3,239 matches
-
cea bogată. Pentru monahii pustiului era o pricină de mare binecuvântare să Îngrijească un bătrân până la trecerea lui din această viață ; cu atât mai mare era binecuvântarea când Îngrijea cineva pe duhovnicul și pe tatăl său. Privind la scopul lor - mân‑ tuirea sufletului, nutreau convingerea că mai degrabă bol‑ navul Îi slujește pe ei, decât ei pe bolnav. Au Împlinit În mod desăvârșit cuvântul Sfântului Maxim Mărturisitorul care Îndeamnă cu binecunoscuta‑i cordialitate : „să punem iubirea față de tot omul mai presus
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
parte de mângâ‑ ierea unei mâini și de glasul sau de prezența tăcută a unui om căruia să‑i pese. De aceea suntem și trupești și duhov‑ nicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să‑l și mân‑ gâiem la vreme de boală, Încercare și necaz. Bunul credincios privește suferințele altuia ca și cum ar fi ale sale. Făcând 104 Suferința și creșterea spirituală astfel, Îndemnul unui scriitor post‑apostolic „Să iubești pe aproapele tău mai mult decât sufletul tău
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din fabule mincinoase pe care oamenii le cred. Adevăratul Dumnezeu este unul : Iisus Hristos. Dacă tu vei crede În El cu toată inima ta, El va vindeca orice boală fără aplicarea nici unei plante medicinale. Prin harul Lui, El curăță leproșii, mân‑ tuiește pe cei posedați de demoni, oprește hemoragiile și vindecă și alte boli implacabile și incurabile. Într‑adevăr, ar fi mai ușor să numeri nisipul din mări și stelele de pe cer decât să măsori minunile lui Hristos. Chiar și acum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu care să putem men‑ ține legătura permanentă cu El, să ne dezlipim sufletul de lume și de cele lumești, pentru a‑l pune În dialog cu Dumnezeu, ca să ne umplem de iubirea Lui și să ne unim cu El. Mân‑ tuitorul Însuși ne spune : „Intră În cămara ta și, Închizând ușa, roagă‑te Tatălui tău Care este În ascuns” (Matei 6, 6), Îndemnându‑ne astfel să intrăm În altarul inimii noastre. Rugăciunea este „produsul” gândirii și a inimii Încordate la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pred] filosofie. Lucreaz] în prezent la dou] c]rți: The Ethics of Killing și The Ethics of War and Nuclear Deterrence. Mary Midgley, fost conferențiar la University of Newcastle on Tyne, unde preda filosofie este autoarea lucr]rilor Beast and Mân, Wickedness și a altor c]rți pe probleme de etic], evoluție și natur] uman]. Azim Nanji este profesor și șef al Departamentului de Relige din cadrul University of Florida. Este specialist în studiul culturii și filosofiei islamice și este autorul a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întotdeauna o eroare („eroarea genetic]”) s] compar]m un produs cu sursa de la care provine - s] spunem c] „floarea nu este decât p]mânt organizat”. Morală n]scut] din aceast] matrice este ceea ce este. Referințe Darwin, C.: The Descent of Mân (1859); (London: Princeton University Press, 1981). Desmond., A.: The Ape’s Reflexion (London: Blond and Briggs, 1979). Hobbes, Ț.: Leviathan (London: 1651); Everyman edition (London: Dent and Dutton 1914). Kant, I.: Lectures on Ethics; trans. L. Infield (London: Methuen, 1930
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Kant, I.: Lectures on Ethics; trans. L. Infield (London: Methuen, 1930), p. 239. Konner, M.: The Tangled Wing; Biological Constraints on the Human Spirit (London: Heinemann, 1982). Mead, M.: New lives for Old (London: Gollancz, 1956). Midgley, M.: Beast and Mân, The Roots of Human Nature (Harvester Press: Hassocks, 1979). : Evolution Aș A Religion (London and New York: Methuen 1985). Nietzsche, F.: Beyond Good and Evil (1886); trans. R.J. Hollingdale (Harmondsworth: Penguin Classcs, 1973). : On the Genealogy of Morals (1887); trans. Walter
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] B a obținut un beneficiu de pe urma inițiativei lui A de a porționa și a vinde carnea. C]petenia m-a recuzat: „Dac] ți-aș rupe c]masă într-o lupt], ai fi mulțumit dac] ți-aș da o c]mas] nou]?”. Pentru acești s]teni vitele sunt mai mult decât o simpl] marf] care poate fi transformat] în bani. Vacile erau preferatele lui B, crescute de el cu mândrie, iar valoarea uneia din ele fusese depreciat] la piaț]. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Într-adev]r, soarta oamenilor, fie ei înțelepți sau lipsiți de judecat], fie buni sau r]i, era perceput] că nefiind deloc diferit] de cea a altor creaturi (Eccl. 2.14-16; 3.18-21; 7.15; 8.8). Sensul vieții a r]mas un mister (Eccl. 8.17). Așadar cum ar trebui s] tr]iasc] oamenii? Qoheleth recomand] acceptarea destinului care le este h]r]zit și, asemenea hangitei din legenda lui Ghilgameș, isi sf]tuiește discipolii: Du-te, dar, de m]nânc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
9.7-10) Etică lui Qoheleth sugereaz] o abordare a vietii de tipul „tr]ieste clipă!”. Spre deosebire de egipteni, el nu crede în Judecată de Apoi. Viața aceasta este tot ce ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1960). Erman, A.: Life în Ancient Egypt (1894); trans. by H. M. Tirard (London, Benjamin Blom, 1969). Frankfort, H., et al.: Jacobsen, Ț.: ’Primitive democracy în Mesopotamia’, Journal of Near Eastern Studies, ÎI (1943), 159ff. ---------------: ’Mesopotamia’, The Intellectual Adventure of Ancient Mân (Chicago: University of Chicago Press, 1946). ---------------: The Treasures of Darkness (New Haven, Yale University Press, 1976). Kaster, J.: Wings of the Falcon (New York, Holt, Rinehart and Winston, 1968). Kramer, S.N.: History Begins at Sumer (New York: Doubleday, Anchor, 1959). ---------------: Sumerian Mythology
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c]tre un individ genereaz] condiții favorabile pentru mai multe efecte decât cele vizibile; de pild], efectul net al unei acțiuni X se poate manifestă mai târziu sau urm]rile sale r]mân în „inconștient” și sunt distribuite pe parcursul timpului. X se poate combină cu efectul rezidual al lui Y pentru a genera un efect combinat în viitor. Și acesta devine determinant al unei alte acțiuni, Z, sau al unei st]ri de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and Science (Hong Kong and London: Chinese University Press, 1978). Hansen, C.: Language and Logic în Ancient Chină (Ann Arbor: University of Michigan Press, 1983). Mote, w.: Intellectual Foundations of Chină (New York: Alfred A. Knopf, 1971). Munro, J.: The Concept of Mân în Early Chină (Standford: Standford University Press, 1969). Smullyan, R.: The Tao is Silent New York: Harper & Row, 1977). 7 Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Conceptul de „etic] evreiasc]” ridic] o serie de probleme, unele inerente noțiunii de etic] parohial] (fie ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe tipuri de iudaism. Întrucât spațiul nu ne permite rezolvarea acestei probleme, în cele ce urmeaz] o vom ignoră pur și simplu. Chiar dac] vom presupune c] înțelegem semnificația celui de-al doilea termen al sintagmei „etic] evreiasc]”, măi r]mân o serie de probleme de clarificat. Religia iudaic] este orientat] c]tre atingerea perfecțiunii în practic] (pentru protestanții disidenți din secolul al XIX-lea, ea este „o religie a oalelor și a tig]ilor”). Aceast] orientare practic] își g]sește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la Biblie la lumea modern] conținu] a fi cercetate, la fel ca diversele tradiții legate de aspectele etice dezvoltate pe parcursul istoriei creștine. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
î.Hr.). Chrysippos a fost deosebit de prolific și se crede c] ar fi fost autorul a peste șapte sute de „c]rți” (manuscrise), iar Epicur a scris aproximativ o treime din acest num]r. Din p]câte, din acest efort au r]mas puține urme: nu s-a p]strat nici o oper] a lui Chrysippos, iar de la Epicur au r]mas doar trei sumare și o colecție de „doctrine cheie”. Poemul lui Lucrețiu, Despre natura lucrurilor, ne ofer] o prezentare destul de complet] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]rți” (manuscrise), iar Epicur a scris aproximativ o treime din acest num]r. Din p]câte, din acest efort au r]mas puține urme: nu s-a p]strat nici o oper] a lui Chrysippos, iar de la Epicur au r]mas doar trei sumare și o colecție de „doctrine cheie”. Poemul lui Lucrețiu, Despre natura lucrurilor, ne ofer] o prezentare destul de complet] a principiilor epicureice, deși nu prezint] multe informații cu privire la doctrina etic], iar Cicero ilustreaz], într-un mod foarte competent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ast]zi nu cred, așa cum o f]ceau anticii, în existența unui singur mod irevocabil de a tr]i și de vreme de mulți cred c] problemele practice nu pot fi realizate cu ajutorul religiei, întreb]rile eticii moderne r]mân în mod inevitabil propriile noastre întreb]ri. Dac] accept]m faptul c] nu exist] un bine suprem determinat de natur] sau de Dumnezeu, cum vom ști dac] dorințele noastre sunt drepte sau nu? Dac] accept]m c] nu exist] legi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acest capitol, inc] de la început, teoriile dreptului natural s-au bazat pe elemente disparate care, în ponderi diferite, au modelat și remodelat doctrina. Pentru a scoate la lumin] aceast] variație, dar și pentru a ar]ta ce a r]mas constant, am considerat c] cea mai potrivit] abordare ar fi o scurt] istorie a dezvolt]rii timpurii a teoriei dreptului natural, urmat] de prezentarea elementelor moderne distinctive. Voi sublinia astfel pluralitatea tradiției dreptului natural precum și cât de abstract] și general
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea laolalt] (capitolul 42, „Metod] și teorie moral]”). Nici apelul la un principiu fundamental nu este mai eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație, devenind tot mai presante. Am stabilit c] normele deontologice au o formulare restrâns] și un caracter limitat: action]m greșit atunci cand înșel]m pe cineva prin minciun], ins] ascunderea adev]rului și înșelarea copiilor, a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale Cet]țeanului recunoscând dreptul la libertate și proprietate, dar ad]ugându-l și pe acela al siguranței și rezistenței împotriva asupririi. Pentru a r]spunde criticismului lui Burke la adresa Revoluției, Tom Pâine a publicat în 1791 cartea The Rights of Mân [Drepturile Omului]. Declarațiile contemporane ale drepturilor omului au fost, în mod considerabil, mult mai detaliate și mai cuprinz]toare, luând forma unor acorduri internaționale, unele primind chiar putere legal] din partea statelor care le aplic], altele fiind simple afirmații ale aspirațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vol. 10, ed. J.M. Robson (Toronto: University of Toronto Press, 1969). Nozick, R.: Anarchy, State and Utopia (Oxford: Basil Blackwell, 1974). Olivercrona, K.: Law aș Fact (1939); a doua ediție (London: Stevens and Sons, 1971). Pâine, Ț.: The Rights of Mân (Part 1, 1791; Part 2, 1792) Pufendorf, S.: De Jure Naturae and Gentium (1672) (a doua ediție 1684); traducere de C.H. și W.A. Oldfather (Oxford: Clarendon Press, 1934). Rawls, J.: A Theory of Justice (Oxford: Oxford University Press, 1971
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Leviathan (1651); ed. C.B. MacPherson (Harmwondsworth: Penguin, 1968). Kiamneka, E. și Tay A. E.-S., ed., Human Rights (London: E. Arnold, 1978). Mackie, J.: Inventing Right and Wrong (Harmwondsworth: Penguin, 1977). Raphael, D.D., ed.: Political Theory and the Rights of Mân (London: Macmillan, 1967). Raz, J.:The Morality of Freedom (Oxford: Clarendon Press, 1986). Sumner, L.W.: The Moral Foundation of Rights (Oxford: Clarendon Press, 1987). Rousseau, J..J.: The Social Contract (1762); traducere de M. Cranston (Harmwondsworth: Penguin, 1984). Tuck
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Penguin, 1984). Tuck, R.: Natural Rights Theories: Their Origin and Development (Cambridge: Cambridge University Press, 1979). Waldron, J., ed.: Theories of Rights (Oxford: Oxford University Press, 1984). Waldron, J.: Nonsense upon stilts: Bentham, Burke and Marx on the Rights of Mân (London: Methuen, 1987). Wellman, C.: A Theory of Rights: Persons under Laws, Institutions and Morals (Totowa, NJ: Rowman and Allanheld, 1985). White, A.R.: Rights (Oxford: Oxford University Press, 1984). Partea a patra Aplicații 23. S]r]cia, o problem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înseamn] a uzurpa dreptul lui Dumnezeu de a d]rui și de a lua viața. Unii scriitori creștini au perceput-o și ca pe o violare a ordinii naturale. Aceast] perspectiv] asupra caracterului inviolabil al vieții umane inocențe a r]mas practic de necomb]țuț pan] în secolul al XVI-lea, cănd Șir Thomas More a publicat Utopia. În cartea sa, More vede eutanasia că pe o soluție pentru bolnavii incurabili, reprezentând una dintre cele mai importante instituții ale unei comunit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]