4,823 matches
-
lingvisticii se resimte lipsa de cadre, că nu s-a dus o acțiune susținută în direcția ridicării de cadre tinere de lingviști - una din cele mai importante condiții pentru dezvoltarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bilanțul activității pe tărâmul lingvisticii din țara noastră, a arătat vorbitorul, este aceea resimțită prin absența unor lucrări originale cu caracter teoretic general, ca și a studiilor asupra unor probleme generale de lingvistică. La împlinirea a trei ani de la apariția lucrărilor lui I.V. Stalin despre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru dezvoltarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bilanțul activității pe tărâmul lingvisticii din țara noastră, a arătat vorbitorul, este aceea resimțită prin absența unor lucrări originale cu caracter teoretic general, ca și a studiilor asupra unor probleme generale de lingvistică. La împlinirea a trei ani de la apariția lucrărilor lui I.V. Stalin despre limbă, a spus în încheiere vorbitorul, lingvistica din țara noastră prezintă un bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este aceea resimțită prin absența unor lucrări originale cu caracter teoretic general, ca și a studiilor asupra unor probleme generale de lingvistică. La împlinirea a trei ani de la apariția lucrărilor lui I.V. Stalin despre limbă, a spus în încheiere vorbitorul, lingvistica din țara noastră prezintă un bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și rodnic, fiind călăuzită de o teorie justă”. Dar „de-a dreptul nesatisfăcătoare” pare să fie contribuția lingviștilor la studiul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cumva vreun cititor de-al nostru să știe și în ce măsură se ocupă la noi de studierea limbii literaturii noastre de azi, el ar rămâne de-a dreptul nedumerit și nemulțumit de cele ce ar afla (...). Într-adevăr, răsfoind revistele de lingvistică ori pe cele de literatură din anii trecuți, căutătorul unor studii asupra limbii operelor literare va vedea că lingviștii au mai publicat totuși uneori articole cu privire la limba scriitorilor noștri (...). O astfel de studiere a limbii unui scriitor, făcută independent de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
î, desigur dintr-o greșală de tipar, forma pentru autor un motiv de studiu aprofundat). Articole asemănătoare, scrise de pe același punct de vedere greșit al celor care «nu vedeau pădurea din cauza copacilor» apăreau și în vechea revistă a Institutului de Lingvistică Cum vorbim. Dar dacă încerci să afli în ce măsură lingviștii s-au ocupat concret de studierea limbii operelor noastre de azi, aplicând cunoștințele lor în acest domeniu, și care sunt realizările pe care le-au obținut în această privință, în cei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au ocupat concret de studierea limbii operelor noastre de azi, aplicând cunoștințele lor în acest domeniu, și care sunt realizările pe care le-au obținut în această privință, în cei patru ani de la apariția lucrării tovarășului Stalin Cu privire la marxism în lingvistică, constați că situația este de-a dreptul nesatisfăcătoare și nedumerirea îți este întru totul îndreptățită. În ultimele numere ale revistei Limba română cititorul găsește titluri care-l atrag. Așa este acela al articolului lui Gh. Bulgăr din nr.2/1953
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
problemele limbii literare. Dar după citirea lui cititorul nu se lămurește în ce constă frumusețea limbii operelor maestrului Sadoveanu, cum se aștepta, ci află doar care sunt părerile cu privire la limba literaturii (...). Constatarea la care ajungi după ce citești revista Institutului de Lingvistică este că lingviștii noștri nu au pornit încă - deși ar fi trebuit s-o facă demult - la studiul concret al limbii literaturii noastre, cu toate că nu putem pune la îndoială interesul pe care-l manifestă în această direcție. Ci, așa după cum
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
S. Damian; P. Țugui. - Despre unele probleme ale dramaturgiei noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un act publicate în „Cultura poporului”. Idem, nr.27 (360), 4 iul. 58. Dimitrie Macrea. - Activitatea Institutelor de lingvistică în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În: Almanahul literar, Cluj, nr.4 (29), apr. 59.C.I. Balmuș. - Doi ani de la apariția lucrării lui I. V. Stalin ''Marxismul și problemele lingvisticii”. În: Contemporanul, nr.25 (298), 26 iun. 60. Ștefan
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
360), 4 iul. 58. Dimitrie Macrea. - Activitatea Institutelor de lingvistică în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În: Almanahul literar, Cluj, nr.4 (29), apr. 59.C.I. Balmuș. - Doi ani de la apariția lucrării lui I. V. Stalin ''Marxismul și problemele lingvisticii”. În: Contemporanul, nr.25 (298), 26 iun. 60. Ștefan Pasca. - Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
26 iun. 60. Ștefan Pasca. - Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr, studiile lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la marxism în lingvistică», «Cu privire la unele probleme de lingvistică» și «Răspuns unor tovarăși») depășesc limitele sectorului lingvistic, deschid orizonturi nemărginite în domeniul tuturor științelor sociale, fundamentează teoretic probleme de bază pe care marxism - leninismul nu ajunsese să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr, studiile lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la marxism în lingvistică», «Cu privire la unele probleme de lingvistică» și «Răspuns unor tovarăși») depășesc limitele sectorului lingvistic, deschid orizonturi nemărginite în domeniul tuturor științelor sociale, fundamentează teoretic probleme de bază pe care marxism - leninismul nu ajunsese să le clarifice. Abia azi, după doi ani
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr, studiile lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la marxism în lingvistică», «Cu privire la unele probleme de lingvistică» și «Răspuns unor tovarăși») depășesc limitele sectorului lingvistic, deschid orizonturi nemărginite în domeniul tuturor științelor sociale, fundamentează teoretic probleme de bază pe care marxism - leninismul nu ajunsese să le clarifice. Abia azi, după doi ani, ne dăm bine seama de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin studiile amintite, la dezvoltarea științei despre societate, la înavuțirea cu teze și concluzii noi a concepției materialist-dialectice și istorice. Aniversăm un eveniment pe care istoria științelor îl va menționa la loc de mare cinste (...)”. 61. xxx Reorganizarea Institutului de Lingvistică din București al Academiei R.P.R. (Note). În: Contemporanul nr.25 (298), 20 iun. 62. În: Contemporanul nr.29 (302), 18 iul. 63. Idem, nr.32 (305), 8 aug. 64. În: Almanahul Literar, Cluj, nr 7 (32), iul. 65. Idem, nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
1952 66. D. Macrea. - Importanța lucrării lui I.V. Stalin: „Problemele economice ale socialismului în U.R.S.S.” pentru studiile lingvistice. În: Contemporanul, nr. 15 (340), 10 apr. 1953 67. Jean Livescu. - O expresie elocventă a succeselor lingvistice sovietice (despre culegerea „Problemele lingvisticii în lumina lucrărilor lui I.V. Stalin”, Buc., Editura Academiei R.P.R., 1953). Idem, nr.16 (341), 17 apr., 1953 - Jean Livescu. - Despre succesele lingvisticii marxiste. Ibidem, nr. 25 (350), 19 iun., 1953 68. xxx Lucrările Sesiunii științifice anuale a Academiei R.P.R.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
340), 10 apr. 1953 67. Jean Livescu. - O expresie elocventă a succeselor lingvistice sovietice (despre culegerea „Problemele lingvisticii în lumina lucrărilor lui I.V. Stalin”, Buc., Editura Academiei R.P.R., 1953). Idem, nr.16 (341), 17 apr., 1953 - Jean Livescu. - Despre succesele lingvisticii marxiste. Ibidem, nr. 25 (350), 19 iun., 1953 68. xxx Lucrările Sesiunii științifice anuale a Academiei R.P.R. Ibidem, nr.26 (351), 26 iun, 1953 69. Eugenia Tudorică. - Unde sunt cercetătorii limbii literare? În: Viața românească, nr. 11, nov. 1953 70
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deși mult mai încet decât prozatorii și poeții, reușind să depășească tendința prezentării în grup, adică a publicării în colectiv, după moda sbornicelor - produs editorial foarte frecvent în vreme, fie în original, fie în traducere în toate domeniile: știință, tehnologie, lingvistică, marxism etc. - astfel, zic, aproape toți criticii din prima generație, îndrumători și făuritori ai noii literaturi își publică operele: Sorin Toma (1948), I. Vitner, N. Moraru, Traian Șelmaru, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Novicov. Totuși au rămas încă mulți comentatori și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Zăgan, Ion Zincă, Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin Aspecte ale romanului Evoluția nuvelei Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii Aspecte ale poeziei Comandă socială - poezie de dragoste Poezia debutanților. Alte profiluri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
hârtie, cât și pe Internet, rapoartele și bazele de date depun, toate, mărturie asupra validității concluziei următoare: utilizarea textelor narative în cercetare a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii 15 ani. În psihologie, în studiile de gen, în educație, antropologie, sociologie, lingvistică, drept și istorie, studiile narative devin din ce în ce mai utile deoarece deschid o poartă înspre înțelegerea identității personale, a stilului de viață, a culturii și a mediului istoric în care trăiește naratorul. Acest lucru se poate vedea clar în figura 1.1
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Rog, 1998). Studii care au drept obiect de cercetare chiar textele narative Această categorie de studii abordează narațiunea în sine, nu ca mijloc de studiu al altor probleme. Studiile de acest tip sunt des întâlnite în teoria literaturii, comunicare și lingvistică; ele privesc diverse fațete ale poveștii în cauză, fie natura acesteia, fie structura, fie calitatea ei (Frye, 1957; Rimmon-Keenan, 1989). Majoritatea studiilor din această categorie se concentrează asupra aspectelor formale ale narațiunii (structura textului, dezvoltarea intrigii, diverse elemente lingvistice) și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
vieții intervievatului este încărcată emoțional. În acest caz, concluziile sunt formulate pornind de la trăsăturile lingvistice ale textului. Interesul vizavi de acest aspect este localizat la confluența dintre analiza narațiunii în studiile lingvistice și cea din cadrul cercetării psihologice. Cercetătorii din domeniul lingvisticii studiază maniera în care limbajul exprimă emoțiile. Ei presupun că aspectele lexicale, gramaticale și structurale ale discursului pot fi niște indicii în descifrarea naturii și magnitudinii emoției pe care o exprimă. Cei ce scriu/povestesc creează textele conform convențiilor discursive
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
sa) și în istoria civilizațiilor. Avea darul unei vorbiri captivante, unind discursul savant cu limpezimea și căldura sufletească a celui ce știe să rămână în miezul lucrurilor. Din 1910 până în 1913 pregătește un doctorat la Berlin. Studiază filologia clasică și lingvistica comparată cu Heinrich Morf, Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff, Eduard Norden, Karl Meister. Impresii ale perioadei, cu o tentă de Bildungsroman, trimitea în 1910, sub semnătura Peregrinus, „Neamului românesc literar”. La izbucnirea războiului în Balcani, abandonează doctoratul și se întoarce acasă. Participă
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
număr impresionant de contribuții în filologie, semantică, etimologie, onomastică, toponimie, folclor, etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de etimologii, dar el pune în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie, dar a fost atras de cuvintele rare, neînțelese (Etimologii, Între filologie și istorie), și de interpretarea semasiologică (O problemă semantică: „genunchiu” în
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
clujeană, iar în 1943 e numit profesor de română la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din Brașov. A fost membru în comitetul director al Teatrului Național din Cluj, iar după război s-a numărat printre colaboratorii Institutului de Lingvistică și Istorie Literară al Academiei Române, filiala Cluj. Activitatea cea mai importantă o desfășoară în publicistică - secretar de redacție la „Societatea de mâine” (1925-1928, 1931-1932), „Gândul românesc” (1933-1936), „Luceafărul” (Brașov, 1941-1944), director la „Avântul” (Brașov, 1944-1945). A mai colaborat, în general
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
eminescologie, de la D. Popovici la Mircea Cărtărescu. Foarte utilă este încercarea de a-l situa pe D. Caracostea în peisajul ideilor literare românești și europene (D. Caracostea, teoretician și critic literar, 1999), teză de doctorat care cuprinde abordarea studiilor de lingvistică, stilistică și poetică ale lui Caracostea, problema „formei interne” și relectura lui Humboldt, înțelesurile noțiunii de „expresivitate” în limba română, evoluția ideilor literare ale autorului, aportul acestuia la eminescologie, la teoria literară și folcloristică, problema criticii genetice ș.a. SCRIERI: Eminescu
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]