10,420 matches
-
gândire în particular. Probabil că da, încerca să netezească, să dea o tentă rozie aspectelor colțuroase ivite peste zi. Era un mic jucător devotat, un sfredeluș care umbla cu repeziciune de colo, colo și aducea alinare victimelor lui Alexe, îi mângâia, le spunea câte-o vorbă bună, ei, lasă, că nu s-a sfârșit lumea, nu-i nici o tragedie, nu-i dracu chiar așa de negru, poți să tragi linie și să o iei de la capăt. Din pricina celor trei zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plajă pastila, Postinor, să nu te îndrăgostești de mine, când Mihai s-a purtat atât de frumos și de bun și de cald și a stat cu mine și mi-a vorbit și m-a ascultat și Miau m-a mângâiat pe mână și s-a bronzat cu mine în nisip la vânt ca un șnițel, nu găsim farmacie în Mamaia, spunem noi mergând printre oameni ca și cum am fi extratereștri cu piele humanoidă, Marius îmi vorbise foarte urât atunci, știi Cehov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și pe a 2-a, au spus Fetele, nu uit, și am rămas tot pe burtă în nisip, de unde era să știu eu că în ziua aceea, Marius dezbrăcat și posibil, azi profit de tine cum vreau, i-am spus mângâindu-l sub bărbie, mi se va părea mai puțin frumos. Mergi cu mine, Cezar? să plătesc și eu factura telefonică, ăștia mi l-au oprit, îhîm, poate aveți noroc, zice tipa, să mai meargă, dacă nu, trebuie să vă duceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
a scris cu creionul de buze înainte să inunde și să-mi dea foc la păr: nici Marius, nici Filosoful n-o merită pe Toni și după ce-mi dă cu sticla în cap căzută și eu peste ea, mă mângâie scurt și mă pupă țoc! și Mami o iartă, că e mică și îi place să se joace și exagerează ca să uite și să nu mai viseze urât. Toni, a murit tata, mi-a spus ea la telefon, iar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
care Filosoful îl tot poartă pe la mese, încep să râd, indecent poate, dar așa râd eu, tare, deși știu că exagerez, dar îmi place, îmi face bine și cad peste un tip de la masă care-mi vorbea și mă tot mângâia și căcat! e simpatic, dar nu te-ntinde, mai ales, ce naiba? hai la mare amândoi, vii? zice, așa, ca moșii? ne dăm întâlnire? nu trebuie să fie acolo o atracție, o dorință, un mister, o senzație de hău care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pat ca și când i se cuvine... ca și când i se cuvine... eu atunci n-am putut să-l... și el nu mă lasă să-l sărut și mă are ca prin somn, cu ochii închiși, ca și când nu se pune, și nu mă mângâie, nu mă vrea pe mine, nu contez eu, și el mă are așa cum nu-mi place, nu simt, asta nu e dragoste, indiferent, și ce bine, Pinochio, că ai fost cu mine atunci când a plecat de la terasă după ce a mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
el îmi povestea iubirile lui atât de multe și de diverse, că nu-mi venea să cred cât a trăit, și nu eram geloasă, eram prieteni, și să știi că Filosoful era foarte tandru, se scula din somn și mă mângâia pe spate și mă trăgea spre el cu degetele mâinilor încleștate ca îndrăgostiții, și mă săruta pe brațe, pe burtă, pe sâni și eu îmi simțeam iar corpul meu și îl iubeam iar odată cu el, de ce nu mă lași să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
venea din Maroc și el acceptase să mai vină și eu am știut că ne îndepărtăm, la loc, cum fusesem înainte de a vorbi vreodată, din sărut în spate în spate, și nu mă mai caută noaptea, și nu mă mai mângâie pe spate, și nu mai râde în râsul meu, după uimirea din sărutări repetate și rapide ca de copil, și el se va ridica din pat încet, și mult timp va dura până va ajunge la ușă, din cauza unei tăceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și se așeza la masa ca să completeze cecul. Spune-mi, Ellie, sunt chiar de tot căcatul, cum încearcă să mă-ncondeieze nenorocita aia? Eleanor se prefăcu că are nevoie de ceva timp de gandire. Se uită la tavan și își mângâie bărbia. — Ei bine... — Treacă de la mine, sunt un pic vanitos, recunoscu Șam. Dar am toate motivele! Am câștigat trei premii BAFTA, două premii ale Societății Regale de Televiziune, un Emmy, o Nimfa de Argint... — O Nimfa de Argint? — Da, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
-se ocrotit de vodă și văzându-se înconjurat de putere mare, mazurii ginerelui său, Stroie Orheianu este atât de sigur că lucrurile se vor desfășura după planurile sale încât vine la Șoimărești ,,fără sfială”, legănânduse pe armăsarul lui cel alb, mângâindu-și barba. În drum spre Șoimărești, se uită la unii și la alții pe care-i întâlnește fericit, sigur de reușită. Sadoveanu se dovedește un mare creator de atmosferă atunci când descrie cu amănunte reacțiile 81 fiecărei categorii participante la adunarea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
populare, copiii Nică sau Nicolae, atenți la frumusețea spectacolului, își îndreaptă gândurile spre trecut, dar și spre viitor: Sau clopoțeii molcomi cernuți pe-ntreaga vale, Care-aducea colinde la noi în lung convoi, Când ascultam la geamuri, și palma dumitale Îmi mângâia obrajii îmbujorați și moi” Îl vedem pe poetul din Poiana Mărului visător, înfiorat de frumusețea lucrurilor ce-l înconjoară, meditând precoce la succesiunea timpului, la trecerea lucrurilor în lumea noastră: ,,Azi e la fel, și vinul așteaptă-n adormire; M-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sâcâitoare și enervante, inculpatul a fost poftit pe calul Balan și ,,mângâiat” cu Sf. ierarh Nicolai, după rezultă din nota de la pagina 33 a jurnalului: ,,Și cum află pricina, începe a ne pofti pe fiecare la Balan și a ne mângâia cu Sf. ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muște și ale cuvioșilor bondari, care din pricina noastră au pătimit”. Despre furt calificat, nu poate fi vorba nicidecum în cazul cireșelor mătușei Mărioara, despre care se face în text mențiunea: ,,hârsita de mătușa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cățeluș șchiop. Se uita așa de galeș la mine, parcă mă implora să-l ajut. Era atât de frumos! Parcă mi-era frică să-l ating. Dar deodată, am prins curaj și l-am luat în brațe. Mâinile mele mici mângâiau blana lui pufoasă. M-am gândit să-i pun numele Lăbuș. Când am ajuns acasă, m-am uitat la piciorul lui. Avea un ghimpe și nu mă lăsa deloc să-l ating. Se ferea, strângându-și piciorul la piept. Nici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Aseară a plouat. Pământul însetat și ars de soarele de mai și-a potolit setea. Totul e înviorat. Afară răsuna trâmbițatul unui cocoș. Soarele urcă pe bolta senină. Liniștea ogrăzii e brăzdată de ecoul mai multor glasuri. Natura se trezește mângâiată de adierea unui vântuleț răzleț. Zarva casei crește. Pe coridor și în curte răsună pași. Începe o nouă zi a primăverii depline. Căldura soarelui ne izbește în creștet. Aerul topit te toropește. Mireasma primăverii plutește, legănată pe aripile unei blânde
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe țărâna caldă. Iarba stă neclintită. Vântul a încetat să mai adie. Glasurile ogrăzii s-au stins aproape. Iată, cum totul e adormit, numai frunzele foșnesc în taină. Ce plăcut e să visezi în mijlocul naturii primăvara! Soarele coboară pe cer mângâind pământul duios cu razele sale. Obosit și îmbujorat, se ascunde după trupul dealurilor, țesându-le o mantie din toate firele curcubeului. Curând prima stea apare pe cerul curat al serii. Zarva de până acum s-a potolit. Noaptea pune stăpânire
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Toamna intră în scenă după sora ei, gătită cu mantie verde-galben, cu flori de mac, a făcut o ultimă reverență. Suntem în luna lui Răpciune. Adierea vântului începe să fie mai răcoroasă seara și dimineața, căldura soarelui nu ne mai mângâie atât de mult, zilele încep să se micșoreze, iar nopțile să se lungească; ici-colo vezi frunzișul copacilor punctat cu galben roșiatic. Din când în când, câte o frunză împreunată de boabele de rouă se desprinde, plutind ușor spre iarbă mirosind
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o mai înveselea cu ciripitul melodios. Noaptea o fermecau stelele, o încălzeau razele argintii ale Lunii și visa la florile înmiresmate care i se vor ivi curând la picioare. Ar fi vrut să le ocrotească cu aripa ei, să le mângâie ca pe niște copile, să le adulmece și zi și noapte parfumul. Erau surorile ei, fuseseră crescute de aceeași mamă, se hrăniseră la același sân. Dar vântul începu să sufle din ce în ce mai puternic. Zilele i se păreau și mai scurte acum
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
C Moartea unei frunze E toamnă. Natura e tristă, nopțile aduc ploi ce bat în geamul nostru, curmându-ne somnul. Se stinge încet viața frunzelor. Tristețea și întunericul au învăluit orașul într-o mantie neagră, potrivnică soarelui doritor să ne mângâie cu razele lui. Bate un vânt rece. M-am hotărât tocmai acum să ies la o plimbare în parc. Cad pe rând frunzele copacilor peste care toamna a presărat culoarea aurului, rubinului și smaraldului. Cerul învinețit și obosit ca după
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
neîntrecută frumusețe. Plămânii respiră aerul tare și curat al pădurii și întreaga ființă e pătrunsă de liniște și calm. Simți că te afli într-o lume de miresme tari și de legende, te simți liber ca pasărea, ori ca frunza mângâiată de vânt. Dar nu există tablou mai încântător ca apusul soarelui, văzut de la cabana Dochia. Copacii învăluiți în vâlvătaia de aur a soarelui par turnuri uriașe de catedrală, norii par să se adune ca într-o gardă de onoare a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Din toate părțile cuprinsului, o panoramă de înălțimi adevărate măsoară enorma catedrală a pădurilor ca într-un templu uriaș ce străjuiește zi de zi freamătul pădurii, șuietul apei și aerul curat de munte. În lumina fermecată a cerurilor albastre, calde, mângâiat de razele aurii și dulci ale soarelui, pe întinse revărsări de plaiuri pasc turme de oi, iar ecoul transmite în nemărginirile depărtărilor clinchetul răsunător al tălăngilor. Pădurile ruginite de toamna bogată și sonoră își scutură frunza, iar deasupra lor, imaginea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bătrâne, pletoase ce-l înconjoară, el te cheamă parcă să-i afli tainele, să pătrunzi cât mai adânc în apele lui. Și atunci când soarele își pierde înflăcărarea-i aurie, scăpătând spre asfințit, cui nu-i tresaltă inima când vede lacul mângâindu-se cu ultimele raze de lumină ale zilei?! Am început astfel să mă plimb pe lângă misterioasa baltă, să-i privesc apele purpurii. Fiorul amurgului îmi pătrundea parcă până la inimă, trezindu-mi un simțământ de teamă, dar și de admirație față de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Eforie (Nord și Sud), Agigea, Techirghiol, Costinești, Neptun, Saturn, Jupiter, Mangalia, Năvodari și alte câteva, care, asemeni unui colier de perle se înșiră de-a lungul țărmului Mării Negre strălucind în luminile călduroase ale astrului ceresc, Soarele. Scăldate de licăririle amurgului, mângâiate de briza plăcută a mării în înflăcărarea asfințitului și a lacurilor cu apă purpurie, înmiresmate de parfumul amețitor și mov al florilor multicolore ce înșiră pretutindeni în urma lor adieri dulci mirositoare, aceste stațiuni sunt unice în felul lor. În profunzimi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
apele. Rumeneala asfințitului se stingea încet, iar fiorul amurgului cuprindea împărăția apelor, dar și cea a uscatului, aducând cu el acel parfum amețitor al luncilor cu ciucurași liliachii de tamarix. Venea amurgul cu ușoare unde de răcoare. Adierile dulci mirositoare mângâiau frunzișul cenușiu, iar pe cer bâtlanii de diferite mărimi, egretele și lebedele dădeau ușor din aripi, străpungând liniștea cu strigătele lor și zburau lin spre marea înflăcărată a asfințitului. Treceau șiruri lungi, ca niște linii negre pe cerul fără pată
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
capcană pusă pentru iepuri îi strângea dureros lăbuța. Un soare blând îi lumina pentru o clipă ochii încețoșați de durere. Nimic nu l-a bucurat mai mult decât libertatea. Se tot învârtea în jurul meu, lovind spicele cu codița jucăușă. Îl mângâiam și gândul îmi zbura la Zdreanță cel cu ochii de faianță. Căldura din jur părea învinsă de entuziasmul nostru, iar drumul către casa bunicii devenea tot mai fascinant. Un ghem de blană albă, prietenos și jucăuș, își ascundea durerea doar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Ford era tare îngrijorat de mine. Mă privea cu niște ochi blajini. Atunci am deschis ochii. El stătea aplecat spre mine parcă întrebându-mă: Te doare ceva. Te simți bine? Vrei să te ajut cu ceva? Atunci eu l-am mângâiat și i-am spus: Dacă nu erai tu, cine știe unde-mi odihneam oasele acum: poate pe fundul cascadei, poate... Și am început să plâng de bucurie. Apoi am plecat jos în sat. Când le-am povestit bunicilor cele întâmplate, l-au
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]