel, m-am obișnuit de prea mult timp cu absurdul. M-am împăcat cu
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
asta va trebui să nu mă mai opresc. Deci eu nu puteam să continuu să scriu decât dacă mă lăsam purtat complet. Mai bine întreabă-mă cum scriam: mult, puțin, ușor. A.V.: în loc să dibui, să caut câteva momente de libertate într-o zi plină de activități de diferite feluri, m-am apucat să scriu romanul după ce îmi dădusem demisia ca inginer. I.M.: Deci ai avut un moment când ai renunțat la inginerie. A.V.: Da, după câțiva ani de activitate
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
să rețină esențialul, este cea despre Zoe Dumitrescu-Bușulenga: "La catedră era cuceritoare. Avea în primul rînd, ca puțini alții, darul de a vorbi, darul de a antrena, și ne trezea nouă auditorilor - sau interlocutorilor, în cazul activității de seminar - sentimentul libertății de gîndire, ceea ce în anii respectivi, între '50 și '55, era un lucru foarte rar și foarte prețios. Se producea, în contact cu d-na Zoe Dumitrescu-Bușulenga, o ieșire din tipare. Ea ne-a trezit, cred, pentru prima dată sentimentul
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
proaspăt - cum să spun/ Parcă beau soare amestecat cu nori,/ Sunt zeul tinereții ce-n lapte mă răzbun." (Beau lapte); Cimitirul la noi e un pogon comun/ înconjurat cu gard de piatră,/ să nu se molipsească pământul rămas viu/ în libertate." (Ca în Paradis). Dan Iacob, Lasă-te locuit!, Iași, Ed. Timpul, 2004 (reflecții). 214 pag. Reflecțiile unui bărbat sensibil și evlavios, care, având pregătire de inginer, a preferat totuși să se dedice teatrului, poeziei și filosofiei. în considerațiile sale asupra
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
și tac încurajează întotdeauna, cei ce urlă n-au nici o părere, suntem lefteri și de crăpelniță. Ieșiți din tunel, prea repede am intrat în biserici, unii cu alții ne iubim sub formă de gheară, fiii tăi sunt încă mahmuri de libertate. Știu, simulăm mântuirea, încă vâslim în puroaie, patrie, încă nu ne primi. După Revoluție în orașul nostru a apărut o trăsură cu doi cai, e neagră, are clacson, portiere, stopuri care impun respect, Numărl ei de înmatriculare e UNU, are
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
iată un dicton frecvent în limbile tuturor popoarelor. Sînt și străfulgerări cînd vorbim aceeași limbă. Trăim într-un spațiu guvernat de oroare. 11 septembrie. Afgansitan. Irac. Curzi. Ceceni" Osetia, înjosire umană, cadavre mutilate, ruguri, devastări - în numele puterii, al cîștigului, al libertății animalului din noi - aceste repetate orgasme ale crimei pe toate meridianele globului" sînt complet debusolată. Citim cărți. Scriem cărți. în cărți se păstrează memoria omenirii. Ne silim să nu uităm ca să nu se repete. Propovăduim în deșert. în cărțile noastre
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
în fiecare dintre ele numai o parte a mea era comună cu ei cealaltă mereu descoperită și liberă între timp cei mai mulți dintre aceia care-mi acoperiseră o parte a sufletului s-au spulberat și a rămas și partea aia în libertate dar se uită lung după ei astfel îmi petrec eu zilele și nopțile noului mileniu ușile celuilalt s-au închis zgomotos ca acelea ale tunelurilor de metrou din St. Petersburg împotriva eventualelor inundații marine dar ele ajung totuși până la mine
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
ritmic. Eu, atunci, din câte mi-aduc aminte, mă joc, împletesc cuvintele. Mulți ani au trecut de atunci. Din când în când cerul mi se pare aspru... Mediocritatea clipei nu-mi dă decât simțământul că Eul, acest Eu dornic de libertate, are limită. Limita existențială a nodului de carne cu care depășim pământul. Revin din zborul meu plăpând deasupra unei mânăstiri. Păsări sculptate în cruci vechi odihnesc eterne. Cu ochii în adânc mă rog, mă rog unui nimb. Lumina curge liniștită
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
despre intimitățile V.I.P.-urilor, difuzate pînă la saturație. Industria pornografică, deși ilegală, e și ea înfloritoare căci piața o cere. în literatură, erotismul și sexualitatea, cenzurate aprig de pudibonderia ceaușistă, au izbucnit după "89 ca reacție și semn al unei libertăți degajate de orice moralism. Nu tema în sine, cu tradiție milenară în alte culturi, e scandaloasă, ci limbajul erotic - în românește șocant, grosolan, obscen. Oricît de deschiși ne-am vrea, el străpunge violent cordonul sanitar mental din jurul acestui spațiu foarte
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
într-o poezie scrisă cu foarte mulți ani în urmă nu voi aduce saltul în gol al sclavului oriental în această amiază să nu avem amintiri să auzim ecoul aici unde nu mai este nimeni cu masca pe chip din libertatea refuzată n-a mai rămas decît spaimele din copilărie ascunse într-o veche tiparniță. împărțirea alcoolului e foarte bună băutura asta mult mai bună decît istoria literaturii române n-aș fi crezut după atîtea invocații miracolele au apărut mereu în
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
deschide ca o fereastră o cruce de lumină. Clepsidra devine sarcofag, din cruce se desface steaua, din lemnul răstignirii se ridică aripi. Chipul Fecioarei e și el o fereastră, paleta pictorului, care la Alexandru Țipoia devine instrumentul visării și al libertății, la George Țipoia ajunge imagine a sarcofagului, a somnului și a fisurii. Cum anume? Poate că paleta e locul de unde pleacă și unde se întorc să adoarmă, să moară culorile, dar și locul unde realul și idealul se întâlnesc și
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
aici în modul cel mai natural și spontan cu putință, de parcă lecțiile de ateism ținute la București fuseseră ascultate și-și produseseră efectul în democrațiile occidentale, și nu unde fuseseră ținute. Am fost surprinsă să descopăr că dacă în democrație libertatea religioasă e o realitate, pe de altă parte ambianța culturală e impregnată de ateism și materialism, acestea două mergînd împreună. în țară sărăcia și viața mohorîtă favorizau sentimentul religios, și propaganda oficială rămînea ineficace; aici, societatea de consum, ajunsă la
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
analitic, ca și cum ar ține un discurs. În loc să-l epateze pe burghez, îl cucerește prin seriozitate și distincție chiar în momentul săvârșirii actelor de teribilism. Este " s-ar putea spune " un contestatar îmbrăcat cu costum și cravată. Un teoretician stilat al libertății de a trage cu pușca. Cele mai cuceritoare poeme ale lui Geo Dumitrescu rămân cele scrise la douăzeci de ani. Dezinvoltura pe care poetul o avea atunci s-a pierdut pe parcurs, chiar dacă el a mai încercat de câteva ori
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
o reconstituie. Nu se poate reconstitui o stare de grație. La douăzeci de ani, Geo Dumitrescu nu ține seama de cenzură, de așteptările criticilor literari, de răspunderea pe care o are ca lider al "generației războiului". El face, în deplină libertate, o critică a poeziei, pentru că aceasta este în esență poezia lui, o critică a poeziei: "Acum pictez un tablou mare:/ vreau să-mi fac un autoportret./ Aici o să desenez inima - o gămălie de chibrit,/ aici, creierul - un aparat sacru și
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
șase ani în care a urmat cursurile universitare în orașul de pe Neva), dar și al unui stagiu de documentare, de două luni, din vara anului 1970, în care a umplut cu însemnări douăsprezece caiete studențești. Peste ani, în condițiile deplinei libertăți a scrisului, cu noi informații acumulate despre subiect, bântuit de aparițiile nocturne ale orașului și îmbiat, fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a pus pe "repovestit" Petersburgul, într-o variantă
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]