2,156 matches
-
vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după tine. Se crede că acel om care mănîncă mult este mare egoist. Cînd scapi mîncarea din mîni, ai un neam flămînd. Se crede că cel ce citește mîncînd uită toate cîte a învățat. Cînd mănînci fărmăturile care cad pe mămăligă, te năpăstuiește cineva. Se crede că cel ce merge la fîntînă mîncînd uită toate ce are să facă. După mîncare, trebuie a șterge imediat masa, căci la din contra, femeia, ducînd ceva la tîrg de vîndut, nu va putea vinde. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
obicei a mînca ceva din poale, căci acela care ar face aceasta și-ar mînca mintea. Cine în ziua de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Crăciun mănîncă întîi carne de vrabie, acela va fi ușor la muncă vara, ca vrabia. Cînd îmbuci de două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paști, ori mănînci anafură, ori mănînci muguri de salcie și flori de măr e totuna, pentru că pomii sînt sfinți. (Gh.F.C.) Miercurea din Săptămîna Mare se numește Miercurea Strîmbă, dar femeile, ca să n-o supere, îi spun Miercurea Frumoasă. (Gh.F.C.) Păcat Mămăliga și pînea să n-o calci în picioare, că-i păcat. Pe morți și pe bătrîni să nu-i vorbești de rău, că le iei din păcate. Cînd se naște copilul, el ia șapte păcate din păcatele maică-sii pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîne sau alt animal asemenea, face copilul pă ros. De aceea trebuie să puie în scăl dătoarea copilului păr de-al animalului în care și-ar aminti că a dat cu piciorul. Mama îngreunată să nu mănînce din oală, nici mămăligă să tipărească*, că naște copilul făr de pic de păr pe cap. Se crede că dacă se încrețește unei copile părul la ceafă va mai căpăta surori. Ciuchii* de păr de la ceafa copilului, care se formează pentru că stă mult culcat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atîția pumni vei lua, cîte fire ai scăpat. Piperul din solniță dacă se varsă e semn de sfadă. Se crede că spre a face să fie ceartă într-o familie trebuie a presura piper pe jos. Pirostrie Dacă după ce faci mămăliga nu iei pirostriile de pe foc ai să șezi în foc pe ceea lume. Pisică Cînd cineva suflă în mîncarea pisicilor, le dă și lor din sufletul lui. De pisică să nu te prea îngrijești, căci ea se roagă să moară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe capul unei femei măritate, îngreunate fără știința ei, și dacă ea în urmă pune mîna pe nas, atunci are să nască băiet, iar dacă pune mîna pe gură, are să nască fată. Cînd greșești și pui de două ori sare în mămăligă e a strămutare. Din sare de ți se fură, nu-ți merge bine. Cînd îți fură sarea de la oi sau vaci, ele vor muri. Nu e bine să se fure sarea de la oi, căci e rău de pagubă. S Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zi să-l înfașe cu ele, că i va veni somnul. De copilul nu doarme, scaldă-l cu stroh* sau cu somnoroasă* și-i fă de plînsori*. Ca să doarmă bine un copil ce plînge noaptea, se iau două bucățele de mămăligă, se duce cu ele sara la culcușul găinilor și se zice de trei ori: „Găinilor, vă dau această mămăligă vouă și voi să dați somnul vostru (cutăruia).“ După aceea, se aruncă una din acele mămăliguțe la găini, iar cealaltă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau cu somnoroasă* și-i fă de plînsori*. Ca să doarmă bine un copil ce plînge noaptea, se iau două bucățele de mămăligă, se duce cu ele sara la culcușul găinilor și se zice de trei ori: „Găinilor, vă dau această mămăligă vouă și voi să dați somnul vostru (cutăruia).“ După aceea, se aruncă una din acele mămăliguțe la găini, iar cealaltă se pune în leagănul copilului. Femeile care se duc la munci și dorm pe cîmp fac mai întîi cruce locului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mai înainte de a-ți cînta turturica întîi primăvara, să mănînci brînză cu smîntînă, că de nu, te-a spurcat cînd ți-a cîntat. Tuse Cînd ai mînca vreun păr de mîță, te apucă tusa și poți muri. Dacă mănînci din mămăliga pe care a mîncat-o mîța, vei tuși. Țarcă Primăvara, înainte de-a începe să mergi la vînat, să împuști o țarcă, ca să-ți curăți pușca și să-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa să stea și gurile lupilor la vederea vacii. Cînd dă laptele în foc, să pui sare, ca să nu crape țîțele vacii. Cînd cineva suflă în colastră, se spuzește vaca la țîțe. Dacă crapă țîțele vacii, e bine a lua mămăligă care rămîne pe culișer, a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă nu se spală, că crapă țîțele vacii. Nu-i păcat mai mare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să muște vreun cîne pe vîrcolac din aitic, astfel ca să-i facă sînge, atunci vîrcolacul se transformă în om, însă cu păr pe corp. Copiii care mor nebotezați ajung vîrcolaci; la fel, cei născuți din părinți necununați sau care mestecă mămăliga cu făcălețul sau mătură casa la asfințit, dînd gunoiul spre soare. Vîrcolacii se fac din văzduh, cînd femeile torc noaptea fire pentru farmece. Vîrcolacii își iau puterea de la fire; dacă firele se rup, își pierd puterea. (Gh.F.C.) Vîrcolacii mușcă din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primit acea pensie de clasic" în viață (și totuși, Păunescu!). Nu este uitată peregrina sinucigașă Aglaia Veterany (1962 - 2002), născută în România, actriță și scriitoare de expresie germană (ca Paul Celan), autoare a unei ciudate cărți "De ce fierbe copilul în mămăligă", scrisă "cu simțul neantului". O probă de talent hagiografic dă Vasile Andru atunci când prezintă "Istoria literaturii române de azi pe mâine" de Marian Popa (n. 1938), stabilt din 1983 în Germania Federală, cu prilejul obținerii unei burse Humboldt. Cele aproape
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cei În slujba proprietarului, care erau mai Înstăriți. Obișnuită era masa joasă, cu scaunele sprijinite pe trei sau patru picioare, ce nu lipseau din nici o casă. MÎncarea era constituită de multe ori dintr- un singur fel, la care nu lipsea mămăliga. Zahăr, dulcețuri, erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
judicioase a elementelor, însuflețesc personajele și întâmplările. Cercetătorul străin nu poate să nu observe culoarea locală. Personajele lui Creangă, oameni din popor, capătă individualitate. Femeile sunt ocupate cu treburi casnice, acasă sau la șezători torc umezind firul, pregătesc mâncarea tradițională, mămăliga, sau alte mâncăruri moldovenești, al căror nume și gust este bine cunoscut povestitorului. Jean Boutiăre apreciază că Ion Creangă este unic prin bogata colecție de expresii, zicale și proverbe populare, care nu are echivalent la niciun alt povestitor european. Într-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
212); Oamenii ar trebui să cultive mai mult grâu și secară... În alte țări, înaintate, porumbul și mălaiul se dau numai vitelor... Vecinii râd de noi poreclindu-ne mămăligari. Adevărul e că pâinea e mai hrănitoare și mai sănătoasă ca mămăliga, care, făcută din mălai încins, ori scos din porumb necopt, aduce pelagra" (p. 245); Soarele este cel mai puternic ucigător al microbilor [în altă parte microbii sunt numiți semincioarele boalelor]. El ucide bacilul tuberculozei în 6 ceasuri. De aceea, să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
se vede în poezia lor ene și petrake tot în blocuri din astea dar nu știu pe unde. să-mi spună poezia lor atunci. zisu și theodoru la fel ioana dinulescu pe lîngă ciupercă. ea scrie poemul-ciupercă în timp ce tipărește o mămăligă. xenia stă-n centru dar s-a făcut doctor. dă-le-n mă-sa de litere fă-te poet la loc. iar tiberius pe care-l confund frecvent cu wolverine din x-men e încă slab din motive de putere. Mintea
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
bolșevismului mai ales în mediul rural unde bieții săteni nu mai rămâneau cu nimic după trecerea acelorași „instructori” care le luau în contul „cotelor obligatorii către stat”, „întreținerii armatelor roșii eliberatoare” sau în contul „convenției de armistițiu” și coaja de mămăligă ce mai rămânea în ceaune. Dar, cum ipocrizia era la mare cinste în ograda comuniștilor, aceștia dădeau vina, de regulă, pe „reacționari”. Iată ce scrisese Bighiu: „...situația economică a județului nostru a influențat mult asupra factorului politic astfel că am
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
situația economică proastă a județului nostru. Tinerii din județ cât și cei din oraș care au o situație economică proastă sunt influențați de acești agenți astfel, alternează când într’o parte când în alta (subl.ns.)”. Păi, de. Cine dădea mămăligă mai multă, ăla era de-al nostru! Ca de (prost) obicei, tov. Bălteanu a găsit și soluția păcălirii tineretului „alternant”: „munca de lămurire”. Iată ce mai scria: „...pentru aceasta s’a pornit o muncă de lămurire a acestor tineri de către
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]