1,268 matches
-
caracter moralizator. Cultivă trăsături distincte - curajul, vitejia, generozitatea sau lașitatea, avariția, naivitatea. Puritatea stilului, sobrietatea, stil înalt nu amestecul de stiluri. Prin extensie, termenul se folosește și pentru a denumi perfecțiunea, armonia. Secolul al XIX-lea) Realismul este un curent literar-artistic care se afirmă din a doua jumătate a secolului XIX în culturile europene. În sens larg, realismul reprezintă o metodă de creație în literatură și artă, caracterizată prin redarea veridică, obiectivă a realității și prin apropierea creației de viață. Orientare
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
" " a fost o revistă periodică literar-artistică modernistă și un cenaclu literar, pornite la București în aprilie 1919. Sub conducerea lui Eugen Lovinescu, cercul de scriitori a fost esențial în extinderea spectrului literaturii române de la la temele urbane ale realismului și ale avangardei artistice. Revista "", subintitulată "Revistă
Sburătorul () [Corola-website/Science/308698_a_310027]
-
Jurnaliști de Turism”", cu sediul la Bruxelles. A fost unul dintre inițiatorii și organizatorii spectacolelor intitulate „Serbările Scânteii Tineretului”. În anii '80 este redactor al ziarului "Scînteia tineretului", organizator al serbărilor "„Scînteia tineretului”", conducător al taberelor și turneelor cenaclului "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului". Membru al conducerii "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului", al revistei Flacăra și al ziarului "„Dreptatea”". Ca jurnalist la "Dreptatea" a scris zilnic despre fenomenul Piața Universității. Este unul din fondatorii ziarului "Tineretul liber", al agenției de presă
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
fost unul dintre inițiatorii și organizatorii spectacolelor intitulate „Serbările Scânteii Tineretului”. În anii '80 este redactor al ziarului "Scînteia tineretului", organizator al serbărilor "„Scînteia tineretului”", conducător al taberelor și turneelor cenaclului "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului". Membru al conducerii "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului", al revistei Flacăra și al ziarului "„Dreptatea”". Ca jurnalist la "Dreptatea" a scris zilnic despre fenomenul Piața Universității. Este unul din fondatorii ziarului "Tineretul liber", al agenției de presă A. M. Press, al editurii Călin, precum și al al
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
Aici a lansat ziarul săptămânal "Trident" și a continuat să scrie și să editeze numeroase articole, semnând cu diferite pseudonime. Articolele abordau, în principal, problemele opresiunii naționale în Ucraina, dar nu erau doar scrieri combative, ci aveau și certe calități literar-artistice. Articolele sale au avut un impact important asupra conștiinței naționale ucrainene. Petliura a publicat articole și broșuri semnate cu pseudonimele: V. Marchenko, V. Salevsky, I. Rokytsky, O. Riastr și altele. Cât timp Petliura a fost șeful statului, pogromurile nu au
Simon Petliura () [Corola-website/Science/306752_a_308081]
-
volumului „Experimentul literar românesc postbelic“ (Editura Paralela 45, 1998). Texte ale sale au fost traduse în limbile germană, franceză, polonă, maghiară, ucrainiană. Are o bogată activitate publicistică, susținând rubrici pe mai mulți ani în ziare și reviste ca : "Amfiteatru", "Suplimentul literar-artistic al Tineretului liber", "Contemporanul", "Cronica Română", "Național", "Timpul - 7 zile", "Literatorul", "Arc", "Cotidianul", "România literară", "Clipa", "Adevărul literar și artistic", "Națiunea", "Caiete critice". Din 2010 este redactor șef al publicației culturale "Literatorul", editată de Biblioteca Metropolitană București. A primit premiul
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
de Uniunea Scriitorilor din România. Între 1990-1995 este membru al Uniunii Scritorilor și al consiliului său de conducere; demisionează din ambele în toamna anului 1995. Este membru al PEN Clubului român din 1990 și al ASPRO de la înființare. Devine director literar-artistic al revistei Timpul din august 1993 și director din 1998; este președinte-fondator al Fundației culturale Timpul" în 2000, instituția editoare a revistei timp de aproximativ 20 de ani. Între 2012 și 2014, în calitate de director editorial, a pus fundamentele Editurii Adenium
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
ziarului „Moldova Socialistă” (1945-46). Îndeplinește apoi, între anii 1946-1962, o serie de funcții de răspundere la Comitetul Central al Partidului Comunist din Moldova: instructor pe probleme politice (1946-48), locțiitor al șefului secției de propagandă și agitație (1948-1951), șef al secției literar-artistice (1951-53) și șef al secției de educație și cultură (1953-1962). La Congresele II-IV ale PCM a fost ales membru supleant al Comitetului Central, apoi la Congresele V-VII, IX-XIII ale PCM, membru titular al CC. În anul 1962 este numit
Kiril Iliașenko () [Corola-website/Science/312562_a_313891]
-
document, Diploma de participare la al 27 - lea Congres al Academiei Artelor și Științei Americano-Române, Universitatea din Oradea, 2002, Diploma pentru acordarea Medaliei Jubiliare a Universității din Petroșani, 2003, Diplomă de Excelență a Universității Ecologice „Traian”, Deva-2010, Diplomă pentru Merite Literar-artistice, Emia, 2007, Diplomă pentru acordarea titlului de Cavaler al Cărții decernat de Casa de Editare Emia, 2012. Consemnăm de asemenea ca importante aprecierile unor instituții ale statului făcute cu diferite prilejuri: Diplomă a Prefecturii Alba și a Consiliului Județean Alba
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
nr.1- KGB. Între anii 1977-1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef Victor Teleucă, organizează cenaclul literar-artistic „Dialog”, ulterior devenit cenaclu alUniunii Scriitorilor din Moldova, fiind condus de poetul Nicolae Dabija. Începând cu 1987 și până în 1994, este secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la revista săptămânală pentru copii și adolescenți „Florile Dalbe”. În 1994
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
"Florile Dalbe" este o revistă săptămânală educativ-cognitivă și literar-artistică pentru copii și adolescenți, care este editată la Chișinău, în limba română. Pe timpuri, revista a apărut cu titlul "Tânărul leninist" (1941-1990), fiind, dincolo de balastul ideologic inevitabil, tribuna tinerelor talente din toată Republica Moldova. Aici și-au publicat primele creații litrerare
Florile Dalbe (revistă) () [Corola-website/Science/314013_a_315342]
-
salarizare, [ef de cadre. Din februarie 1990 este redactor la ziarul jude]ean "Ceahl\ul" din Piatră Neam]. Debuteaz\, gra]ie poetului Emil Brumaru, `n februarie 1981, `n suplimentul literar al ziarului "Sc`nteia tineretului", "Confluen]e", devenit ulterior Suplimentul Literar-Artistic al Sc`nteii Tineretului. Debutul editorial are loc `n "Caietul debutan]ilor 1980-1981" al Editurii "Albatros", cu un grupaj de poeme `n proz\ intitulat "Despre prietenie". ~n anul 1981 ia Premiul pentru debut al revistei SLAST. C`[tig\ concursul de
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]
-
ul este o denumire generică dată tendințelor unor curente literar-artistice de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX -lea de către propriii protagoniști, caracterizate prin misticism, formalism, individualism excesiv, cosmopolitism, cultivarea artificialului, a rafinamentului estet și a morbidului excesiv, care opun realității o lume a stărilor de spirit
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
din Paris și Champs-Elysées. După participarea la acest război s-a reîntors la Paris, dar începutul Primului Război Mondial l-a obligat să se întoarcă în țară, unde s-a implicat în viața artistică bucureșteană, devenind membru al Cenaclului Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelelui Carol. Între 1915-1916 a fost profesor de desen la Bârlad. A urmat intrarea țării, în vara anului 1916, în război
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
să dețină calitatea de membru al unui partid politic și să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic; ... e) să exercite orice funcție/activitate publică sau privată, cu excepția funcțiilor sau activității didactice, a cercetării științifice și a creației literar-artistice; ... f) să exercite oricare alte activități profesionale sau de consultanță. ... (2) Membrii Consiliului au obligația să depună declarațiile de avere și de interese, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și
LEGE nr. 101 din 19 mai 2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272061_a_273390]
-
de membru cu drepturi depline în Parlamentul European. ... (5) Alte incompatibilități decât cele prevăzute la alin. (1)-(4) sunt stabilite prin lege organică. Articolul 179 Senatorii pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice, precum și în alte domenii prevăzute de lege. Articolul 180 (1) Senatorul care se află în una dintre incompatibilitățile prevăzute la art. 178 sau în alte legi speciale va informa în scris, în termen de 15 zile, Biroul permanent despre această
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272013_a_273342]
-
o perioadă de maximum 4 ani. ... (4) Funcțiile de director coordonator și director coordonator adjunct sunt incompatibile cu: ... a) exercitarea oricăror altor funcții remunerate, neremunerate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice și în domeniul medical, desfășurate în afara programului normal de lucru și care nu au legătură cu funcția deținută; ... b) exercitarea oricărei activități sau oricărei alte funcții de conducere, inclusiv cele neremunerate; ... c) exercitarea oricărei funcții în cadrul organizațiilor sindicale sau patronale
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului, precum și cu deținerea de orice alte funcții salarizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical desfășurate în aceeași unitate sanitară, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică; ... b) deținerea mai multor funcții de manager salarizate sau nesalarizate; ... c) deținerea unei funcții de conducere salarizate în cadrul Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentiști din România, Colegiului Farmaciștilor din România, Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România sau al
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
178 (1) Funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu: ... a) exercitarea oricăror altor funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, cu excepția funcțiilor sau activităților în domeniul medical în aceeași unitate sanitară, a activităților didactice, de cercetare științifică și de creație literar-artistică; ... b) exercitarea oricărei activități sau oricărei alte funcții de manager, inclusiv cele neremunerate; ... c) exercitarea unei activități sau a unei funcții de membru în structurile de conducere ale unei alte unități spitalicești; ... d) exercitarea oricărei funcții în cadrul organizațiilor sindicale sau
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
un profesor impecabil, impunător șef de cenaclu, om de o rară distincție sufletească, prieten de neuitat, intelectual de o elevată ținută, a cărui operă se constituie într-un moment remarcabil în istoria criticii românești. Viața Românească este o revistă periodică literar-artistică și științifică, editată către Constantin Stere, Paul Bujor, Garabet Ibrăileanu, începând cu martie 1906.
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
în care le-au găsit (poduri, beciuri, puțuri dezafectate, turnuri, donjoane, și holuri), sugerează că ele fuseseră achiziționate sau păstrate (dacă au fost primite gratuit) pentru valoarea lor materială (pergamentul refolosibil pe care erau scrise) și nu pentru valoarea lor literar-artistică. "Vânătorii" moderni de manuscrise antice confirmă și ei acest șablon al dezinteresului călugărilor creștini pentru literatura nereligioasă în general: Lord Prudhoe a găsit un teanc de manuscrise acoperite de un gros strat de praf într-o mânăstire nitriană, în 1828
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
revistei "Știință și tehnică" pe 1982 și 1983. Nuvela "Comando", publicată în Anticipația 1983 primește în 1983 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură de anticipație. A publicat nuvele, povestiri fantastice și științifico-fantastice în reviste literare precum "Argeș", "Magazin", "Viața Militară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului (SLAST)", "Supliment Police Magazin al revistei Poliția Română" etc. Este inclus în antologii de proză SF precum "O planetă numită anticipația" (Editura Junimea, 1985) sau de poezie, precum "Sub flamură de tricolor" (Editura Militară, 1987). În 1990
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
22 octombrie — Premiul „Ion Cănăvoiu" pentru cea mai bună carte de parodie {Apelul de seară), la Festivalul Național de Umor „Ion Cănăvoiu", Runcu (Gorj). 2006, noiembrie — Diploma de onoare „în semn de apreciere a întregii sale activități în domeniul creației literar-artistice și promovării valorilor culturale", primită din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Maramureș și din partea Fundației Culturale „Archeus", Baia Mare. 2007 — Cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus. 2007, 1 aprilie - Premiul I la secțiunea Creație literară a
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
revista Litere, care apare din 2005 sub egida Societății Scriitorilor Târgovișteni (cu redacții la Găești, Târgoviște și Chișinău) și pe care o conduce ca director. A colaborat cu poezie, proză și articole de critică literară la "Argeș", "România literară", "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", "Magazin", "Contrapunct", "Litere", "Viața Basarabiei", "Literatura și arta" (Chișinău), "Climate literare" (Târgoviște), "Armonia" (Târgoviște), "Agero" (Stuttgart) și altele. A colaborat, de asemenea, în perioada 2004-2010, la Radio România Cultural, în cadrul rubricii "ZĂRI ȘI ETAPE. Orizonturi ale clasicismului
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]
-
Viața românească", nr. 2, februarie, 1977, p. 42; Laurențiu Ulici, "România literară", nr. 12, 24 martie, 1977, p. 11; Alex Ștefănescu, "Scânteia tineretului", nr. 8677, 15 aprilie 1977; Fănuș Băileșteanu, "România literară", nr. 1, 3 ianuarie 1980; Victor Atanasiu, "Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului", nr. 19 (137), 6 mai 1984; Nicolae Manolescu, "România literară", nr. 12, 17 martie 1988; Romul Munteanu, "Flacăra", nr. 31, 4 august 1989; Alex Ștefănescu, "România literară", nr. 51, 21 decembrie 1989; Mariana Ionescu, "Universul cărții", aprilie-mai
Tudor Cristea () [Corola-website/Science/319353_a_320682]