12,849 matches
-
zâmbească. Bună dimineața, Hlibocene! Cum te simți în patul lui moș Dumitru? - l-a întrebat Mitruță. Hliboceanu a întârziat o clipă cu răspunsul, încercând parcă să priceapă cine l-a întrebat. Când s-a dumirit, un zâmbet moale i-a luminat fața și a răspuns: M-am trezit... Asta o vedem și noi, dar vrem să știm cum te simți? - a insistat Mitruță. Măăă simt bineee... Doar capul mă doaaare tareee. Dacă-i numai atâta, atunci treaba-i bună, frate - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu apă în mâini. Îi tremurau... L-a ajutat cu grijă, să nu-i pricinuiască dureri. În cele din urmă, ulcica cu apă a fost golită. Aista-i semn bun, omule! - a apreciat crâșmarul reușita rănitului, care s-a mai luminat la față. Și acum pregătește-te să mănânci, că uite vine Măriuța cu de-ale gurii. Hliboceanu a oftat ca un copil necăjit. Ieșind din cămăruță, crâșmarul își spunea: „Bietul băiat! Ce a avut de tras! El, căruia nu-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
toate treburile au fost făcute gospodărește, cărăușii au intrat în crâșmă, trăgând după ei tot gerul de afară...Cotman n-a mai așteptat nici o clipă. A intrat repede la Hliboceanu. Acesta ședea pe marginea patului. Un zâmbet obosit i-a luminat fața trasă. Cum îi Vasile frate? - l-a întrebat Cotman îmbrățișându-l stângaci, dar din toată inima. Mai bine, Ioane. Mă mai doare capul și sunt încă puțin amețit. În rest, îi bine. Ai mâncat? Măriuța și Costache au avut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
șaua unuia dintre armăsari. Mamăăă! Strașnic cal! Cuminte. Cu spinarea și șaua bune... Taman cum am avut eu în cătănie... Mânca pământul numai când îl strângeam între pulpe... Tocmai atunci a ajuns și Hliboceanu lângă ei. A ridicat felinarul, să lumineze fața hoților. La lumina slabă a felinarului, s-au arătat două fețe îngrozite și niște ochi crunți... Ahaaa! Parcă ne cunoaștem... Nu cumva treceți din când în când pe la Crâșma din drum? Ba bine că nu - a intervenit Mitruță. Pecetluiți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
aruncate de pe balcon la beție! Gata cu magazinele de electrocasnice vandalizate În timpul luptelor stradale! Locuințele oamenilor erau acum cele supuse devastării. Roma se Întorsese În vremea lui Nero. Prin cartiere, mașinile se dedau orgiilor voluptuoase cu benzină, iar cerul era luminat de incendii. Cum mașinile de pompieri umblau brambura pe străzi cu rezervoarele de apă goale, focurile se Întindeau cu repeziciune. Automobilele patrulau peste tot, nepăsătoare la distrugerile din jur, pândind apariția vreunui biped Împins de foame sau de sete să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
odată?“ Deschid geamul și ploaia mă pălmuiește violent. Un șuvoi pătrunde În cameră, iar frigul Îmi Înfige În minte un gând: balena care-mi poartă numele și a cărei moștenire gigantică o vânez mă va Înghiți pe loc. Un fulger luminează bolta, apoi Încă unul și-ncă unul, iar când mă trezesc văd o corolă de chipuri bărbătești și simt cum sunt stropit cu apă, În timp ce blițurile Îmi ciugulesc retina. Naufragiasem Într-una dintre fundăturile rețelei care unea toate calculatoarele din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
visurile dimineții, grăbite și aproape tangibile. Fiecare dintre cei care plecaseră cu noi din buricul lumii era de-acum integrat Într-o asociație atomică, fie În bordurile de granit care străjuiau bulevardul, fie În miezul incandescent din filamentul becurilor care luminau pavajul, În grilajele de scurgere pe unde cădeau cascade amețitoare, În acoperișurile metalice ale chioșcurilor de ziare, În vitrinele marilor magazine. O, și câte variante interesante de alipire nu aveam! Dar, În ciuda protestelor mele, mama, tata și cu mine ne-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de stronțiu. — Imediat, am răspuns tare, Întorcându-mă către simpatica necunoscută. Cum te cheamă? — Qwa. Pe tine? — Qwfwq. Încântat, am zâmbit, mutând bosonul În stânga, pentru a-i strânge mâna. — Ce-ai acolo? m-a Întrebat Qwa, curioasă. Vaaai, s-a luminat ea, când am deschis palma, ce mititel și frumușel e! Dă-mi-l și mie puțin. Când i-am așezat mogâldeața În podul palmei, o mică descărcare electrică ne-a făcut să tresărim și să ne căutăm privirile. Qwa a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
am băgat-o În buzunar. Ea a bâiguit: — Ce-i de făcut atunci? — Există o singură cale, scumpo. Să acționăm Împotriva voinței Lui. Trebuie să facem ceva ce nu i-ar conveni În ruptul capului să facem. Vera s-a luminat la față. — De ce nu zici așa? a spus ea și, Într-o secundă, s-a lipit de mine precum celulita. Câteva secunde, Pământul s-a oprit pe loc, doar camera a continuat să se rotească, amețindu-ne. M-am extras
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
său ca o mască tragică, de o tristețe profundă se destinde. Omul nu mai e acolo, ci probabil într-un viitor luminos sau în acel trecut enigmatic al clipelor fericite; cutele amărăciunii se dizolvă, se destind și un zîmbet fermecător luminează întreaga figură. Cu acest zîmbet intens, aproape ireal se închide filmul lui Sergio Leone.
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
pe care puțini oameni le pot cu adevărat intui, reușește să pune ordine într-o masă de cunoștinte cu desăvîrșire disparate. E ca atunci cînd, peste un haos ce pare inextricabil, o minte vine și-și pune amprenta interpretării proprii, luminînd dintr-o dată o vînzoleală de fapte în care, pînă la apariția acelui principiu de interpretare, domnea o beznă compactă. Și chiar aceasta e senzația pe care ți-o lasă acest fizician modern, născut în 11 mai 1918 la New York, și
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
în derulare submersibilă nu prea departe chiar și de orizont, însă diagnosticate în cauzalitatea lor cu forța înțelepciunii, a răbdării și suferinței. Câte facultăți serioase își continuă tradiția națională dar și puzderia facultăților de garsonieră ce ar fi trebuit să lumineze pe român, de așa natură încât să conștientizeze, căci zilele pe care le trăim ,,românii care dinainte de 1989 erau bogați, acum au devenit și mai bogați, iar săracii de atunci și mai săraci” (parafrazând un mare român într-o emisiune
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
aducțiune și pescuiau puieți de pește. Pescarii au auzit mai întâi două explozii surde, păreau subterane în interiorul grupului. Pământul s-a cutremurat, a urmat o explozie puternică de abur și după aceea explozia reactorului cu emisie orbitoare de flăcări (și lumină n.n.) și cu foc de artificii bucăți încinse de combustibil și de grafit. Zburau în toate părțile răsucinduse în aer bucăți de beton armat și de grinzi de oțel. Pescarii au încasat 400 de remi fiecare, iar către dimineață i-
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
niște figuri de parcă le-ai fi înjurat. Somalia era longilină, Tanzania era neagră. De departe păreau gemene. Dădeau examen și ele, la Geografie. Piri se simțea ca Mamița, Mam' Mare și Tanti Mița într-una singură. Când s-a mai luminat de ziuă, că trenul pornea pe-ntuneric din Tășnad, ăstea două au început să circule peste tot. N-aveau stare, parcă erau două iepe în călduri. Au mers la vagonul-restaurant, de unde au apărut cu cafea într-un pahar de plastic
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
place să ne vadă umblînd beți sau drogați. De aceea vă spun prietenește: gîndiți-vă bine cînd vreți să faceți ceva rău! Sper că Înțelegeți ce vreau să spun... Aici, vocea Îi tremură un pic, oarecum nesigură. Deodată privirea i se lumină de un gînd nou, ale cărui consecințe Îndepărtate trimiteau către el nenumărate semne de exclamare. — Din cele spuse pînă acum de specialiștii noștri, un singur lucru reiese cu claritate: poate că ar fi momentul potrivit să declanșăm o nouă campanie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a penalty-urilor, din rîndurile de la spate, mai precis din grupul doamnei Agneta, izbucni ca un viscol din senin larma produsă de unul dintre pacienți - și toate privirile se Întoarseră contrariate Într-acolo. — Și eu am beculețe! Sunt plin de beculețe! Luminez ca o galaxie! De aceea văd perfect totul! striga un bărbat Înalt, nebărbierit, Îmbrăcat În trening, cu părul vîlvoi și privirea luminată de o convingere fanatică. PÎnă În acel moment, fusese unul din pacienții cei mai liniștiți ai grupului - sau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dintre pacienți - și toate privirile se Întoarseră contrariate Într-acolo. — Și eu am beculețe! Sunt plin de beculețe! Luminez ca o galaxie! De aceea văd perfect totul! striga un bărbat Înalt, nebărbierit, Îmbrăcat În trening, cu părul vîlvoi și privirea luminată de o convingere fanatică. PÎnă În acel moment, fusese unul din pacienții cei mai liniștiți ai grupului - sau poate se prefăcuse a fi. În crizele obișnuite, el se credea Distrugătorul Eldridge, dar de această dată ceva se dereglase În Însăși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
recitativ aproape isteric: Păsările vor rupe cochilia Păsările vor zbura spre Soare Soarele este un Zeu Numele zeului este Abraxas... Atunci ele se ridicară În picioare, desfăcură brațele și ieșiră din sacii de plastic strigînd: — Aaaa... Aaaabraaa... Aaabraaaxaaas... care unești lumina cu Întunericul și binele cu răul... - ceea ce nu Însemna altceva decît că păsările se eliberaseră Într-adevăr din cochilie și ieșiseră din ou. Cu asta, Proiectul Abraxas nu era nicidecum Încheiat, căci pentru crearea Lumii Noi trebuia să se manifeste
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
momentele acelea pe lîngă el, o clădire cenușie ca multe altele, cu cinci etaje și fără nici o firmă la intrare - nu putea fi bloc de locuințe, fiindcă nu avea balcoane și nici rufe puse la uscat - În schimb, imediat alături lumina felinarul intrării unui bar de noapte care se numea Blue Sky. Doctorul Thomas descoperi abia atunci cît era de obosit și de stresat, după orele petrecute toată după-amiaza la depozitul de cherestea, și socoti că un mic răgaz și o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ei. MÎngîiată de razele blînde ale soarelui după-amiezii, doamna Agneta alunecă pe nesimțite Într-un somn ușor și lin, din care n-avea să se mai trezească niciodată. Dar să nu anticipăm. În zorii zilei următoare, cînd Încă nu se luminase bine de ziuă, Pablo ajunse În sfîrșit la ușa apartamentului Christinei. Era Îmbrăcat În același costum de vară, iar Într-o mînă ținea sacoșa În care pusese caietul cu memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu și alte cîteva hîrtii mai puțin importante
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
camerele cele mai bune. Orășenii urcau rar pînă aici și stăteau puțin, dar aceștia veniseră pregătiți să rămînă mai mult timp, deoarece se ocupau cu prospecțiunile geologice. Pablo se scula și pleca de acasă În zori, cînd Încă nu se luminase de ziuă, pentru a se Întoarce seara tîrziu, doborît de oboseală. Colinda prin pădure fără nici o țintă, fără nici un reper și fără să știe dacă e pe drumul cel bun sau dimpotrivă, nimerise Într-o fundătură, căci Christina Îi ceruse
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
era un crîng unde ne ascundeam cu mașina, pentru a nu fi văzuți din șosea. La fel am procedat și În dimineața aceea, o dimineață cețoasă și rece, pe la jumătatea lui octombrie. CÎnd am intrat În crîng, Încă nu se luminase bine de ziuă. Aveam de gînd să-i spun că e ultima oară cînd ne mai Întîlnim, că trebuie să ne despărțim etc., mă așteptam la niscai lacrimi, reproșuri și toate celelalte, urmate de o dezlănțuire a tuturor resurselor ei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
DANSUL FOCULUI Adrian Petrescu (n. 4 iunie 1976, Cluj-Napoca) ilustrează tipul de scriitor autentic, ancorat, dincolo de mode și clipe efemere, într-un Olimp luminat de seninătate și echilibru. În timpul săptămânii, când nu se ocupă cu scrisul, practică meseria de depanator-montator de echipamente uzate, adică e doctor de cărți. Firma unde le repune în circuit poartă denumirea de Anticariat. în fișa postului scrie simplu: administrator
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un plan de bătaie, n-am mai trecut nici pe la popotă, am sărit și peste jocul de șeptică de dinainte de culcare. M-am băgat în pat îmbrăcat așa cum mă vedeți, dar n-am reușit să adorm și cum s-a luminat am sărit la fereastră și am privit la garduri. Nu-mi venea să cred ce vedeam și am început să mă frec la ochi. Poate că încă visați, dom’ Roja, zice Tîrnăcop. În pădure răsăriseră brîndușe și ghiocei, un cîmp
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
doar să stați la orizontală în pătucurile voastre, ciocu’ mic, ascultați radioul, la masă în formație și atît. Gărzile tot la locul lor fioroase, măi băieți voi de unde sînteți de fapt? îi întreb, dar ei o scaldă, atunci m-am luminat, or fi uslași, forțe secrete, i-o fi pus cineva de sus în funcție și pe ei săracii, sînteți USLA, le-o zic în buză, bănuiam eu, n-au avut pe unde altundeva să vă pitească și v-au adus
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]