2,076 matches
-
ce păreau neatinse, de toate culorile și de toate croielile. Dar ceea ce-l uimise cel mai mult pe Zogru era abundența de femei parfumate, cu părul strâns în panglici de mătase sau de catifea colorată și cu hainele acoperite de mărgele. Cutreierase câtva timp, poate un ceas bun, pe lângă prăvăliile ce vindeau pânzeturi, mărgele, păpuși, coșuri de toate mărimile, mâncare caldă, care împrăștia peste tot un miros necruțător de friptură usturoiată. Și probabil că ar mai fi căscat gura cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
uimise cel mai mult pe Zogru era abundența de femei parfumate, cu părul strâns în panglici de mătase sau de catifea colorată și cu hainele acoperite de mărgele. Cutreierase câtva timp, poate un ceas bun, pe lângă prăvăliile ce vindeau pânzeturi, mărgele, păpuși, coșuri de toate mărimile, mâncare caldă, care împrăștia peste tot un miros necruțător de friptură usturoiată. Și probabil că ar mai fi căscat gura cel puțin încă un ceas, dacă nu i-ar fi ieșit în cale ciungul. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-i spună, a făcut câțiva pași spre el. Părea mai înaltă acum, în rochia ei verde și aproape strâmtă, de sub care ieșeau pantalonii subțiri și largi, iar Zogru mai ține minte și astăzi silueta înaltă, părul prins în plasa de mărgele și surguciu discret de pe panglică. - Să nu-mi spui că n-ai observat schimbarea, i-a spus prin gura lui Ianache, repede, șoptit și în franțuzește. Numele meu e Zogru și n-am nici o legătură cu bărbatul acesta, iar ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu îndrăznea să se apropie, a luat-o spre marginea cimitirului, fără să-l scape pe Achile din vedere. Lângă o capelă cu îngeri de marmură stătea o fantomă, o femeie cu pălărie de catifea, împodobită cu trei șiruri de mărgele. - Ai fi putut să-ți alegi un loc mai bun decât ăsta, a glumit Zogru. Îl știi pe bărbatul ăla, de colo? - Cine ești ori mai bine ce mai ești tu? Și de unde ai apărut? - Sunt Zogru. Nu m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
întoarse, retușate sau acoperite de mișcare, dar niciodată expuse. Spre deosebire de femei, bărbații erau îmbrăcați, deși în unele cazuri organele sexuale, în stadii diferite de rigiditate, le erau expuse. Într-o fotografie, subiectul masculin fusese surprins în momentul unei ejaculări autoimpuse. Mărgelele sămânței sale erau suspendate în aer, traiectoria lor părând a fi abdomenul modelului feminin, care contempla apropiera lor fără niciun entuziasm. Salitov întoarse fotografiile și le răsfoi din nou, găsind o adresă trecută pe dosul uneia. ă Asta. Ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
genele. Nu voia pe nimeni și nimic, decât să doarmă, atât, să doarmă. Se așeză mai bine pe o coastă încercând să nu mai audă acei pași grei care se apropiau. Încercă să deschidă pleoapele care nu-l ascultau iar mărgelele de gheață prinse pe gene scoaseră un sunet cristalin, sau așa i se păruse lui. Doamne ce ciudă îi mai era pe necunoscutul care se apropia acum fără nici un dubiu, venind cu pași grei, deși se simțea că mergea cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și băutura mirosea puternic a prune, fratele Rafael a cumpărat din sat un litru, să avem pentru meșteri, ținea sticla în bufet și mie îmi stăruie și azi în nări mirosul tare al băuturii limpezi ca apa de izvor, cu mărgele minuscule la suprafață, e mirosul pe care cu uimire l-am simțit de multe ori în răsuflarea fratelui Rafael, la început am crezut că vine de la, meșterul Luca și-a înălțat paharul deasupra mesei și a închinat în cinstea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tabloul ungerii din Betania, cu caietul de schițe prin curte aș vrea să merg spre, o recunosc de departe pe Floarea, Florița din Drăgosteni, înfofolită în cojocul ei înflorat și învelită cu baticuri colorate de lână, la piept șiraguri de mărgele, clopoțeii, coborând pe cărare n-am cum s-o ocolesc, ne îndreptăm unul spre celălalt, ea urcă de la izvor cu fața albă neatinsă de soare și pieptul ca laptele, un val de căldură urcă în mine de la tălpile picioarelor în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
stradă, limbi străine pe lângă noi, chiar și câteva cuvinte românești am auzit, paralelă cu Allée Dauphine, Allée Sainte-Sophie, eșarfe multicolore, obiecte de artizanat mai mult sau mai puțin tradiționale, chipuri cioplite de negri, prăvălia chiliană, casete cu muzică din Anzi, mărgele colorate, brățări de piele împletită, veste de piele cu franjuri, un instrument muzical ciudat, făcut probabil din trunchiul mai subțire al unui copac scobit pe dinlăuntru și astupat la ambele capete, scuturat sau întors cu susul în jos scoate un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
face tot ceea ce o vede pe fată, ca un automat îi sunt gesturile îngreunate de mersul târâit al piciorului său, îmi pregătesc o nouă coală de hârtie, din păcate blocul de desen e cam mic, Laura mă privește cu două mărgele negre de ochi, strălucind ca niște cărbuni aprinși, Povestiți-mi, doamnă, o rog pe femeia din fotoliu ce se contemplă încântată în desenul meu, dintr-o dată mă sperie parcă atâta liniște, și glasul ei sonor readuce viața zgomotoasă în lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Așteptasem douăzeci de ani și acum, În sfârșit, viața Începea ! m-am ridicat din pat și mi-am luat o foaie de hârtie și un creion. Poezia a răsĂrit fărĂ veste peste cursurile mele prăfuite, izvorând probabil din șiragul de mărgele din sâmburi de piersică pe care-i Înșirasem pe o ață Într-o după-amiază de duminică. Poezia a fost primul pumn zdravăn În Învelișul gros al lumii acesteia amorfe. Descoperisem că orice, oricât de urât și de trist ar fi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
le spuneam poezii, iar pe unii Îi sărutam. Poezia mă făcea fericită ca o hârtie de napolitană care zboară nestingherită pe străzile Bucureștiului, ca perechile de adidași rupți agățați de firele de telegraf din Bronx sau ca un șirag de mărgele lucioase și colorate prinse Într- un copac din New orleans. m-am apucat Însă cu adevărat de scris numai când Janet a declarat că nu-mi dă bani să-mi plătesc cursurile la Școala Populară de Artă. Chiar dacă mi le
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu scape rozariul stăpânului său. Îl Înfășurase Într-o pânză și și-l legase strâns de armură. Acum, Îl dezlegă repede și i-l Întinse lui Nobunaga. Acesta luă rozariul și Îl agăță la umăr, peste piept. Era făcut din mărgele argintii mari, subliniind, mai puternic, mantia verde-deschis a morții. — O, ce tristețe. Atât Iio cât și Sakuma s-au dus pe lumea cealaltă. Cât aș dori să-mi fi putut vedea faptele. Apoi, Nobunaga se Îndreptă În șa și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. În pildele lui Isus aflăm spre exemplu sămânța de muștar, grâul, drojdia, monedele pierdu‑ te și mărgelele de preț, imagini folosite pentru a exprima adevăruri despre Împărăția lui Dumnezeu. Ele rămân imagini verbale și simboluri de o forță expresivă considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în reprezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa cu plătcuță
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
aici pleacă trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
neolitică fortificată cu șanț și val. Ceramica este pictată tricrom în bandă îngustă, aparținând culturii Cucuteni A3. La circa 300 de metri de așezarea precedentă, pe drepta obârșiei pârâului Valea Lungă, s-au găsit resturi ceramice din pastă poroasă, asociate cu mărgele și vârfuri de săgeți din bronz, aparținând perioadei hallstattiene. La vest de sat, pe locul numit „Izvorul Rece”, au fost descoperite fragmente ceramice de tip Poienești. La punctul numit „Budăiul Dracului”, situat pe valea pârâului Drăghia, la est de sat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
spune cele pe care o disprețuiește, cu o enumerație care aduce aminte de Vergiliu: "Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu vine" i-ar da un galben din salba de la gât, firele
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. În pildele lui Isus aflăm spre exemplu sămânța de muștar, grâul, drojdia, monedele pierdu‑ te și mărgelele de preț, imagini folosite pentru a exprima adevăruri despre Împărăția lui Dumnezeu. Ele rămân imagini verbale și simboluri de o forță expresivă considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în re‑ prezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
1997; Petre Pandrea, Brâncuși. Amintiri și exegeze, Târgu Jiu, 2000. Repere bibliografice: Victor Felea, [Nicolae Diaconu], ST, 1970, 3; Nicolae Manolescu, Generația 47, RL, 1972, 12; Constanța Buzea, Nicolae Diaconu, „Călătorie spre ceilalți”, AFT, 1976, 12; Octavian Soviany, Jocul cu mărgele de sticlă, ECH, 1976, 11-12; Ilie Purcaru, Nicolae Diaconu sau Călătorie spre ceilalți, R, 1977, 4; Ulici, Prima verba, II, 67-69; Piru, Debuturi, 219-220; Firan, Profiluri, 254-255; Adrian Tudurachi, Nicolae Diaconu, ECH, 1994, 1-3. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
jur; dacă e atins fără să se aștepte, tresare; urcă și coboară scara fără să alterneze picioarele; fuge, dar obosește repede; dă cu piciorul Într-o minge care stă; mută cu dificultate obiecte mici dintr-un recipient În altul; Înșiră mărgele pe o tijă rigidă, dacă tija e ținută de alt copil; toarnă greu apă din sticlă În pahar (ridică sticla brusc, paharul se umple repede și curge apă pe jos); nu reușește să toarne apă din pahar În sticlă (toată
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
sticlă (3); stîlp (3); suport (3); trup (3); aer (2); anatomie (2); băutură (2); bea (2); a bea (2); ceafă (2); claviculă (2); corp uman (2); durere de gît (2); femeie (2); gînd (2); gîscă (2); indiferență (2); larg (2); mărgele (2); membru (2); mușcătură (2); mușchi (2); os (2); parte din corp (2); rață (2); respirație (2); roșu (2); rupt (2); sensibil (2); sensibilitate (2); senzualitate (2); sunet (2); trahee (2); urît (2); -; ajutor; alcool; amigdalite; amuzament; angină; ascuțit; atingere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găină; găini; gălbenuș; ghid; ghilotină; gingaș; de girafă; gît; gîtișor; glandă; glande; goliciune; gras; guler; gulere; guraliv; gușă; imobil; înalt; încheietură; înecat; înghit; înghițire; înghițit; îngust; înmuiat; însetat; înțepenit; întins; jugulare; lanț de aur; laringe; leagă; legătura; lungă; lungime; măr; mărgele; metal; mic; migdale; mișcare; mîine; mînă; mobil; mobilitate; nas; nepăsare; nume; ochi; organism; pană; papion; parc; parfum; parte; pasăre; de pasăre; pastilă; păr; pelican; pernă; persoană; picior; piele întinsă; plăpînd; porc; prelungire; radieră; răcit; răgușeală; răgușit; răsucit; rău; rece; rotund
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o duce; dulce; eșarfă; folosit; fragil; frică; fustiță; garderobă; găsi; ghiozdan; în gînd; gîndul; gripă; haine frumoase; har; hartă; ia; îmbrace; a îmbrăca; a se îmbrăca cu ceva; îmbrăcă; încălțări; însoți; învechit; înzestrat; la modă; legănînd; maiou; mantou; mască; mănuși; mărgele; mereu; minte; a mîna; mod de îmbrăcăminte; moft; de nas; nebunește; necesitate; nou; nouă; noutate; numele; obișnuință; odihnă; pantof; papuc; păcat; pălărie; păstra; peste tot; peste; place; a plăcea; plimba; plimbare; poartă-te cuviincios; ponosit; prețios; prezenta; pune; a purta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bănci, ca niște hârtii de turnesol așteptând o transformare a culorilor”, amintirea „camaradului de joacă, de elan, de poeme”, dintr-o copilărie acum condamnată la “închisoare”, definirea locuitorului drept unul care a „rămas mereu același, cu funda poeziei la ureche”, „mărgelele galbene sale soarelui” etc. Finalul textului marchează însă un eșec: starea de tensiune a așteptării, chemările acestui univers anchilozat, tânjind timid spre lumină, nu se rezolvă, iar sfârșitul e o ruptură presimțită în degradarea peisajului, în distanțarea de lumina solară
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]