1,426 matches
-
lui Alexandru Ivasiuc, cu cele două nuvele, “Con de vânătoare” și “O altă vedere”, la pagina 12, și urmăream visând, în lectura care-mi aparținea, citatul: “...o doamnă foarte tânără, călărind altfel decât bărbații, cu hainele altfel strălucitoare decât ale mândrelor slugi în livrele, în tonuri mai palide și mai pure. O frunte înaltă și o față subțire, triunghiulară și bărbia mică, încheind obrazul de jos, așa cum numai fețele de mare rasă știu să se încheie, printr-un adevărat contur, ca
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Aprilie și pe un domn înalt și posomorât, lângă el, singurul care nu râdea, și mai ales în centru, cea mai importantă nu pentru că era femeie, o doamnă foarte tânără, călărind altfel decât bărbații, cu hainele altfel strălucitoare decât ale mândrelor slugi în livrele, în tonuri mai palide, mai pure. O frunte înaltă și o față subțire, triunghiulară și bărbia mică, încheind obrazul de jos, așa cum fețele de mare rasă știu să încheie, printr-un adevărat contur, ca o linie. Era
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe fondul unei tăceri profunde. Lukici și funcționarul de la mesagerie Își ațineau În van respirația; locomotiva staționată peste linii Încetase să mai pufăie. — Colonelul Hartep la telefon. E șeful poliției, se gândi Ninici și l-am auzit vorbind. Cât de mândră va fi nevastă-mea În seara asta! Vestea va da ocolul unității, Îmi știu eu femeia. Nu prea are ea motive să fie mândră de mine, se gândi el onest, fără să se desconsidere, dar folosește la maximum ceea ce are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
scrise câteva note foarte scurte și i le dădu lui Ninici să le ducă la destinație. Era atât de precipitat și de iritat, că uită să sigileze două din ele. Pe acestea, desigur, Ninici le citi - soția lui va fi mândră de el În seara asta. Una din ele era pentru șeful oficiului vamal, dar aceea era sigilată - una era pentru căpitanul cazărmii și ordona dublarea imediată a gărzii de la gară și distribuirea a câte douăzeci de cartușe pentru fiecare om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
acasă la ea, adică. Se privesc. În liniște. În pace și reciproc repaos. Privesc, atent, în ochii îndrăgostiților: au aproape aceeași culoare. La fel de strălucitoare; la fel de încărcată de liniște; la fel de plină de dragoste pentru iubita lor de dincolo de sticla ferestrei. Ea - mândră, cum am spus, potopită de dragostea și de admirația lor, sentimentul dorinței împlinite. Un postludiu, blând și îndelungat, și dulce ca o bucățică de fagure de miere. Unde sunteți, voi, bărbați, oameni ai omeniei, ca să vedeți ce văd și eu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în piept, își lasă,prinosul de milă. Le cunoaște, de multă vreme, o lume.Acasă, în minuscula cămăruță, ele sunt gospodarul, bucătarul, administratorul și locatarul. Ele și nimeni altcineva. Nu le este rușine să facă ce fac. Nu sunt nici mândre pentru o astfel de îndeletnicire. Alta, viața, deocamdată, nu le-a pus în palmă. Asta li s-a oferit - asta fac. Dacă li s-a spus că astăzi să nu mai fie văzute pe-acolo, au găsit o soluție. Au
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
m-a iertat Dumnezeu, că m-am pus pe plîns o vară Întreagă, că mi-am zis că asta ie moartea a mică după care vine moartea adevărată. Că vezi și o mușcată, cît Îi ea de roșie și de mîndră, de zici că are viață și dragoste În ea ca și o femeie tînără, dă boboci cît dă și pă urmă cînd i să gată vlaga numa ce-o vezi că să gălbejește și moare. Io zic că d-asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
e nimic, că e fericită. N-am prea avut timp să vorbim, era deja ora opt, trebuia să se Întoarcă neîntârziat acasă. Mi-a spus, nu prea știu de ce, că e singură la părinți. Era atât de fericită, atât de mândră că are un motiv ca să Întârzie la cină, că era cât pe ce să mă apuce plânsul. Ne-am sărutat Îndelung În grădină, În fața casei. A doua zi dimineața, am plecat la Paris.” La capătul acestei scurte povestiri, Bruno făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
clitorisul acoperite cu corpusculii Krause - În număr aproape identic, până aici e foarte egalitar; Însă mai e ceva, știi foarte bine. Îmi iubeam enorm soțul. Îi mângâiam, Îi lingeam sexul cu venerație; Îmi plăcea să-l simt În mine. Eram mândră să-i provoc erecții, aveam o fotografie cu sexul lui Întărit, o țineam tot timpul În portofel; pentru mine era ca o icoană, iar faptul de a-i dărui plăcere era bucuria mea cea mai mare. Până la urmă, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cu adevărat sau, varianta a doua, cea mai întâlnită, încep să plâng. Fac așa pentru că sunt un copil răzgâiat, plin de mofturi și nu accept răspunsul ,, NU!” Am trădat de doua ori încrederea celor mai bune prietene și nu sunt mândră de aceasta, dar nu credeam că va ieși atât de nasol. Fiecare om are defectele sale și trebuie să încerce, chiar dacă este un proiect dificil, să se străduiască să le corecteze. Asta încerc să fac și eu. Oare voi reuși
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Cartea de Algebră și știu cât a avut de suferit. Și, făcându-și curaj, Cartea de Informatică strigă: — Doamnă Pendulă, știți, nu aș vrea să vă deranjez, dar priviți, un cariu se îndreaptă spre dumneavoastră ! — O, nu va îndrăzni ! raspunse mândră pendula spre uluirea tuturor. Sunt cea mai prețioasă din această bibliotecă ! Cariul rămase insensibil și ajunsese de-acum pe cadran, deoarece ornamentele de aici i se părură cele mai indicate pentru a începe găurirea. — Am atârnat chiar ți în sufrageria
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
de VW, Întinerit discret printr-un facelift care-i ridicase ușor linia farurilor. Nu ați fost, așadar, acolo să vedeți figura Înspăimântată a Annei când au apărut imaginile de arhivă cu Volkswagen T. Guevara, iar ea, până atunci atât de mândră În fața mașinetului plebeu, aidoma unui ou Fabergé silit să stea Într-un cofraj alături de banale produse galinacee, s-a ridicat În picioare și, tremurând, cu degetul ațintit În direcția ecranului, a spus: „E mașina mea!“ Pentru că, da!, liderul mișcării motorizate
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
incendiul și le fugăresc cu jeturi de apă pe feministe. Întreaga manifestație se transformă Într-un concurs de tricouri ude. 9 iunie. Un cap la care sunt atașați doi viței se naște În Iordania. Ascultată invers, melodia lui Benone Sinulescu, Mândra-i sus În deal la coasă, se dovedește a conține mesaje sataniste. Angelina Jolie Îl adoptă pe Woody Allen, care o cere În căsătorie. Pe Tit Island e descoperit un celenterat despre care cercetătorii susțin că ar fi strămoșul omului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pas viitorul. Primesc o groază de teme în fiecare zi, muncesc șase ore la școală și alte trei acasă, dar nu mă plâng: știu că într-o zi voi fi absolventă, bucuroasă că nu am renunțat nicio clipă la școală; mândră, deoarece mi-am ascultat părinții și am fost perseverentă. S-a întâmplat să trec de multe ori pe stradă, cu multe cărți sub braț și să văd alți copii de vârsta mea, râzând și tândălind prin parcul cartierului. Nu i-
ANTOLOGIE:poezie by Tania Topciov () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_694]
-
de gheață, Gemenii de pe el erau ațintiți către mal, În timp ce acum erau ațintiți spre Apus. Gheața Însăși era mai departe de mal parcă, și se ridica și cobora peste Mare ca și cum ar fi fost o pasăre uriașă, Într-atât de mândră Încât nici din aripi nu dădea ca să zboare. Pentru că zbura oricum. ... pentru că zbura oricum ... oricum ... M-am uitat iute-iute de jur-Împrejur și am găsit trei sulițe lungi, potrivite pentru gândul ce-l aveam. M-am proptit cu spatele de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Încremenirea misterioasă a amurgului - oricît de puternice și de Înălțătoare ar fi aceste lumini și clipe - nu aici am găsit și am simțit misterul, măreția și frumusețea nemuritoare a Americii. Am descoperit tărîmul Întunericului În inima nopții, a nopții celei mîndre, necunoscute și Întunecate: tărîmul acesta Întins și singuratic sălășluia pentru mine În creierul nopții. I-am văzut cîmpiile, rîurile și munții Întinzîndu-se sub ochii mei În toată splendoarea lor veșnică și Întunecată, În toată Întinderea și bucuria imensității lor, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de mii de ori chipurile Somnului și am ascultat tropotul armăsarilor negri ce se apropiau. Și mi-am văzut tatăl și fratele murind În timp ce stam de veghe În Întuneric, la miezul nopții, și am cunoscut și iubit chipul Morții celei mîndre, cînd mi-a ieșit În cale. Văzusem deja de trei ori chipul morții În oraș, iar acum, primăvara, aveam să-l văd din nou. Într-o noapte - Într-una din acele nopți caleidoscopice pline de nebunia, de beția și furia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trupului neînsuflețit și-l păzesc și-l privesc și refuză să-l părăsească pînă ce nu-l Înghite și nu-i acoperă iarăși pămîntul. Iar acum refuzau să-l părăsească pentru că moartea cea mîndră, moartea cea Întunecată, demnitatea singuratică a mîndrei morți Învăluia cu măreție Înfățișarea jalnică a acestui om și pentru că-și dădeau seama că nimic din ceea ce este banal, meschin sau jalnic pe fața pămîntului și nici mînia, mărimea și mulțimea orașului cu un milion de picioare nu reușeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
urmă tata i-a arătat insigna lui mare de polițist și l-a Întrebat dacă-l cunoaște pe Jake Dietz cel Mare de la poliția capitalei, și i-a spus că e bun prieten cu Jake, și tare am mai fost mîndră cînd am văzut cum s-a Îmbunat polițistul. Și polițistul ne-a zis să ne ducem În Central Park și să ne plimbăm cît ne-o pofti inima, că lui nu-i pasă, dar că el n-o să pună niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-o În toiul nopții și nu mi-au spus nici măcar o vorbă. Dac-ar fi după mine, i-aș aduce pe toți acasă, unde-i locul lor, să m-ajute să-mi duc gospodăria!“ „Da“ - au zis - „dar nu ești mîndră de ei?“ „MÎndră? Ei, Doamne, și de ce, mă rog, să fiu mîndră?“ - că știi, Amanda a avut totdeauna vorba aspră, Înțelegi. „Nici unul nu-i mai breaz. N-am văzut În viața mea un bărbat care să fie-n stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Dac-ar fi după mine, i-aș aduce pe toți acasă, unde-i locul lor, să m-ajute să-mi duc gospodăria!“ „Da“ - au zis - „dar nu ești mîndră de ei?“ „MÎndră? Ei, Doamne, și de ce, mă rog, să fiu mîndră?“ - că știi, Amanda a avut totdeauna vorba aspră, Înțelegi. „Nici unul nu-i mai breaz. N-am văzut În viața mea un bărbat care să fie-n stare să stea locului cinci minute. Nu, zău, parc-ar avea foc pe coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
peste sânii ei. Phoebe se simți împinsă pe perne. Îi simți degetele mângâindu-i interiorul coapsei. Capul i se învârtea. 13 noiembrie era doar peste șase săptămâni. Avea destule tablouri pentru o expoziție importantă? Tablouri de care era cu adevărat mândră? Valul de emoție o vlăguia și o amețea. Mintea ei era atât de ocupată cu diversele posibilități, încât i se păru cel mai simplu lucru din lume să-l lase pe Roddy să se întindă peste ea, cu kimonoul dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Și apoi Alice, care mai tremura Încă, spuse cu vocea aia joasă a ei: — Ești o mincinoasă ordinară. Nu te-ai culcat În viața ta cu Steve Ketchel și o știi foarte bine. Cum poți să spui așa ceva? Îi replică mândră Oxigenata. — Pot, pentru că-i adevărat. — Eu sunt singura de-aici care l-a cunoscut pe Steve Ketchel. Eu sunt din Mancelona și acolo l-am cunoscut și ăsta-i adevăru’ și tu știi că-i așa și să mă trăsnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
te mai alinta, Marandă, că noi nu șăguim, noi vorbim cu temei - a liniștit-o Toaibă, cu ochii râzând către Gruia . 168 Doamne, că multă răbdare trebuie să aibă omul cu voi, pezevenghilor! Da’ și când îi afla! Doamne, ce mândră ai să fii! Gruia, tată, spune-i că altfel chiar se îmbolnăvește de inimă rea. Mă gândeam ca după ce termin liceul să merg la facultate... Apoi asta nu-i treabă rea. Stai, să vezi numai la ce facultate vrea să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
rare”, ca și alte două asemenea), și scutindu-mă de sarcina prezentării, le Îmbrățișă și sărută pe amîndouă; - ai fi crezut că se cunosc de cînd lumea, era pentru ea sărbătoare, prilejul de-a-și arăta ascendența urbană (de care era mîndră În secret), față de musafirele venite de la țară (omițînd că Ana cea mică Își făcuse liceul la București), stare ce nu Îneca sinceritatea și bunăvoința de gazdă, caracteristic orientale. Un țel al ei romantic, Întîrziat de dulce visare a timpului. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]