1,337 matches
-
ea nu a ajuns să primească și o educație germană. De altfel transilvănenii știu foarte bine cât de dominantă este maghiara într-o relație, într-o familie "amestecată". Tatăl meu german care nici el nu mai știe cum a prins maghiara pe care a perfecționat-o s-a cam maghiarizat, dar numai în relație cu mama mea. Toate rugămințile adresate de mama tatălui meu de a vorbi sau de a ne învăța limba germană au eșuat într-un mod catastrofal astfel încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-și locuința s-a mutat la noi și așa a început o nouă "eră lingvistică". Bunica neștiind germana (și nici româna...) am început să vorbesc cu ea într-o limbă care nu semăna cu nimic din ceea ce învățasem până atunci: maghiara. Până și "masa" care, până atunci, avea un singur nume și nu altul a început să-mi devină străină. Câteva luni am tăcut, instruindu-mă mai mult în gesticulare. Până la urmă s-a prins și limba asta de mine ajungând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care mai toți copiii se mai dezlipesc de fusta mamei, am intrat și eu în lumea mare luând contact cu vecinii de aceeași vârstă cu mine și care nu vorbeau nici ei limba română mai bine decât eu germana și maghiara împreună. M-am mirat la fel de puțin ca și ei că sunetele pe care le scoteam sună altfel. Până la urmă au mai învățat ei de la mine, eu de la ei, și așa s-a făcut că cei care până atunci mă înțelegeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
verbale. Ajuns la vârsta grădiniței lucrurile au început din nou să se complice. Având o educatoare germană dar care vorbea cu noi numai românește, a încercat cu relativ puțin succes să-mi "descâlcească" limbile; spre ghinionul ei însă nu știa maghiara, cu atât mai puțin nu înțelegea "creațiile" mele astfel încât tot ce nu înțelegea punea deoparte în sertarul "alte limbi". Ba mai rău pentru ea fiindcă începusem să "infectez" lingvistic colegii care foloseau curent expresiile mele "esperanto". Ajuns în clasa întâi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Vasile Copilu-Cheatră, mi-au devenit mentori. Gravele mele probleme au început să se amelioreze; distingeam foarte bine o limbă de alta, acasă însă nu s-a schimbat nimic. Tata vorbea cu mama maghiara, fratele cu mine româna, noi cu mama maghiara și cu tata germana... Așa vorbeam noi și nimănui nu i se părea că ceva nu este în ordine. Mult mai târziu am dat de problemele legate de această temă. Acolo însă, acolo în Concordia mea, unde trăiau toate națiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în imagini care se transformă în dependență de vis în cuvinte. Dacă visez, de exemplu, că sunt împreună cu prietenii români (indiferent unde pe lume), imaginile se transformă în mod automat în cuvinte și fraze românești. La fel cu germana și maghiara. Limba unui multilingv nativ se raportează la persoană și nicidecum la o situație generală. Când visez o câmpie cu multe flori, primăvara, cu zumzet de albine, susur de izvoare sau foșnet de copaci, atunci visez în culori și nu alb-negru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
efect ca mai multe limbi native! Cei care au învățat mai multe limbi ulterior traduc din limba lor maternă; nativii nu pot vorbi de o limbă maternă. Desigur că la mine s-ar putea spune că limba mea maternă e maghiara, cea paternă germana iar cea de adopție româna. Da s-ar putea spune, însă câte nu se pot spune...! Cât te-a influențat limba maghiară, în evoluția ta? Mai mult decât ași fi bănuit vreodată. În copilărie am învățat înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
s-ar putea spune, însă câte nu se pot spune...! Cât te-a influențat limba maghiară, în evoluția ta? Mai mult decât ași fi bănuit vreodată. În copilărie am învățat înainte de culcare să spun, seară de seară, Tatăl Nostru în maghiară, am adormit cu povești populare maghiare citite de bunica sau poezii maghiare citite de mama. Am învățat din maghiară folosirea într-un alt fel a sintaxei sau reducerea verbelor. Am învățat de asemenea eliminarea dezacordurilor sau introducerea conștientă a acestora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mai mult decât ași fi bănuit vreodată. În copilărie am învățat înainte de culcare să spun, seară de seară, Tatăl Nostru în maghiară, am adormit cu povești populare maghiare citite de bunica sau poezii maghiare citite de mama. Am învățat din maghiară folosirea într-un alt fel a sintaxei sau reducerea verbelor. Am învățat de asemenea eliminarea dezacordurilor sau introducerea conștientă a acestora în opera literară și mai ales neaccentuarea genurilor. Cât a contat/ contează biografia ta în ceea ce ai scris/ scrii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În mai multe sensuri, Între care acela că șvabii nu-și mai vorbeau dialectul german, preferînd limba ungurească. Generația părinților mei o rupea Încă binișor pe șvăbește, În schimb, a mea nu mai știa o boabă de nemțească. Vorbea numai maghiara, pe care am deprins-o și eu destul de repede de pe ulițe, de la joacă. Marea majoritate a numelor de familie erau Însă pur germane: Müller, Merk, Schaffner, Geiger, Fischer, Mesmer, Tepfenhart, Baumgar tner, Napholz, Werner, Alt, Schwarz, Reiss, Baum, Winkler. Familiile
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În dreapta și În stînga, de la o vreme am Început să-l fac și eu. Școala se ivea dincolo de biserici, intram În curte și ne Îndreptam, Caița, Zoli și cu mine, spre secția română, iar Duczi, Tibi și János spre cea maghiară. Nu eram decît șapte băieți și o fată În clasa Întîi și cinci fete În clasa a doua. Învățam simultan. Stăteam În prima bancă din dreapta, alături de Vasile Borlan. În spatele meu, Zoli Îl avea coleg pe Ioan Pintea, zis Biga. În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a lăudat pe mine și pe Zoli că venim pentru prima oară și a tras nădejde că nu va fi și cea din urmă. După care nu am mai Înțeles nimic din ungureasca lui. Eu pricepeam deja și vorbeam bine maghiara jocurilor și a hoinărelilor noastre, făceam față discuțiilor cu oamenii mari, dar din bisericeasca popii nu Înțelegeam o boabă. Bănuiam că e vorba de un tărîm minunat al păt lăgelelor roșii: „Paradicsom, a paradicsomba fogunk jutni“ rostea din cînd În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
germana, așa că a scos din nou meda liile și docu men tele de la Îm păratul. Tinerii au rămas uimiți de povestea lui, Înrolat voluntar la Villach În regimentele austriece și plecat imediat pe frontul sîrbesc, apoi cu con tin gentele maghiare pe cel rusesc. Weisz a dat la iveală și un săculeț camuflat, numai el știa cum, plin cu o sumă mare de bani. Era pe la cinci ale după amiezii cînd căruța a ajuns la marginea satu lui Moftinu Mare despre
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
susținuse originile germane pe care părinții i le confirmau ori de cîte ori erau Întrebați, refuzînd Însă tot de atîtea ori să-i explice de ce le vorbiseră În casă fetelor ungurește cînd erau mici și deloc șvăbește. Îi recitau, În maghiară desigur, aceeași frază speriată: „Nu e voie să se vor bească despre asta!“ Richi Își pusese În Încurcătură părinții cu soiul ăsta de curiozitate, pe cînd urma cursurile Liceului Eminescu din Satu Mare și frecventa aici și lecțiile de germană ale
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de bătaie. Inevitabil, legendele au prins a Înmuguri și a da În pîrg. Se spune și azi că ar fi fost luat prizonier de ruși și trimis În surghiun În Siberia, că aici ar fi continuat să scrie poezie În maghiară, dar și În rusă, semnînd Aleksandr Petro vici. Era de fapt numele său real, care-i atesta originile sîrbești. Unii căutători de izvoare prin deșert chiar pretind că au găsit asemenea poeme și le-au publicat ca fiind autentice. Oficial
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dar nu dăm nimic din casă, a proclamat Învățătorul, cerîndu-le conțopiștilor să vorbească În limba locului ca să se facă Înțeleși, nu un gurește. Văzînd că nu era chip să-i convingă și că o țineau pe a lor citînd În maghiară tot felul de dispoziții din niște hîrtii, Floare s-a Înfipt Înaintea lor cu statueta lui SÎnpătruc În brațe și s-a pornit să le turuie englezește. S-a lăsat o tăcere pătrunsă de respect. Bărbatul ei Însă Înțelegea că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Farkas (dar cu un excelent traducător, care este și scriitor, Csiki Laszlo). Editura lui Jeno Farkas a adus mai mulți autori români în piața de carte din Ungaria (Lovinescu, Cioran, Țepeneag, Uricaru), dar și o gramatică a limbii române în maghiară. Mai multe cărți de autori români sunt deja apărute la alte edituri și altele în proiect; în anii următori, România și Ungaria se vor invita reciproc la târgurile lor de carte. Este o efervescență în relația culturală dintre România și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de stat mai mult decât dau. Cu alte cuvinte, o autonomie completă le-ar face mai sărace decât sunt. Atunci, poate, altceva. Ce altceva? Dreptul de a folosi limba maghiară în administrație? Există. Școli în limba maghiară? Există - și în maghiară, și în germană, și în sârbă, ș.cl. Dreptul de a arbora drapelul maghiar? S-a arborat în fiecare an, fără să se nască proteste sau scandaluri - altele decât cele de la PRM. A existat un parlamentar maghiar care a spus totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
blândețe nu o să o uit niciodată. Mulțumesc Olimpiei Marina, gazda atâtor zile petrecute la Bonday Beach. Mulțumesc familiei Roca (Liana și George) pentru îmbelșugatele lor prânzuri și mai ales pentru înlesnirea de a călători nestingherită prin Sydney și împrejurimi. Mulțumesc maghiarei Ilona din Sydnei care mi-a prilejuit o călătorie extrem de interesantă până în cel mai îndepărtat colț al Sydney-ului. Mulțumesc Stelei Breazu, mama ambasadoarei României la Cambera, Manuela Vulpe, pentru primirea călduroasă de Ziua națională a României. Mulțumesc din toată inima
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
apropie cât de cât. El crede că, punând mâna pe crucea aia și având, făcând așa ceva, zice că, gata!, se-apropie și el de Domnul și-l iartă. Cacaia cultura! Rebusul, după Vincze Acum am mâncat, am primit ziarul în maghiară și m-am apucat de rebus. La rebus, definiția e importantă și încerci s-o rezolvi și, când o rezolvi, îți rămâne ceva și în minte, nu doar pe hârtie. E vorba de puțin calm după zilele astea, te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
mai polenizăm și noi un pic! Mai luăm un rând? Gicu se declară de acord cu propunerea. Mai luăm, de ce să nu mai luăm, că nu luăm de la fondul monetar. Auzi, Sandule, am o problem, o să trebuiască să Învățăm cu toții maghiara? Că dacă devine a doua limbă oficială așa s-ar zice... Eu m-am oprit la nem tudom, mai mult nu pot. Iar ai luat-o pe ulei, cu toate că bei bere! Nu vă mai luați, mă, după toți proștii, scrie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și letonă; dar cea care a avut parte de cele mai multe traduceri a fost aceasta: Ceață. Încep în 1921, la șapte ani după nașterea sa, în italiană: Nebbia, romanzo, tradusă de Gilberto Beccari și prefațată de Ezio Levi; în 1922, în maghiară: Köd (Budapesta), de Garády Viktor; în 1926, în franceză: Brouillard (Collection de la Revue Européenne), de Noémi Larthe; în 1927, în germană: Nebel, ein phantastischer Roman (München), de Otto Buck; în 1928, în suedeză: Dimma, de Allan Vougt, și în engleză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
publica la Buda, prin grija consiliului Locumtenențial al Ungariei, instrucțiuni pentru oficiile sanitare din Transilvania, în vederea prevenirii izbucnirii unei epidemii de holeră, precum și despre mijloacele ei medicale de combatere. Instrucțiunile au fost tipărite în limbile naționalităților trăind în Transilvania, româna, maghiara și germana. Textul, redactat într-o română colocvială, editat ca o broșură de 12 pagini in-folio de Tipografia Universității din Buda, în 1830, are următorul titlu: Diregăciune pentru Superioritățile Sănătății și pentru Mădulările Institutului Contumațialnic spre acea înțîntită ca hotarele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
erau stabilite măsurile de prevenire a epidemiei de holeră 151. Totodată pentru întărirea sistemului carantinal de la hotarele dinspre Moldova și Țara Românească, deoarece mulți funcționari erau români sau trebuiau să știe românește a fost tipărită în limba română, tradusă din maghiară, o broșură specială cu instrucțiuni asemănătoare celei de mai sus, intitulată Îndreptarea deregătorilor de ținerea sănătății de grijă purtătoare și a fețelor pe lângă contumații apăra, ca în biruința muscanului prin țări de obște epidemice stăpânitoare boala holera să nu poate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
este la ora aceasta) și nu numai atât, au ajuns de a ne controla două din ramurile publice, care garantează dăinuirea noastră ca popor, sănătatea și cultura. Deci nu am nimic special cu maghiarii și cu atât mai puțin cu maghiarele, la care să le dea Dumnezeu sănătate, că al dracului mai sunt. Eu, nu am decât un dinte contra dobitocilor de români, la care fanariotismul nu le-a ieșit nici acum din cap, și se închină la toți străinii, dându
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]