643,422 matches
-
obrazul și șarmul de a-l lua peste picior, Aldaya hotărî că, într-adevăr, dăduse peste magazinul de pălării ideal și își dublă comanda. În săptămîna aceea veni în fiecare zi cu plăcere la întîlnire, pentru ca Julián să-i ia măsura și să probeze modele. Antoni Fortuny se minuna cînd vedea cum fruntașul societății catalane se prăpădea de rîs la glumele și poveștile pe care i le spunea fiul acela al său care îi era necunoscut, cu care nu vorbea niciodată
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
diferența de ton - grav la cei tineri, jocular la Emil Brumaru - le mai salvează impresia de impotență fantezistă și stilistică pe care o resimți prin comparația fragmentelor unde junii se ,rup" în frustețe și perversiuni. Lucrurile sînt într-o oarecare măsură explicabile dacă ne gîndim că tradiția acestei literaturi la noi este firavă. Creangă, Bogza, Nedelciu, Lăcustă și Șușară ar fi singurii care au făcut literatură cu adevărat, deși ocazional, și nu doar paradă genitală din subiectul erotic explicit. În general
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
mai puțin decît că tatăl Monicăi Macovei ar fi fost securist. După nici unul dintre aceste articole n-a ieșit scandal, deși prin comparație neadevărurile din ele sînt mult mai grave decît cel din Evenimentul că Monica Macovei ar fi întrecut măsura cu paharul. Dar fiindcă tot ne învîrtim în jurul acestui subiect, care e vina celor de la Evenimentul zilei cu articolul lor, "Noroc doamnă ministru !" ? Ei au îngroșat o eventuală știre, că Monica Macovei a stat pînă tîrziu la o întîlnire cu
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
prețurilor și a taxelor de tot felul nu e ce credem noi, ca sclavi ai neștiinței în subtilitățile finanțismului ce suntem, ci mascarea abundenței ca să nu observe la televizor Parlamentul European, Bruxelles-ul și alții... Că, de fapt, toate aceste măsuri nu sunt altceva decât pași importanți pe drumul spre UE presărat cu garoafe galbene, trandafiri albaștri și, ici-acolo, parcă și câte-un mănunchi de beladone. Deocamdată virtuale... Abia după o vreme îl aud pe Haralampy zicând molcom: -Bade, știi
Marșul ,în și spre U.E" în acordurile F.M.I. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11551_a_12876]
-
dovedește, la a doua carte, pe deplin familiarizat cu tehnicile prozei moderne, stăpân pe mijloacele lui, un artist al modalităților literare economicoase, în care scriitura deține un rol important. Omologat ca un romancier de calibru, el este aproape în aceeași măsură un constructor pe spații mici, capabil să ofere, prin lumi ficționale condensate în câteva pagini, tot atâtea replici sesizante date lumii reale. Există încă o greșită percepție asupra prozei, în general, și a celei realiste, în special. Ea ar trebui
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
altceva, un rezistent de conștiință. Speculațiilor intelectuale el le opune revelația religioasă, modelelor structuralist-intelectuale le opune preocupări de arheologie culturală, iar modelelor orizontale occidentale le opune un model de tip vertical, istoric, care este acela al Mittel Europei, în egală măsură opus comunismului cît și occidentalismului. Danilo Kis are o discretă și distinctă cotă editorială, proza sa fiind tradusă și în limba română: Clepsidra, 1986, Univers, trad. Lidia }ocariu; Criptă pentru Boris Davidoviș, 1992, Ed. de Vest, trad. Sima Lăzărean; Enciclopedia
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
cel puțin două caracteristici aparte. Majoritatea lucrărilor au abordat tematica cuplului, tematică care nu se regăsește în lucrările creatorilor de dans contemporan bărbați, din ultimii zece ani, cel puțin. Și, cu excepțiile de rigoare, coregrafele folosesc în mult mai mare măsură decât coregrafii, mijloacele de expresie specifice dansului, limbajul mișcării expresive artistic. în cea de a patra zi, în clădirea Teatrului La Scena, care împletește decorația de epocă a unei vechi case boierești cu amenajări moderne, s-a desfășurat un experiment
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
al doilea rînd, ceea ce le unește este reperul lor absolut, și anume feminitatea, în cazul lui Dumitru Ivan una spectrală, evanescentă, sursă primă a unei desfășurări ulterioare baroce, în cazul Nudului - un model nemijlocit, pretext irezistibil pentru arhitecturi plastice pe măsură. O artă a contrariilor Dumitru Ivan s-a născut în anul 1938, la Timișoara. Își începe studiile artistice la Cluj, cu Petru Feher, și le continuă la București cu Petre Dumitrescu și Florin Mitroi. Biologic, dar și ca opțiune estetică
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
stări jubilatorii. Indiferent dacă este vorba de lucrări mai vechi sau mai recente, lupta cu spațiul, cu suprafața albă a pînzei, dar și bucuria de a triumfa prin culoare și de a clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași măsură și se manifestă la fel de puternic. În al doilea rînd, în cîmpul fragil al culorii, oricît ar părea de paradoxal, vocația unui decorativism amplu și fascinația pentru ritmurile care susțin adevărate construcții simfonice sunt contrapunctate prin tensiunile irepresibile pe care le
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, identificat ca ipostază a unei feminități arhetipale, chiar dacă uneori esențializat, alteori aluziv sau numai difuz. Oximoronică în viziune și în limbaj, fundamentată riguros pe contrarii multiple, masculină și feminină în egală măsură, pictura lui Dumitru Ivan este un adevărat sistem vizual în care lumea sensibilă și proiectul existențial se afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea firească pe care o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Nudul
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de alteritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși. Singura interdicție era aceea cu fructul, cu fructul oprit, cu fructul cunoașterii. Încălcarea acestui embargou pomicol, dacă îi putem spune așa
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
să vezi, imaginându-ți-le, cât de departe se-ntinde plapuma roasă a timpului: de-la-Rai-pân'-la-noi-și-înapoi. Am văzut noaptea, în centru, la capătul bulevardului Carol, un băiat, un aurolac, care, plictisindu-se, arunca cât putea el de departe un pietroi. Măsura în pași dacă l-a aruncat mai departe decât în celelalte dăți, dacă și-a bătut singur, ca orice adevărat atlet, recordul. Și iar ridica pietroiul și iar îl arunca și iar măsura cu pașii. Înainta nestăvilit. Imagine a noastră
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
cât putea el de departe un pietroi. Măsura în pași dacă l-a aruncat mai departe decât în celelalte dăți, dacă și-a bătut singur, ca orice adevărat atlet, recordul. Și iar ridica pietroiul și iar îl arunca și iar măsura cu pașii. Înainta nestăvilit. Imagine a noastră braț la braț cu hohotul. Sisif-de-mahala." (Hohotul). Boala proprie reverberează înspre și dinspre boala societății și a timpului istoric, recuperând totodată un fond omenesc inalterabil, o lumină cu atât mai strălucitoare, cu cât
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
literatură pe muchie de cuțit. Căci scrisul nu înseamnă așternere a literelor pe hârtie cu detașarea comodă a autorului într-o postură de tehnician al cuvântului. Pe cel ce a scris Arta Popescu scrisul îl implică în cea mai mare măsură; și, implicându-l, îl consumă. Literatura nu mai e o colecție de floricele stilistice, dar o experiență extremă, în care spiritul creator își adâncește și își explorează rana, lărgind ,jungla mentală" a maladiei reale. Aproape firesc, în această ordine răsturnată
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
crearea CPUN ca adunare legislativă. în 20 mai au avut loc alegerile prezidențiale și parlamentare după o campanie în care violențele fizice și verbale din partea ,emanației" au constituit nota dominantă. N-o fi fost fraudată numărătoarea voturilor în foarte mare măsură, dar rezultatul nu a reflectat voința țării, deoarece organizatorii au știut să utilizeze cu mare eficacitate sentimentul de frică pe care comuniștii l-au inoculat populației timp de aproape o jumătate de secol. I-am explicat lui Adrian Năstase acest
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
numele de gramatică - măcar de asta să nu mai auzim, că m-am săturat și numa' ne încurcă la vorbă! Fi-r-ar a... Prefer altceva... Iar altceva-ul chiar atunci, la telejurnal, unde domnul ministru de finanțe, Ionuț Popescu ne anunță măsura guvernamentală conform căreia vom plăti impozit majorat pe dobândă pentru toate depozitele bancare pe termen lung. Ei, așa da! Imediat ne simțim importanți că, uite, domnule, se pune în continuare bază și pe noi, telespectatorii, mă rog, cetățenii patriei, pentru
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
Alex. Ștefănescu Începând din 1948, în materie de creație literară, nu se mai lasă aproape nimic la voia întâmplării. Autoritățile comuniste iau toate măsurile necesare pentru transformarea literaturii în instrument de propagandă. Interzic cărțile dinainte de război care nu le convin din punct de vedere ideologic, falsifică, prin ediții și comentarii tendențioase, scrierile unor clasici de care nu pot face abstracție, prezentându-le ca anticipări
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
producție literară. Iată câteva ,planuri de creație"pe anul 1952 publicate în revista Contemporanul din 11 ianuarie 1952: Maria Banuș: ,Actualmente urmăresc activitatea unor mari întreprinderi industriale din Capitală pentru a cunoaște cât mai adânc problemele ce se nasc, pe măsura dezvoltării conștiinței oamenilor."; , Am de gând să scriu o piesă de teatru în care să se reflecte unele din aspectele acestui proces."; , Tot în 1952 voi scrie o carte în versuri pentru copii despre ŤExpoziția permanentă I.V.Stalinť."; Petru Dumitriu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
pat (color), un personaj negativ, o rochie roșie, sângele (rar cromatica lui firească, de obicei alb sau chiar galben). Acest detaliu e esențial, pentru că pelicula, după cum spuneam, e muiată în sânge, ultracrudă, dar cromatica antirealistă îți facilitează într-o oarecare măsură ingerarea acestei violențe. Când eroii sunt în pragul decesului, se trece la forme: fondul e negru, personajele albe, și senzația e de umbre chinezești. Din cauza deciziei cu storyboardul, nu există prea multă mișcare în interiorul unui cadru, dar ele se succedă
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
ediție de opere complete Arghezi, fără cel de-al doilea nu se mai poate scrie o istorie a receptării operei argheziene, în toate compartimentele ei și în toate secvențele temporale. Numai cine a făcut investigații de istorie literară e în măsură să aprecieze acest extraordinar instrument de lucru, de care am avea nevoie în cazul oricărui scriitor. Altfel riscăm să practicăm și în mileniul trei o istorie literară precară, lacunară, aproximativă, cu toate ezitările infructuoase moștenite de un secol. Dimitrie Vatamaniuc
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
puțin începe cu ce-i acum. O story prea arar curtată, fiindcă-și ia, în felul ei, distanță, de meșterii biografiilor romanțate, dar dospind, de bună seamă, pîinea cărților de amintiri în doi. Dintre ei, unul povestește, celălalt doar ține măsura. Așa o întîlnire, o ,hodină" distrasă de palabre, este Breviar pentru păstrarea clipelor, dialogul lui Alexandru Paleologu cu Filip-Lucian Iorga, de curînd apărut la Editura Humanitas. Între două ,justificări" - cea grijulie, aproape tehnică în atenția ei pentru amănunte, a tînărului
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
cînd crește una, cealaltă o urmează ca un tiv. O mărturie, de la țară, de la oraș, potrivită, într-un fel, să răscumpere toate infamiile pe care i le-au imputat povestitorii anilor '50 lumii acesteia inegale, nu o dată dure, dar peste măsură de rînduite. Pe-atunci, în odăile care serveau de biblioteci, era aproape o necuviință să nu știi pune o carte la loc. La fel, în odăile numite saloane (despre care vine des vorba în amitiri), trebuia să știi să așezi
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
pe cineva să fie liber. Și să se simtă bine în povestea lui. Un lucru de-a cărui însemnătate trebuie, citind Breviarul..., să te lași convins. Un fel de-a spune că oamenii nu sînt, niciodată, făcuți pe-o singură măsură, că e bine să ajungi cam la aceleași idei (de fapt, nici nu-s prea multe), dar îngrozitor s-o faci urmînd exact aceiași pași. Să trăiești, carevasăzică, după rețete, să vorbești prea corect, să nu te bucuri, în viață
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
fel de material așezi fracul - ,cred că numai dacă ai suficiente motive pentru a-ți critica propriile comportamente și gînduri ești liber și interesant". Să poți face un exercițiu, onest, de împăcare cu cel care ești: Noi nu suntem în măsură să ne făurim destinul, cum zic unii (aș vrea să-mi arate cineva cum se făurește un destin). Putem doar să ni-l asumăm, dacă îl înțelegem. Ceea ce este dat nu se poate eluda și cine se crede destul de deștept
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
ea se afundă tot mai adînc. Intr-un astfel de impas se găsește, alături de mulți alții de aceeași anvergură, și Francisc Șirato. Despre el se știe bine că se numește Șirato, de obicei fără numele mic, că și-a dat măsura în perioada interbelică și, dacă mai rămîne timp, că este un pictor grațios, un bun colorist și cam atît. Cine va pătrunde cu un asemenea bagaj de informații în profunzimea operei sale va avea tot felul de surprize. Mai întîi
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]