1,902 matches
-
sunt selectate de acesta din urmă și se transformă în impulsuri nervoase, recunoscute de creier ca unități sonore ale unei anumite limbi 5. Sunetul are anumite proprietăți 6 cu rol în realizarea intonației, a anumitor grade de comparație, în diferențierea locutorilor, a contextelor comunicative etc. Astfel, înălțimea sunetului (vezi sunet înalt/ ascuțit/ acut vs. sunet jos/ profund/ grav) este asociată, în cazul vocativelor, al imperativelor, al interjecțiilor, cu intonația; durata poate fi valorificată în realizarea expresivă a superlativului absolut (frumoos = foarte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi valorificată în realizarea expresivă a superlativului absolut (frumoos = foarte frumos); intensitatea reflectă, în principiu, adaptarea la context (vorbim în șoaptă pentru a nu deranja pe cineva; vorbim tare pentru a fi auziți de la o distanță mai mare); timbrul diferențiază locutorii după gen, vârstă, starea sănătății etc. Fonemul 7 este o unitate abstractă, existentă în sistemul limbii, unitate concretizată în vorbire prin sunete. De exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zar; conjuncțiile dar, iar), cât și cuvinte aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (substantivul car de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
le-au adaptat la specificul limbii române și ele nu s-au impus/ nu au fost acceptate: fidanțată (logodnică)53. (c) Regionalismele sunt unități lexicale actualizate contextualizat, având ca premisă raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbe) doar prin raportare la categoria gramaticală a gradelor de comparație (repede, mai repede, la fel de repede, cel mai repede, foarte repede etc.), iar funcțional, la nivel sintactic funcția sintactică-tip de complement circumstanțial; * categoria gramaticală concretizare a raporturilor stabilite de către locutor între noțiuni/ caracteristici ale acestora (cf. Gramatica, 2005; Irimia, 2008; Dimitriu, 1999 etc.), raporturi reflectate în planul comunicării prin anumite mărci/ flective 80 cuvinte-flectiv (articole, prepoziții, conjuncții, verbe, adverbe) flective propriu-zise (desinențe, sufixe), marcă Ø și flective contextuale (context, topică
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de comparație) sau specifice 82 unei anumite clase semantico-gramaticale (diateza, modul și timpul specifice verbului); NOTĂ. Fiecare categorie gramaticală reflectă unitatea dintre conținut și formă 83. Forma este reprezentată prin mărcile prezentate supra, în timp ce conținutul diferențiază maniera de raportare a locutorului la realități/ caracteristici ale acestora. Astfel, categoria gramaticală a persoanei presupune raportarea la instanțele/ rolurile din comunicare: persoana I (instanța locutorială/ rolul locutorului/persoana care vorbește), persoana a doua (instanța interlocutorială/ rolul interlocutorului/ persoana cu care se vorbește), persoana a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și formă 83. Forma este reprezentată prin mărcile prezentate supra, în timp ce conținutul diferențiază maniera de raportare a locutorului la realități/ caracteristici ale acestora. Astfel, categoria gramaticală a persoanei presupune raportarea la instanțele/ rolurile din comunicare: persoana I (instanța locutorială/ rolul locutorului/persoana care vorbește), persoana a doua (instanța interlocutorială/ rolul interlocutorului/ persoana cu care se vorbește), persoana a treia (instanța tematică reflectată în actul comunicativ respectiv/ persoana despre care se vorbește); genul face trimitere către genul natural și analogiile cu acesta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
apar însușiri diferite la același obiect sau la obiecte diferite (pozitiv, comparativ de superioritate/ egalitate/ inferioritate, superlativ relativ de superioritate/ inferioritate, superlativ absolut); diateza reflectă raportul subiect acțiune obiect (activ, pasiv, reflexiv); modul presupune raportarea într-o anumită manieră a locutorului la acțiune (indicativ, conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, supin); timpul presupune indicarea raportului dintre momentul derulării acțiunii exprimate prin verb și momentul realizării actului comunicativ în care este actualizat un verb la un anumit timp (prezent, perfect simplu, imperfect
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și propoziția circumstanțială de timp când vrea depind de același termen regent, verbul merge, și au aceeași importanță în context). Deși toate elementele coordonate sunt de aceeași importanță, raportul dintre ele poate căpăta valențe specifice în funcție de maniera de raportare a locutorului la unitățile respective; se diferențiază, astfel: * coordonarea copulativă stabilită între elemente de aceeași importanță prezentate succesiv, egalizant: Este o idee interesantă și utilă.; Este atent/ și notează totul; * coordonarea adversativă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
locutorului la unitățile respective; se diferențiază, astfel: * coordonarea copulativă stabilită între elemente de aceeași importanță prezentate succesiv, egalizant: Este o idee interesantă și utilă.; Este atent/ și notează totul; * coordonarea adversativă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, însă fără ca un element să-l excludă pe celălalt: Este o idee interesantă, dar inaplicabilă.; Este atent,/ însă nu notează totul; * coordonarea disjunctivă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dar plasate de către locutor în raport de opoziție, însă fără ca un element să-l excludă pe celălalt: Este o idee interesantă, dar inaplicabilă.; Este atent,/ însă nu notează totul; * coordonarea disjunctivă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, cu excluderea unui element de către celălalt: Merge la bunici sau în tabără.; Fie scrii,/ fie te uiți la film.; * coordonarea conclusivă stabilită între elemente de aceeași importanță, plasate însă de locutor într-o ordine care arată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, cu excluderea unui element de către celălalt: Merge la bunici sau în tabără.; Fie scrii,/ fie te uiți la film.; * coordonarea conclusivă stabilită între elemente de aceeași importanță, plasate însă de locutor într-o ordine care arată că un element se constituie în concluzie pentru cel anterior lui: Este o idee interesantă, deci de dezvoltat.; E atent,/ prin urmare notează totul. Formal, acest raport sintactic este marcat prin: * joncțiune conjuncții coordonatoare: și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bărbatul. Nu crez să mă ții de rău pentru că mi l-am luat." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) V. Nivelul stilistic al limbii române Repere teoretice V.1. Delimitări conceptuale Stilul, ca rezultat al alegerilor 139 operate de un locutor/ creator din totalitatea posibilităților existente în sistemul unei limbi (alegeri inclusiv de a devia de la anumite norme, de a crea noi "semne", noi reguli de asociere/ relaționare a acestora etc.), se află, în opinia lui G. Genette (1994, p. 209
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Michigan, o devărată mare interioară. Marele Chicago nu este departe. Cea mai mare localitate din Wiscosin este Milwaukee cu 575.000 locuitori, urmată de Madison cu 58.000 locuitori, capitala statului. Noi ne aflăm în La Crosse cu 37.000 locutori. Producția agricolă se baza odinioară pe grâu. Acum, primul loc îl ocupă ovăzul, porumbul, urmat de cartofi, orz, fân, și la urmă grâu. Zootehnia e dezvoltată foarte bine. E și firesc și din cauza climei, dar și din cauza populației germane, mare
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Desigur, fac parte din societate (există biserici, facultăți de litere, laboratoare), dar lucrurile stau astfel tocmai din cauză că ele reprezintă un exces al societății, fiindcă se află la graniță cu ceea ce este de nerostit și cu Absolutul, iar cei mai prestigioși locutori ai lor sunt mânați de o anumită forță transcendentă. Un Socrate poate fi ucis, Galileo condamnat, marii artiști pot fi blestemați, dar discursurile care definesc Înțelepciunea, Adevărul, Justiția, Frumusețea... exprimă valorile societății. Asemeni discursurilor paratopice, literatura pornografică mizează pe granița
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
aici un rol esențial. Studiile lui Freud despre cuvintele de spirit tendențioase au subliniat strânsa legătură dintre expresiile deocheate și sexualitatea masculină. Pentru autorul Cuvântului de spirit, expresiile deocheate ar fi, la origine, o strategie de substituție imaginară, care satisface locutorul și alocutorul masculini: "Apropoul obscen este destinat inițial femeii și poate fi echivalat cu o încercare de seducție. Dacă un bărbat aflat într-o societate de bărbați se distrează debitând sau ascultând apropouri obscene, atunci el se transpune pe calea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
accesul la afectele unui personaj conform exigențelor cooperării sexuale. La modul general, scriitura pornografică privilegiază exclamația, pentru că este vorba despre un tip de enunțare care implică o adeziune a trupului enunțătorului și care se prezintă ca și cum i-ar fi smulsă locutorului prin intensitatea afectului. Simpla folosire de către narator a termenilor evaluativi pozitivi, cum este cazul în textul lui A. Nin ("delicat", "blândețe"), este și ea de o mare eficacitate, în măsura în care aceste cuvinte pot fi raportate nu numai la ambii parteneri, ci
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se străduiesc să îmbogățească mult vocabularul cititorilor lor. Acest lucru nu înseamnă totuși că literatura pornografică ar fi lipsită de valoare didactică; numai că aceasta este indirectă. Într-adevăr, prin intermediul acestei literaturi dar și prin frecventarea altor practici verbale atopice locutorii înmagazinează un anumit număr de cuvinte care le devin familiare și pe care nu le vor putea folosi niciodată decât în situații foarte speciale. În materie de vocabular tendențios, una din particularitățile universului pornografic este că înfățișează drept normal ceea ce
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
sarcinii, despre naționalizare sau extinderea sectorului public nu este lipsit de interes în ceea ce privește procesul de conotație. Aceste cuvinte se opun, prin încărcătura lor emoțională, precum căldura și frigul într-o alternativă, registru ordinar versus registru tehnocratic. Strategia de enunțare permite locutorilor individuali sau colectivi să realizeze acte de limbaj controlate, să aibă o grijă mai mare sau mai mică în privința enunțurilor (distanța) și să le ofere auditoriului (tensiunea) spre a produce mesaje de implicare, de interpelare sau de asociere. Didactic și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui (la fel pentru quechua și Mesopotamia antică); spre deosebire de logică binara a limbilor europene, aymara se sprijină pe o logică trivalenta (modala), evidență în caracterul strict algoritmic al sintaxei familia amerindiana, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
particular. Această ultimă coordonată va fi reflectată în exemplificarea tehnicilor discursive valorificate/valorificabile în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i) a anumitor "roluri", manifestarea în anumite situații de comunicare a unor "măști" concretizate verbal, nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
situații de comunicare a unor "măști" concretizate verbal, nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit și/sau implicit de idei, stări, valori etc. între locutor și interlocutor, exercițiul de codificare și de decodificare a mesajului etc. De aici și oportunitatea unui pre-spectacol (al comunicării), ca scenă posibilă de prezentare a datelor "spectacolului", a actorilor lui, a relațiilor dintre aceștia, a "indicațiilor/sugestiilor regizorale", a delimitărilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]