2,090 matches
-
Încheie socotelile cu viața! Datorită unei imobilități care Îi Înțepenise toți mușchii, Lucas izbutise să-și Încetinească Împotmolirea În nisip, dar totuși acesta Îi venea pînă sub brațe, pe care și le ținea cu obstinație În cruce. Fragile metereze. Fluxul măturase În Întregime ceea ce luase el drept trupul lui Gwen, zdrențele pluteau la suprafață, ca niște meduze flasce și gelatinoase. Iar valurile se apropiau. Lucas se surprinse făcînd pariu cine Îi va veni primul de hac, marea sau nisipul. De ce refuzase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
că două ființe umane putuseră supraviețui În acea promiscuitate descurajantă, neîndoielnic nu avuseseră de ales decît Între sinucidere și nebunie. Sau evadarea prin cărți și scris. Lucas luase În trecere lanterna plantonului, Marie scoase și ea mica lanternă de buzunar. Măturară celula jegoasă cu fascicolele lanternelor, zidurile erau presărate cu graffiti pe care Încercară să le descifreze. Clipe de disperare morală și fizică... Gesturi pentru a se convinge că Încă mai existau, derizorii rezistențe la pasivitate, la uitare, la trecerea timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
convins. - Așa s-ar părea. Eu, nu. Pauză. Privire rece. - Un sfat: nu-mi testa limitele. Fără să mai adauge o vorbă, Bréhat făcu stînga-mprejur și se Îndepărtă repede. În clipa următoare, motorul mașinii lui pornea cu zgomot. Iar Lucas mătura furios cu dosul mîinii tot ce se găsea pe birou. TÎnăra femeie mergea În lung și-n lat prin cameră cînd sosi Christian. Ea se Întoarse cu fața spre el. Citi În privirea ei ceea ce se pregătea să-i spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
despre lume adoptate de cei mai mulți - sunt rare În istoria omenirii. Ca exemplu, se poate cita apariția creștinismului. Din momentul În care s-a produs o mutație metafizică, ea se dezvoltă până la ultimele ei consecințe fără a Întâlni vreo rezistență. Ea mătură, fără a le lua măcar În seamă, sistemele economice și politice, judecățile estetice, ierarhiile sociale. Nici o putere omenească n-o poate stăvili - nici o altă putere decât apariția unei noi mutații metafizice. Nu se poate susține că mutațiile metafizice atacă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
discuri; sigur, alții câștigaseră bani și mai mulți, dar nici el nu se putea plânge. Trecând de patruzeci de ani, avu la fel ca mulți californieni, intuiția că un nou val, mult mai profund decât o simplă modă, avea să măture ansamblul civilizației occidentale; astfel, În vila sa de la Big Sur, a putut să discute cu Allan Watts, Paul Tillich, Carlos Castaneda, Abraham Maslow și Carl Rogers. Ceva mai târziu, avu chiar privilegiul să-l Întâlnească pe Aldous Huxley, adevăratul părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ezita să afirme redactorul. După această primă pagină combativă, chiar angajată, restul publicației devenea mai vesel: sfaturi practice, jocuri educative, rubrici „e bine să știm”. Astfel, Michel se amuză să-și calculeze consumul zilnic de calorii. În ultimele săptămâni nu măturase, nu călcase, nu Înotase, nu jucase tenis, nici dragoste nu făcuse; singurele trei acțiuni pe care le putea bifa erau următoarele: a sta așezat, a sta culcat, a dormi. Făcând toate calculele, nevoile lui se ridicau la 1.750 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai sosit o livrare pentru tine, draga mea, spune. De data asta de la curățătorie. Ți le aduc imediat. — Mersi, spun recunoscătoare, deschizând larg ușa de la apartamentul meu. Pe preșul de la intrare e un maldăr de broșuri publicitare, pe care le mătur cu ușa, spre teancul mai mare format în hol, lângă perete. Mi-am pus în gând să le dau la maculatură, când o să am puțin timp. E pe lista mea. — Iar ai venit târziu. Doamna Farley se află lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sec. — Și iată și lista cu îndatoririle tale ! Îmi întinde o foaie de hârtie. Nu e completă, dar cred că pentru început ajunge... În clipa în care privirea îmi cade asupra listei nesfârșite, mă cuprinde o ușoară sfârșeală. Făcut paturile.. măturat și spălat treptele de la intrare... aranjat florile... lustruit toate oglinzile... făcut ordine în bufeturi... spălat rufele... curățat băile zilnic... Spune-mi, există vreun lucru pe lista asta care să-ți pună vreo problemă ? adaugă Trish. — Ăă... nu ! Glasul îmi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
închide cu un țac. Fiecare dintre ele are propria lui șmecherie. — Categoric ! spun, prinzând din zbor această scuză, ușurată. Evident ! Sunt mult mai obișnuită să lucrez cu o... o... o Nimbus 2000. Trish mă scrutează ușor uimită. — Asta nu e mătura din Harry Potter ? Fuck. Știam eu c-o știu de undeva. — Ba da... așa e, spun într-un final, cu fața în flăcări. Dar este, de asemenea, și o marcă foarte cunoscută de scânduri de călcat. De fapt, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ia. Shit. Mă uit mai bine la tub. „A NU SE FOLOSI PE SUPRAFEȚE DE GRANIT”. Shit. — În orice caz, spun, acoperind iute picăturile cu cârpa. Îmi stai în drum. Iau un pămătuf de praf din cădiță și încep să mătur cu el firimiturile de pe masă. Scuză-mă... — Atunci te las, spune Nathaniel, cu un început de surâs în colțul gurii. Se uită la pămătuf. N-ar fi mai bine să folosești pentru asta o perie și un făraș ? Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vine să râd. Guy, ce-i cu tine aici ? — Sunt aici ca să te conving să te întorci. Evident că de-aia e aici. Trebuia să-mi dau seama. Nu mă întorc. Scuză-mă. Iau mătura și fărașul și încep să mătur făina și bucățile de aluat de pe jos. Dă-te puțin, te rog. — A. Da. Guy se dă stingher din calea mea. Arunc mizeria la coș, după care scot sosul de sparanghel din frigider, îl torn într-o cratiță și îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mă interesează banii, răspund. Am destui bani... Nu înțelegi ! Samantha, dacă te întorci, poți să câștigi suficient ca să ieși la pensie peste zece ani. O să fii aranjată pe viață ! Atunci da, poți să te duci să culegi căpșune sau să mături podelele sau ce alte idioțenii vrei să faci. Deschid gura automat pentru a-i răspunde, dar simt că mi-a secat definitiv izvorul cuvintelor. Nu-mi mai pot urmări gândurile, care-mi dansează prin cap. — Ți-ai câștigat statutul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
era parcată undeva În apropiere, dar nimeni dintre cei de aici nu părea a dormi. Și nici vorbăreți nu erau oamenii. Se sculau din pat. Se Învârteau prin hol și se așezau pe marginea vreunui pat. Podeaua nu mai fusese măturată de vreo cincizeci de ani sau mai bine. Sala nu era Încălzită. Trebuia să dormi complet Îmbrăcat, cu paltonul pe tine. Cu pălăria sau șapca pe cap, cu pantofii În picioare. Chiar Înainte de a fi fost mutat de la reanimare, m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Da, voi încălca regulamentul! Voi minți în fața superiorilor mei! Voi călca legea, pentru dumneavoastră, numai și numai ca să fiți mulțumit... Vă jur! ARTUR (Înmuiat.): Și cu murdăria de aici? GARDIANUL: O nimica toată! Ne apucăm amândoi și într-o oră măturăm, spălăm pe jos, aerisim... Aduc eu cârpe, domnule! ARTUR: Și cu călăul? GARDIANUL: Punem mâna de la mână și-i luăm un rachiu. E ramolit de tot. Dacă nu bea, îi tremură mâna. Și mai e și miop. ARTUR: Asta întrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
lespezile peronului, printre traverse, pe șine, pe acoperișul gării, pe sub scaune și pe bănci, atârnând de ziduri și de ferestre - zeci de păsări moarte. Câteva păsări se mai zbat ușor. Grubi, cu o mătură, încearcă să le adune grămadă. Grubi mătură plictisit, înfrigurat, îmbrăcat într-o manta groasă și înfășurat cu un fular. E îmbătrânit și chinuit. Pe măsură ce mătură și se apropie de fotoliul-leagăn devine tot mai contrariat. În sfârșit, îl vede pe CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE și face ochii mari, pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de ferestre - zeci de păsări moarte. Câteva păsări se mai zbat ușor. Grubi, cu o mătură, încearcă să le adune grămadă. Grubi mătură plictisit, înfrigurat, îmbrăcat într-o manta groasă și înfășurat cu un fular. E îmbătrânit și chinuit. Pe măsură ce mătură și se apropie de fotoliul-leagăn devine tot mai contrariat. În sfârșit, îl vede pe CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE și face ochii mari, pare că-și amintește ceva, rămâne mirat și indecis. Mătură în jurul călătorului, îi trage câteva păsări de sub fotoliul-leagăn, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
înfășurat cu un fular. E îmbătrânit și chinuit. Pe măsură ce mătură și se apropie de fotoliul-leagăn devine tot mai contrariat. În sfârșit, îl vede pe CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE și face ochii mari, pare că-și amintește ceva, rămâne mirat și indecis. Mătură în jurul călătorului, îi trage câteva păsări de sub fotoliul-leagăn, face gesturi largi și insistente, sperând să-l trezească pe călător. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE murmură ceva neclar, își trage și mai bine pătura sub bărbie, se strânge în fotoliu și continuă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
la voi. HAMALUL: N-ați plecat încă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Eu? Nu... HAMALUL (Posomorât.): Credeam c-ați plecat. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu. Unde să plec? (Se ridică, își strânge pătura în jurul trupului și face câțiva pași.) Ce faci aici? HAMALUL: Mătur. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Cască.): Aha! De ce e așa de frig la voi, dimineața? HAMALUL: Nu știu... Așa e la noi... frig... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Observând, dintr-o dată, cadavrele păsărilor; speriat.): Ce-s astea? HAMALUL (Plictisit.): Păsări... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
înspăimântat în fața măcelului.): Atâtea păsări moarte? Cine le-a omorât? HAMALUL: Nimeni. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum nimeni? Cum nimeni? De unde au venit păsările astea, aici? Ce fac păsările astea, aici? Ce-i cu ele? Ce faci ca ele? HAMALUL: Le mătur... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Le mături? HAMALUL: Da. Le adun în grămezi și le dau foc. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Îngrozit.): Le dai foc? HAMALUL: Ce vreți să fac cu ele? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce să faci cu ele? (Înfrânt.) Da... Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
moarte? Cine le-a omorât? HAMALUL: Nimeni. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum nimeni? Cum nimeni? De unde au venit păsările astea, aici? Ce fac păsările astea, aici? Ce-i cu ele? Ce faci ca ele? HAMALUL: Le mătur... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Le mături? HAMALUL: Da. Le adun în grămezi și le dau foc. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Îngrozit.): Le dai foc? HAMALUL: Ce vreți să fac cu ele? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce să faci cu ele? (Înfrânt.) Da... Ce să faci cu ele... Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
noapte, cu sutele. Se adună aici, deasupra gării, dracu’ știe de ce s-adună aici, se rotesc ce se rotesc și cald... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cad? HAMALUL: Cad peste noi... Niște scârbe. În fiecare dimineață trebuie să le adun, să le mătur... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cad multe? HAMALUL: Nu știu. Nu poți să știi niciodată. Uneori cad mai multe, alteori cad două, trei... Uneori cad cu sutele... Sunt și dimineți când cad câte una ori câte nici una... Azi au căzut mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vă placă... În fiecare zi o vopsim în alb. Știți, aici, facem cam în fiecare zi aceleași lucruri. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Or să vă înnebunească... lucrurile... HAMALUL: Pe noi? Ehe! Eu mă scol de zece ani la ora șase și mătur peronul. Și nu simt nimic. În fiecare zi spăl peronul și curăț șinele de rugină... Le dau puțin lustru, mai strâng câte Un șurub... Spăl geamurile, lustruiesc prin încăperi. La prânz mă culc. Treburile astea nu m-au plictisit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
la lopată și să degajeze curtea de omătul și noroiul depuse peste tot încă de la Intrarea Maicii Domnului, când a căzut prima zăpadă din iarna asta. Pe la prânz, nemulțumit de rezultat, a mai pus și trei femei de serviciu să măture și să dea cu nisip. Supuse și muncitoare, femeile au făcut în sfârșit curat. Pe la patru fără un sfert, domnul ministru, care nu a uitat cum să vorbească cu poporul, le-a trimis cu covorul roșu, să-l întindă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a acestei mărețe zile în viața noastră națională, dar nu-mi vine nimic în minte. — Nimic? se miră ea. — Sunt la fel de nelămurit ca și tine, am recunoscut eu. Aș putea foarte bine să fiu cine știe ce prinț din Cambodgia. Un negru mătura aleea din fața unui bloc cu apartamente. Uniforma lui albastru cu auriu avea o asemănare izbitoare cu uniforma C.A.L., până la un ultim detaliu: o vipușcă lavand deschis pe cusătura exterioară a pantalonilor. Numele clădirii era prins de buzunarul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Era tânăr Băcănel pe-atunci, când se sfârșise cu politicienii de demult, nu ajunsese chiar la vârf, se gudurase mai pe la poale. Totuși avea prestigiul că fusese printre mai marii Vechiului Partid Istoric. Făcuse pușcărie din gros, scăpase, se potolise. Măturase o vreme străzile în mahalaua Brandaburlenilor, apoi intervenise Macatist și-l angajaseră marcator silvic. La cei peste șaizeci de ani ai săi, umbla cu toporișca prin pădurea de la Obancea, ciocănea și cresta copacii, să-i aleagă pe cei de tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]