3,340 matches
-
autorului, în timpul dictaturii ceaușiste, de către milițianul Furtună, care a afirmat că l-a predat Băncii Naționale. Cântărea în jur de 2 grame. Monezile enumerate, alături de alte categorii de dovezi arheologice, sunt mărturii și indicii sigure ale unei continui și permanente locuiri ale meleagurilor umbrăreștene. Ele pot suplini cu succes absența ori raritatea informațiilor scrise, pentru unele etape din viața oamenilor creatori de valori. Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor Hotarele vechilor sate reprezintă genul cel mai specific termenului de arheologie socială, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole. De pe vatra aceasta s-a desprins treptat (nu știm precis când a început desprinderea și nici care a fost motivul ei) o colectivitate de oameni, care și-au alcătuit locuințele în grupuri, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și copitele calului său, dar și urmele harnașamantului, dovezi de netăgăduit ale practicilor funerare specifice neamurilor turanice, despre care am scris la începutul lucrării. Vatra satului Torcești, la fel ca în majoritatea așezărilor din zonă, se suprapune pe urme de locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente ceramice de la vase de factură geto-dacică, descoperite la suprafață, în urma câtorva sumare investigări întreprinse de noi cu scopul identificării celor mai vechi urme de locuire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuiri străvechi constând în silexuri, ce au servit drept materie primă sau chiar unelte primitive, fragmente ceramice de la vase de factură geto-dacică, descoperite la suprafață, în urma câtorva sumare investigări întreprinse de noi cu scopul identificării celor mai vechi urme de locuire a vetrei. Asemenea vestigii au fost întâlnite în jurul cimitirului, al grădinilor din zona locuinței familiei Simion Artenie, precum și în grădina locuitorului Alexandru Tonu pe malul de est al Bârladului, teren pe care în evul de mijloc se aflau biserica și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vetre de locuințe omenești, grosimea straturilor de cultură materială, abundența obiectelor și calitatea lor foarte diversă, atât din așezarea neolitică de la Tămășeni, precum și din toate celelalte locuri cu urme arheologice, constituie prin el însele dovada incontestabilă cu privire la intensa și continua locuire a teritoriului comunei Umbrărești de astăzi. Multitudinea și specificitatea culturilor materiale pe epoci, depun mărturie asupra faptului că a trăit aici o populație numeroasă, creatoare a acestor culturi. Desigur, cercetările sistematice și amănunțite, ce sunt așteptate a fi efectuate într-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și vacuumuri demografice întinse pe sute de ani, că teritoriul umbrăreștean nu a fost slab ocupat din punct de vedere demografic cum, pripit, s-a afirmat în unele lucrări de profil. Sperăm că aserțiunea noastră, referitoare la intensa și permanenta locuire a teritoriului din bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, inclusiv teritoriul comunei Umbrărești, să-și găsească justificare și temei în cele ce vom înfățișa în continuare pe baza izvoarelor documentare pe care le-am cunoscut și pe care le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devin tot mai neîndestulătoare pe familii, iar oamenii recurg la încălcări de stăpânire în detrimentul vecinilor, a rudelor chiar, a celor plecați în alte localități. Se pare că e și o dispută aprigă între răzeșii de pe cele trei vetre principale de locuire: Umbrărești, Condrea și Suraia. Avem de-a face acum cu disoluția totală și definitivă a stăpânirii în devălmășie, concretizată cu fixarea stăpânirilor de teren pe familii și pe vetre de locuit, Siretul devenind hotar despărțitor între umbrăreșteni și surăieni. Din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Există un număr de motive pentru aceste diferențe. Primul are în vedere faptul că săracii nu-și pot permite standardul de îngrijire a sănătății pe care îl practică cei bogați. În al doilea rând, săracii adesea trăiesc în condiții de locuire care pot afecta sănătatea și beneficiază de un aport nutrițional scăzut, lucru ce favorizează posibilitatea îmbolnăvirii acestora. În al treilea rând, săracii sunt mai puțin în măsură să recunoască că sunt bolnavi și sunt mai înclinați să neglijeze controalele medicale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
femei și bărbați. Dar desființarea creșelor, a grădinițelor care funcționau pe lângă acestea a influențat negativ mai ales viața femeilor. În primul rând pentru că șansele lor de dezvoltare în carieră erau mai mici, din cauza atribuțiilor parentale extinse, apoi pentru că politicile privind locuirea, achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată nu mai existau, iar activitățile de îngrijire urmau să fie realizate la un nivel rudimentar și, nu în ultimul rând, pentru că activitățile de tipul serviciilor comunitare (din instituțiile de învățământ, din zona serviciilor de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pot oferi același serviciu. De exemplu, marcarea statutului social poate fi „comunicată” printr-un pulover de lux, o haină luată de la un magazin de lux, o mașină nouă scumpă, o locuință scumpă, un concediu făcut Într-o stațiune de lux, locuirea Într-o zonă rezidențială etc. La fel, același costum poate „marca” statutul unui om, rafinamentul estetic, sau apartenența la un grup social, o atitudine de protest etc. Așa cum arătase R.K. Merton, unii oameni care doresc a trece la un statut
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
heleșteie pline cu pești, stupi cu albine cu belșug de miere și multe alte bogății - așa era descris acest ținut de basm de către bătrânii Constantin Savin, Tache Jugaru, Ion Vraciu, Dumitru Gălan. Urmele materiale, atestările documentare sunt un indiciu al locuirii neîntrerupte a acestei zone, condiționat de un valoros potențial de habitat, facilități pentru practicarea agriculturii pe luncă și pe terase și acces la pânzele freatice. Primele atestări documentare ale satelor din zonă datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, dar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că la început au avut ca preot un călugăr sârb care săvârșea datina creștină. Această față bisericească locuia în partea de est a micului sătuc, într-o poiană denumită și astăzi „Poiana Călugărului”, care poartă și în prezent urme de locuire: o împrejmuire cu gard viu, foste plantații de vie indigenă și pomi fructiferi. Micul sătișor deținea în proprietate o suprafață de peste 130 de hectare, pe care un grup de oameni mai bătrâni au vândut-o pe suma de 8 galbeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două-trei sute de ani în urmă, sătenii aveau locuințe în partea de est a satului actual, la circa 1,5-2 km, în mijlocul unor zone înconjurate de păduri, lucru dovedit și de obiectele descoperite de arheologi la Cioara. Aceste urme de locuire, care datează de două-trei mii de ani, constau din monede și cioburi de lut. Se zice că primii locuitori ai satului ar fi fost Gornițeanu, de unde și numele de „Gornit” dat părții de est a satului, Perju, Popa, Rebegea, Movilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influența antropică. Posibilitățile de întreținere și de adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești, terasele, toate explică în mare măsură vechimea populării și persistenței populației autohtone în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de luncă adevărată a fost distrus și înlocuit cu unul agricol. Măcar de-ar fi unul de mare productivitate! REPERE ÎN TIMP Urmele materiale semănate de înaintașii noștri pe aceste meleaguri, parte din întregul epos al românismului, reprezintă dovezi ale locuirii acestei părți de țară din cele mai vechi timpuri. În cadrul problemelor pe care le ridică studierea diferitelor aspecte de cultură materială de la sfârșitul epocii bronzului din Moldova, între anii 1960-1965 s-au întreprins unele săpături de mai mare amploare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost coordonate de către un colectiv în fruntea căruia se aflau cercetătorii istorici Marilena Florescu și Viorel Căpitanu. Cu prilejul cercetărilor de suprafață efectuate între anii 1959-1964, profesorul Viorel Căpitanu a identificat așezări aparținând culturii Noua, la Bărboasa, cu resturile de locuire ce aparțineau acestei culturi acoperite de urmele unei așezări din Hallstattul târziu. Indiferent la care din așezările cercetate ne referim, oasele de animale constituie 60% din totalul materialului descoperit, iar uneltele din os foarte numeroase, prezintă toată gama de tipuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
săpăturilor arheologice efectuate între anii 1961-1964, pe cursul superior și mijlociu al Berheciului, în așezările aparținând Epocii Bronzului (culturile Monteoru și Noua) de la Oncești, Bărboasa, Dealul Morii, Gura Ghionoaiei, Dealul Năzărioaia și Găiceana, a rezultat identificarea unor bogate resturi de locuire hallstattiene târzii, a obiectelor de ceramică din lut ars ca făcând parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei Monteoru (reproducere după revista ,,Carpica’’)1 În anul 1972, profesorul Ion Bejan de la școala din satul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localitate au găsit cioburi cucuteniene și un schelet uman îngropat la mică adâncime. Săpăturile de salvare, coordonate de Dan Monah de la Muzeul județean de istorie și artă Bacău, au dus la concluzia că pe Dealul Cocolia nu sunt urme de locuire din perioada culturii Cucuteni, descoperindu-se doar două cuptoare neolitice de ars ceramică și o parte din scheletul menționat. Aceste cuptoare deserveau o altă așezare (satul Făgheni), situată la circa 1 km distanță. Situația cuptoarelor de ars ceramică în afara așezărilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în sărăcie dacă veniturile și resursele lor sunt atât de inadecvate încât îi împiedică să aibă un standard de viață considerat acceptabil în societatea în care trăiesc. Din cauza sărăciei pot resimți dezavantaje multiple, precum șomajul, venitul scăzut, condiții improprii de locuire, îngrijire medicală inadecvată și bariere în calea formării continue, a culturii, sportului și recreerii. Sunt deseori excluși și marginalizați de la participarea la activități (economice, sociale și culturale) care constituie normă pentru alți oameni, iar accesul lor la drepturi fundamentale poate
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
fizice). Ancheta asupra calității vieții (ACAV) Obiectivul principal al anchetei este acela de a produce informații statistice coerente, care să evalueze condițiile de viață ale populației din România. Aceasta se realizează prin colectarea de informații care privesc diferite aspecte sociale: locuire, sănătate, educație, utilizarea timpului liber, ocupare, venituri, dotarea locuinței cu diferite facilități și bunuri de folosință îndelungată. Corelarea acestor informații cu caracteristicile sociodemografice ale persoanelor anchetate permite determinarea relațiilor de cauzalitate între diferite fenomene sociale (sărăcire, intrări sau ieșiri pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
decade pe coordonate ale schimbărilor sociale, politice, economice și culturale majore 1. Acestea pot fi văzute în multe feluri și pe nivele diferite: unii se pot concentra pe dimensiunile, evenimentele sau procesele "tangibile" sau "hard" de exemplu șomaj, inflație, migrație, locuire ș.a. -, iar alții pe cele discrete sau "soft" ale vieții sociale mentalități, percepții, valori ș.a. (vezi și Abraham, 2000:15, sau Sandu, 1999:37). Indiferent însă de subiectul abordat, în general, este acceptată ideea că schimbările într-o dimensiune atrag
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
II. Deocamdată nu avem niciun indiciu legat de înmormântările din această perioadă, care probabil există tot în această zonă. În concluzie, putem spune că mormintele de înhumație și de incinerație descoperite până acum fac parte doar din prima etapă de locuire din așezarea „La Izlaz” din epoca bronzului, respectiv Cultura Noua I. Pentru cealaltă etapă, respectiv Noua II, nu avem deocamdată niciun indiciu, cu excepția, poate, dacă am considera mormintele de incinerație ca fiind mai târzii. Urnele în care au fost depuse
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
parte și cele două mărgele, prismatice, din sticlă mată roșie, descoperite la mormântul din așezare, înhumat în groapa nr. 6 din punctul „La Izlaz” ce poate constitui o legătură între mormintele descoperite la Brad sau Răcătău, din ultima fază de locuire a acestor mari așezări, respectiv sec. I începutul sec. II d. Chr. și așezările ori necropolele din perioada următoare. Piatra de râșniță din tuf vulcanic prezentă în mormântul de la Săbăoani constituie un alt reper cronologic, demn de luat în seamă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]