1,935 matches
-
pe majoritatea băieților, cu scopul urgent să se întoarcă la școală tunși zero! Rămân toți cu gurile căscate, nu mai întâlniseră așa profesor, în istoria acestui liceu probabil a fost caz unic. El care se considera bun la matematică, Kemi, Magi și Ion care țineau la frizura lor, nici nu s-au gândit să își atingă podoaba capilară... au crezut că glumește și ora următoare le va spune, - Ha, ha, ha v-ați speriat... ia uite, unii chiar s-au ras
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-o scurt, - Treci la loc nota 4 ! Ion la tablă! Iese Ion care era bun la matematică, începe dar la un moment dat s-a împotmolit... nici un ajutor din partea profesorului, care i-a spus fără să clipească, - La loc... patru ! Magi... Magi, colegul lui de bancă din anii trecuți ... a urmat realul numai să nu se despartă de colegi; era genial la limba franceză, vorbea extraordinar de frumos despre literatura română, făcea niște analize literare comparabile cu ale criticilor noștri literari
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
scurt, - Treci la loc nota 4 ! Ion la tablă! Iese Ion care era bun la matematică, începe dar la un moment dat s-a împotmolit... nici un ajutor din partea profesorului, care i-a spus fără să clipească, - La loc... patru ! Magi... Magi, colegul lui de bancă din anii trecuți ... a urmat realul numai să nu se despartă de colegi; era genial la limba franceză, vorbea extraordinar de frumos despre literatura română, făcea niște analize literare comparabile cu ale criticilor noștri literari, însă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
făcea griji, nu îl interesau notele, însă erau împreună, cea ce valora pentru el mai mult decât orice... până acum în clasa XII-a când venise profesor Neacșu. Deci l-a scos la lecție și îi spune să continue exercițiul. Magi era înalt dar miop, purta ochelarii când avea chef... se apropie, se uită la hieroglifele scrise de Ion de la o distanță de cel mult 15 cm de tablă și așa rămâne vreo 2-3 minute, singur cu tabla în față timp
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
distanță de cel mult 15 cm de tablă și așa rămâne vreo 2-3 minute, singur cu tabla în față timp în care n-a spus nimic... nici nu avea ce! Această scenă nu o va uita curând cum se încăpățâna Magi să privească tabla neagră de aproape, sperând că îi vine vreo idee, aproape îl distra. Se uita Neacșu la el.. se uita la cei din clasă și a surâs satisfăcut, - Nota 4 ! Stănescu vino la tablă... Iese și el.. continuă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
unul la altul... în recreație au vorbit între ei însă ascultau și fetele, multe dintre ele sunt la fel de dezorientate. - Cu Neacșu am încurcat-o! Spune Stani. Mie nu îmi este frică, însă colegii mei ce se vor face, mai ales Magi care este bâtă la matematică ? totuși nu credeau că va lăsa corijenți. În clasa XII se făcea în special calculul integral care este destul de simplu. Orele care au urmat s-au desfășurat după următorul tipic: le preda aiurea mai multa
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și nu-i păsa. Se uită pe tezele la două colege, care erau notate cu 8 si 9, după el nu meritau 4. I s-a făcut lehamite... îi vedea fața profesorului și îl categorisea, un libidinos! Kemi, Ion și Magi au fost notați cu 4... dacă priveai corect, poate așa era, avea dreptate profesorul, însă dacă analizai obiectiv tezele comparativ cu ale fetelor, se cuvenea să le pună un 6 fără probleme. Puteau să îl reclame dar ce erau ei
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
vis șapte spice pline și frumoase, care creșteau pe același pai. 23. Și după ele au răsărit șapte spice goale, slabe, arse de vîntul de răsărit. 24. Spicele slabe au înghițit pe cele șapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tălmăci." 25. Iosif a zis lui Faraon: Ce a visat Faraon înseamnă un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. 26. Cele șapte vaci frumoase înseamnă șapte ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la îmbogățirea și nuanțarea acestui "sistem de simboluri". Principiul care stătea la baza consultării prezicătorilor în Antichitate era organizarea și armonizarea vieții sociale cu voința divină. Scopul, probabil, era crearea unei armonii universale. Cicero, deși își manifestă neîncrederea în arta magilor caldeeni în tratatul Tusculanae disputationes, sfârșește prin a acredita divinația în De legibus: "De vreme ce acceptăm că zeii există și că rațiunea lor guvernează lumea, că bunăvoința lor poartă de grijă neamului omenesc și că ei pot să ne arate semnele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nici în Evul Mediu divinația nu și-a pierdut din importanță, fiind practicată cu mare succes la publicul mai mult sau mai puțin cultivat. Totuși, arareori ea apare aici ca o practică distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu siguranță mulți cunoșteau și practici divinatorii 51. În spațiul românesc nu avem cunoștință încă de existența unor cifre în acest sens. În țările occidentale, informațiile de acest fel sunt obținute pe cale indirectă: ministerul Finanțelor urmărește periodic dosarele financiare ale magilor și "divinatorilor" profesioniști. Nu se știe câți sunt însă în clandestinitate. Caracterul destul de obscur al acestor statistici și cifre adâncește misterul asupra fenomenului. Divinația și magia se transformă astfel în realități greu cuantificabile. Apar întrebări de tipul: câți prezicători sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
dușmani ai astrologiei s-a dovedit a fi chiar creștinismul. De ce? Pentru că astrologia ar "anula Providența liberă pentru a o înlocui prin necesitate"93. Această reacție pare oarecum contradictorie, câtă vreme venirea lui Iisus a fost anunțată de cei trei magi călăuziți de-o stea. Îngrădirea sau anularea liberului-arbitru de către astrologie este o problemă ce merită să fie nuanțată. Dezbaterile sunt mai curând de natură metafizică și exprimă în realitate două perspective diferite asupra lumii și universului. Acest fapt nu ar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
folosite). Magia și divinația au însă și o serie de asemănări: * ambele presupun o relație cu absolutul; * se pot desfășura în aceleași spații sacre (izvoare, grote, pe înălțimi, în temple, în spații private); * presupun prezența unor specialiști ai sacrului (preoți, magi, devini); * amândouă au aceeași manieră de comunicare, prin care se face apel la limbajul direct, simbolic sau la revelația lăuntrică. Alte apropieri ar putea veni și dintr-o analiză sociologică. Din multitudinea de definiții care s-au dat magiei (unele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
citat dintr-un text publicat în Jurnalul literar 178 de Constantin Amăriuței și face un comentariu interesant asupra acestuia. Textul de la care pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și argumentarea fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de stihiile naturii, îi cunosc semnele și știu să le interpreteze. Intrând în contact cu necunoscutul, cu ceea ce stimulează frica și imaginația
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cositorului, prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
innerhalb seiner politischen und sozialen Publizistik und in der polemischen die sozial-ideologische Funktion des Diskurses sehr prägnant ist; weiter als axiologische Infrastruktur durch auto-referentielle, auto-aufwertende und konfesionelle Aussage, die im Vordergrund ein schöpferisches, weltoffenes Ich, das sein künstlerischen Status definieren mag; dieser textuelle Segment, oft als ars poetica bezeichnet, repräsentiert das Zeichen einer dauernden Anstrengung des Schriftstellers der seinen Leser zu einer adequaten Lektüre leiten möchte, dessen ästhetische Erwartungen er auch orientieren möchte; und nicht zuletzt, der publizistische Diskurs des Dichters
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin Vedere. La Logos prin Icoană, dacă preferăm. Yahve se ascunde complet în spatele Cărții, cameră obscură a simbolicului. Isus și Fecioara Maria apar în planul secund, în staul, mângâiați de o lumânare, oferindu-se în clar-obscur privirii vecinilor, iar regii magi se apleacă spre copilul divin, Cuvânt deja expus la toate sortilegiile imaginii. Un monoteism disident Legitimitatea imaginilor în creștinism a fost tranșată, chiar în mijlocul sângeroasei dispute asupra imaginilor, la al doilea Conciliu de la Niceea, în 787. Această hotărâre nu va
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
materială sau cea spirituală? Focillon îl compara pe artist cu un centaur. L-am putea considera și un mediator indecis, oscilând între o devenire-Verb și o devenire-Trup. Psyché și Hulè. În atracția psihică, plasticianul va căuta să se asimileze scriitorului, magului, gânditorului; în atracția fizică, artizanului, atent totodată la natură și la lumină. Pictura este, în întreg arcul vieții ei, un hibrid și, precum figura lui Christos în istoria creștinismului, ea s-a bifurcat spre stânga, pe linia Cuvântului, și spre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de 24 de ani își începe predica. Călătorește mai întâi în India, unde întemeiază o comunitate; în 241 se întoarce în patria sa și, favorizat de regele Sapur I, își continuă predica mai bine de 30 de ani, până când urgia magilor și mânia noului rege, Bahram I, îl duseră la moartea pe cruce (276). Ideea care stă la baza maniheismului este dualismul. Sunt două principii opuse, concepute sub forma celor două împărății: împărăția luminii, a binelui, în fruntea căreia stă Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cut visus circa colorem; nisi forțe per accidens, ex impe di mento circa organum contingențe, sicut cum gustus febrientium dulcia iudicat amară, propter hoc quod lingua malis humoribus est repleta. Circa sensibilia vero communia decipitur sensus, sicut în diiudicando de mag nitudine vel figură; ut cum iudicat solem esse pedalem, qui tamen est maior terra. Et multo magis decipitur circa sensibilia per accidens; ut cum iudicat fel esse mel, propter coloris similitudinem. Et huius rațio est în evi denti. Quia ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
birui pe Lucifer prin întru-parea lui Hristos. „Dușmănie voi pune între tine și femeie, între să mânța ta și sămânța ei. Aceea îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepacălcâiul” (Facere 3, 15). Acest adevăr este semnificat de „steaua”magilor la Betleem, ca mărturisire îngerească în cer, continuată pepământ prin „magi” și toți cei au crezut și urmat lui Hristos până labiruința Sa prin Jertfă: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tine și femeie, între să mânța ta și sămânța ei. Aceea îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepacălcâiul” (Facere 3, 15). Acest adevăr este semnificat de „steaua”magilor la Betleem, ca mărturisire îngerească în cer, continuată pepământ prin „magi” și toți cei au crezut și urmat lui Hristos până labiruința Sa prin Jertfă: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 39).Este biruința șederii de-a dreapta prin cruce, atât pentru că Hristosva învia, cât mai ales pentru că s-a semănat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credințe autentice și credințe deviate; adevărate și false. Din totdeauna dualitatea spirit-materie l-a însoțit pe om. Dar, neclaritatea ideii de divinitate a creat și suferințe ca cele ale sacrificării de ființe umane în câștigarea atenției zeului protector. Vrăjitorul tămăduitor, magul vindecător, îmbrăcați în piei smulse de pe animale cornute, pentru sporirea straniului, misterului, impresionării celor din jur și, în mod special a pacientului, caută să fie și conducător și preot și medic, un adevărat sincretism funcționând cu nuanțări, în funcție de ideologii, epocă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
curativ își are subtilitățile ei. Practicile magice erau cu atât mai complexe cu cât etiologia simptomului nu era cunoscută. Relația magie-religie constă în direcționarea atenției omului spre divinitate, în timp ce societatea îl așează în raport cu semenul. În Egiptul antic, de exemplu, inițierea magilor se făcea în „Casa Verde“ de pe lângă Templu, de aceea aici au fost și cei mai mari preoți magicieni, asimilați înțelepților ca la asiro-babilonieni. Prin practici, concepție și obiective, medicina lor era defensivă și curativă. Odată cu scrisul, omul intră victorios în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]