8,976 matches
-
miroase a vară, În fiece zi în alt fel înflorește, Ba chiar într-o zi eu cred c-am zărit Femeia mea prefăcută în pește. Femeia mea nu-i ca alte femei, Sfredel o simt și când doare arcuș, Fină mătase mereu pielea ei Cred că întrece chiar ursul de pluș. Gura ei nu-i ca alte guri, Un sărut de-ndrăznești ca să-i furi Sărutul de-nceput o să ceară altul Pe mine odată mă puse păcatul ! Femeia mea este tare
FEMEIA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361453_a_362782]
-
plini, generoși și încă fără urme de moliciune, chiar dacă gustase din plin la cei douăzeci de ani din plăcerile carnale. Picioare drepte cu pulpe pline, chiar dacă mijlocelul ei se cam mărise odată cu maturizarea, față de ce-și dorește orice tânără femeie. Mătasea castanie a triunghiului de la încheietura picioarelor contura o zonă atractivă și demnă de cercetat, iar partea dorsală, cu o curbură obraznică, parcă te îndemna să-l tot mângâi cu o palmă ușor aplicată pe fiecare fesă din când în când
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
coaste și îi explica cum să-și țină gura, limba, cum să răspundă la ce face partenerul în brațele căreia se afla. Cu o mână îi mângâia sânul și cu cealaltă cobora, mângâindu-i abdomenul spre solduri, apoi îi alinta mătasea crescută rar și, când degetul acesteia a ajuns să cerceteze scoicuța surorii mai mici, mângâindu-i țâmburușul, aceasta se retrase brusc și fugi de lângă Eleonora. - Nu mai vreau. Lasă-mă în pace. Maria, în ciuda lipsei de experiență, sub mângâierile surorii
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
și-i făcu semn să se așeze în fața lui pe un scaun octogonal din lemn sculptat. Era foarte impunător în veșmântul său lung, brodat pe piept și pe umeri cu fir de argint. Pe cap purta un căuc negru din mătase care-i înălța bustul cu câțiva centimetri. - Ce te aduce la mine după o absență atât de lungă, fiule rătăcitor? rosti el. Negustorul își drese de câteva ori glasul întârziind să-și înceapă discursul și, fiindcă avea gura uscată de
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
rușine între copii, de aceea fetițele se scăldau despuiate alături de băieți, chiar și cele de 10 - 12 ani, cărora de acum începea să le crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau se dădeau după câte un copac să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DACĂ SUNT TRIST... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 909 din 27 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt
DACĂ SUNT TRIST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364014_a_365343]
-
demis, Deci scos din grilă, Și, spre-a-l contra, Va angaja Chiar o gorilă! COCOȘATELE DIN ARCĂ Balena cu cocoașă ce-notase Pe lâng-o mare ... de nisip văzuse Pe țărm cămile cocoșate duse, De un arab în straie de mătase, Spre-o oază verde și mirată-și spuse: „Cocoașele acestea-s arătoase Dar noi le-avem pe cele mai frumoase!” În consecință, mândră, le propuse Să ceară și arabului părerea. Acesta, diplomat, făr' de eschive Își prezentă, cu tact, aprecierea
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
ca absent, împins în mod forțat, de lumea grăbită, flămândă, nerăbdătoare, să vadă, să pipăie și eventual să cumpere cât mai ieftin, Solomon zări undeva, pe dreapta, o tarabă plină cu teancuri de cărți, cu pendule vechi, cu sutiene din mătase agățate de lustre luxuriante, cu rochițe din lurexuri care de care mai strălucitoare și cu o groază de obiecte din aramă. Se opri în dreptul unui teanc de cărți și identifică, pe lângă zeci de manuale școlare vechi dinainte de ‘90, și cărți
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
datorate Nașterii Sfinte a Pruncușorului Iisus. Însuși titlul volumului de versuri dedicate iernii este o invitație, o chemare la sfințenia cu care bunicii noștri așteptau Sărbătorile, iar icoana bunicii este înveșmântată totdeauna în văluri de borangic, cu fir subțire de mătase sau în fuioare de lână răsucite din fus, viitoarele hăinuțe, ciorăpei și căciulițe pentru nepoței. Meritorie este încercarea autoarei de a oferi copilașilor, în Prag de Naștere Sfântă, asemenea giuvaeruri lirice! Totul e feerie aici, de la portretul Doamnei Iarna: “Alb
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
va aduce autoarei satisfacția lucrului împlinit, iar copiilor șansa de a se hrăni frumos sufletește! Din toată inima, FELICITĂRI!” prof. ANGELA BURTEA, Brăila „Sufletul meu friguros se încălzește și vibrează puternic la vederea acestor mirifice pasteluri, învăluite în borangicul (nu mătasea) de lumină și iubire. Atâta alb mângâietor de catifea, atâta puritate de crin, atâta frăgezime de floare, atâta gingășie de flutur și suavitatea pânzei de păianjen, atâta căldură de pâine coaptă! Toate, reverberând din irizația versurilor, îmi răscolesc amintirile din
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
Dracula. Următoarele imagini prezintă un asfințit de soare pe scena munților și reflexele aurii care înconjoară palatul. INT./ DORMITORUL VAMPIRICEI / NOAPTE Este o încăpere cu oglinzi pe toți pereții, iar în centru se află un pat matrimonial cu lenjerie de mătase de culoare freză. În pat se sărută și se alintă Prințesa și Paloș. INT. / O CAMERĂ DIN PALAT / NOAPTE Într-o cameră aflată în semiîntuneric stă pe un scaun un vampir rotofei și cam urât pe nume URSUZ. URSUZ: (vorbește
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
mi-a zis și Paloș! URSUZ:(cu viclenie )E bărbat drăguț, dar... cam aleargă vampiricele după dânsul... PRINȚESA:Te înșeli! Este un soț serios și mă iubește! Vampirul își rotește privirea prin încăpere. URSUZ: Aveți pat matrimonial cu lenjerie din mătase! Prințesa îi întoarce spatele și privește în oglindă. PRINȚESA: Pentru că sunt fiica contelui și am gusturi alese. URSUZ:Mi-ar place să mă lăfăiesc în el lângă trupul tău gingaș și mlădios! Ursuzîi cuprinde talia între palme. Femeia se întoarce
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
DORMITORUL VAMPIRICEI / NOAPTE În dormitorul său bine luminat de torțe aprinse în cele patru colțuri ale încăperii, prințesa vampirilor este în patul matrimonial alături de iubitul său, Paloș. Ea într-o cămașă de noapte albă, vaporoasă, el în pijamale roșii de mătase. Bărbatul stă întins pe spate iar femeia, puțin ridicată spre el, îl mângâie pe piept cu un deget care se prelungește cu o unghie lungă și ascuțită. PRINȚESA: Dragul meu, am o veste bună pentru tine! Contele a acceptat să
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
place așteptarea. INT. / SALONUL DIN CASTEL / NOAPTE Ajung în fața unei uși uriașe poleită în aur care se deschide singură. Pășesc precauți, unul lângă celălalt, într-o încăpere imensă. De jur împrejur sunt ferestre duble în care fâlfâie perdele dantelate din mătase, de culoare roșie. Între ferestre sunt oglinzi mari. Pe jos este un covor roșu aprins. În capătul opus intrării se găsește o masă din aur în spatele căruia se află un jilț. Al doilea jilț se află undeva în lateral. Încăperea
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
-l păstrez sub pătura de frunze ce se va acoperi de nea iar pământul îl va transforma la primăvară într-un grăunte orb și surd! (acum mi-e sufletul ascuns dup-o cortină ce tremură în faldurile unui clopot de mătase ce se pregătește să hiberneze toată iarna trezindu-se la primavară în clinchetul de clopoțel al unui ghiocel care va străluci-n lumină ... iar tu de mă vei chema să desțelenim cuvântul iertarea o voi aduce chiar din rai iar
ELEGIE PENTRU IERTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363307_a_364636]
-
foametea, molimele, mereu grabnic ajutător rugătorilor săi. În viața sfântului Spiridon minunile deveniseră un fel de monedă curentă, puse întotdeauna în ajutorul semenilor. Veșmintele sale sunt schimbate de patru ori pe an și, ce este mai ciudat, papucii lui de mătase se tocesc, motiv pentru care este numit și sfântul călător. La mormântul său, s-au făcut și continuă să se facă multe vindecări și minuni celor care vin și se roagă lui. Referință Bibliografică: 12 decembrie: sf. Spiridon, Făcătorul de
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
o vecie: „Locul este vacant în legendă / Și alt Manole o așteaptă / Pe Ana / Să fiarbă ceaiul la bucătărie. / Cea mai mare parte din mine / Țipă, se revoltă, apoi se împacă cu toate / Precum o cadână / În fața pruncilor noi de mătase. / În zorii mahmuri ca poetul alcoolic, / În capod negru și un strop de Aqua Guerlain / Sufletul meu se furișează / Prin orașul cu felinarele / Stinse de un lampagiu nevăzut.” (În papuci noi). În acest caz, e preferabil să spui: „Plec de
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
să intre singură în cântecele tale, sau o cauți tu pe ea? Eu creez o emoție constructivă. Totul în viață e fermecat, iar artistul nu face decât să întoarcă farmecul de la ea, jupuit de scoarțe și învelit în cămășile de mătase ale artei sale, în cazul meu, ale poeziei și cântecului. Dobrogea are drumeagur, de-a lungul și de-a latul podite, de la castrele romane, până azi, cu o istorie adunată de două mii de ani încoace. Poartă cântecele tale, această istorie
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
inedit. Niciodată nu mai trecuse prin asemenea clipe pline de suspans. Era mai amețită acum de mângâierile și sărutările lui Sebastian, decât de alcoolul consumat la petrecerea Simonei. Privi din nou spre patul imens, acoperit cu o cuvertură aurie de mătase. Abia aștepta să-l probeze. Când a fost așezată pe el, îi simți moliciunea, iar cuvertura îi mângâie plăcut pielea obrazului, stârnindu-i stări din ce în ce mai excitante. Trăgând-o de umeri spre el, Condurache își uni din nou buzele cu ale
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
Impact > Istorisire > DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDE Autor: Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1677 din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDE Mă plec în fața ta, tu, mamă devotată Prin anii de mătase, ființă minunată, Tandră, imaculată, un crin scăldat în lapte Croind drumul curat lumina să-mi arate. Urmându-ți sfatu-n viață - ce bogăție sfântă - Calea-mi va fi ușoară, căci inima îmi cântă Prin munți sau mări întinse, în locuri cu
DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362296_a_363625]
-
o alină prin frunzele căzute. Căci eu, cu dor de tine, iată, îmi urmez soarta Însă mă-ntorc cu drag și iar îți deschid poarta. Când vocea ta șoptită mă cheamă în pridvor Izvorul bucuriei din roua ochilor. Imagini de mătase cu tot ce-a fost odată Cu dragoste le porți pe tâmpla-ți azi brumată. Sfioasă-ți lași amprenta ce-ai presărat prin vremuri, Aceeași ți-e iubirea, duioasă, în refrenuri. Pe-o filă de poveste - cu dor în orice ceas
UN ZÂMBET S-A TOPIT, O LACRIM-A RĂMAS de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362297_a_363626]
-
Nici că e obosită, nicicând nu se arată Clădind cu trudă, drumul copiilor în viață Le dăruiește-ntruna aleasa ei povață. Doar inima de mamă-sacrifică pe sine Ca, cei ce o urmează s-ajungă tot mai bine Prin anii de mătase rămâne devotată Sfioasă-și lasă-amprenta iubirii nepătată. Referință Bibliografică: Doar inima de mamă! / Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paula Diana Handra : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOAR INIMA DE MAMĂ! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362305_a_363634]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ȘI VID Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un cuvânt poate să înfășoare ca o pânză de mătase un suflet sau îl poate plesni ca un bici!; un cuvânt poate să treacă în repeziciune de fulger, din ureche în ureche, ori poate rămâne bătut în cuie de eter la dosarul conștiinței, de unde cleștarul inimii se poate să se
MARILENA ROTARU. CUVÂNTUL REGELUI N-A FOST ERMETIZAT ÎN ÎNTUNERIC ŞI VID de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362353_a_363682]
-
Acasa > Stihuri > Semne > FOTOGRAFIA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Fotografia O cameră, nimeni Nu-i găsește intrarea, La mijloc, în semiîntuneric Ești tu, o bluză roșie, Sânge transfigurat în mătase, Chipul, buzele, numai gândul, șarpe ascuns, lactofag, eu te respir, apari și dispari, trecut și prezent, precum două lichide ne întrepătrundem molecular, liniștea ta, a mea nebunie frecventă, gingaș Olimp lângă Hades, hrănește-mi auzul, privirea, pleoapele tale de fluture
FOTOGRAFIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362369_a_363698]
-
lungă, până hăăt! Departe. Și țineau de ea multe stele. Ce mai strălucea în zăpadă rochia Lunișoare. Amândoi râdeau să se prăpădească. -Mai spune, mai spune, Tudorele, că e frumos! Mai povestea Tudorel despre copacii îmbrăcați în haine albe de mătase strălucitoare, cu centuri de clopoței...Apoi, cum au venit lupii în Valea Cucutei... -Lupii, măi! A tresărit domnul Ștefănescu. Erau mulți? -Daa, mulți! Însă, nu m-au atacat că s-au speriat de nuiaua mea fermecată care lucea ca un
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]