55,424 matches
-
de instituții independente, asupra percepției independenței justiției române (pe aceleași linii ca și evaluarea pe care Ministerul Justiției a realizat-o pentru estimarea, printre altele, în ce măsură judecătorii sunt supuși presiunilor politice); ==> întărirea considerabilă a capacității administrative a Consiliului Superior al Magistraturii prin recrutarea, din timp, a personalului necesar, alocarea unui buget și echipament corespunzător, instruirea adecvată și infrastructura corespunzătoare, astfel încât noul Consiliu să-și poată prelua atribuțiile de la 1 ianuarie 2005, conform prevederilor Legii Consiliului Superior al Magistraturii; ==> asigurarea implementării depline
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Consiliului Superior al Magistraturii prin recrutarea, din timp, a personalului necesar, alocarea unui buget și echipament corespunzător, instruirea adecvată și infrastructura corespunzătoare, astfel încât noul Consiliu să-și poată prelua atribuțiile de la 1 ianuarie 2005, conform prevederilor Legii Consiliului Superior al Magistraturii; ==> asigurarea implementării depline și coerente a Legii Consiliului Superior al Magistraturii, acordând atenție specială schimbărilor cruciale în rolul Ministrului Justiției ca membru de jure al Consiliului, care va continua să participe la ședințele Consiliului și va avea drept de vot
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
alocarea unui buget și echipament corespunzător, instruirea adecvată și infrastructura corespunzătoare, astfel încât noul Consiliu să-și poată prelua atribuțiile de la 1 ianuarie 2005, conform prevederilor Legii Consiliului Superior al Magistraturii; ==> asigurarea implementării depline și coerente a Legii Consiliului Superior al Magistraturii, acordând atenție specială schimbărilor cruciale în rolul Ministrului Justiției ca membru de jure al Consiliului, care va continua să participe la ședințele Consiliului și va avea drept de vot în anumite cazuri, dar nu va mai prezida ședințele; ==> luarea de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ședințele; ==> luarea de măsuri urgente pentru îmbunătățirea calității hotărârilor, pentru a susține tendința de reducere a numărului mare de cazuri care au fost supuse apelului, prin îmbunătățirea accesului la jurisprudență a magistraților; ==> acordarea resurselor bugetare necesare pentru Institutul Național al Magistraturii, care să-i permită preluarea sarcinilor prevăzute de noua lege, alocarea de personal de calitate și bine pregătit, o curiculla modernă și un management stabil, astfel încât să răspundă cerințelor privind pregătirea inițială și continuă și recrutarea magistraților; ==> alocarea pentru Centrul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și implementarea unui Plan de Acțiune actualizat și integrat și a Strategiei de reformă a sistemului judiciar, incluzând principalele măsuri pentru implementarea "Legii de organizare a sistemului judiciar", a "Legii cu privire la statutul magistraților" și a "Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii", care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004, după cum s-a comunicat în cadrul Conferinței de Aderare și în documentul CONF-RO 35/04 (Anexa II.05 și Anexa II.07). Ambele documente trebuiau să fie actualizate și înaintate UE, nu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
copii ai Alexandrinei (n. Capelleanu) și ai lui Diamandi Antoniade, inspector financiar, A. și-a făcut studiile medii la Liceul „Matei Basarab”, după care a urmat dreptul și filosofia la Universitatea din București, obținând ambele licențe (1902, 1903). Intră în magistratură făcându-se repede remarcat, astfel că în 1914 era delegat ca secretar general în Ministerul de Justiție. După război i se încredințează importante misiuni diplomatice: secretar general al delegației române la Conferința de pace (1919-1920) și arbitru în Tribunalul mixt
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
IV.1933, Galați), prozator. Familia în care se născuse purta numele Crețu. Învață la Seminarul din Ismail, iar din 1873 la Liceul „Sf. Sava” din București. Face studii de drept tot la București, luându-și licența în 1879. Intră în magistratură și peregrinează prin mai multe orașe (Târgoviște, Buzău, Hârșova, Tulcea), până în anul 1886, când se stabilește ca avocat la Galați. C. participă la cenaclul literar al lui Al. Macedonski, colaborând, în 1881-1882, la revista „Literatorul”. Mai târziu publică la „Revista
CREŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
Alexandrescu, I. Voinescu II, N. Bălcescu, formându-se astfel alături de cei care pregăteau revoluția. Face studii de drept și litere la Paris, beneficiind temporar de un stipendiu acordat de Guvernul provizoriu de la 1848. Întors în țară în 1853, intră în magistratură, fiind și procuror la Curtea de Casație. Ales deputat în 1859, este numit apoi ministru ad-interim la Departamentul Dreptății și ministru al Cultelor. În 1882 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
un cartier, un oraș, folosindu-se pe o origine comună de tip etnic, familial sau regional. Grupurile de acest gen realizează legături cu formațiuni similare, infiltrându-se, singure sau în asociere în instituții oficiale, în forțele de ordine și în magistratură, pentru a-și realiza interesele. O altă categorie este cea a infractorilor urbani care cooperează în regiuni metropole fiind cunoscută și sub denumirea de criminalitate de profesie sau paramafiotă. Aceasta se deosebește de prima categorie prin vârsta mică a infractorului
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Tot în fevruarie d. Stolojan cere un credit de 300 000 fr. pentru asigurarea liniștei publice. Ministeriul Instrucțiunii aprobă aranjamentul pentru săvârșirea dinlăuntru a bisericii de la Curtea de Argeș prin d. Lecomte de Nouy. D. C. A. Rosetti propune în Camera electivitatea magistraturii și însărcinarea unei delegațiuni a Camerei care, împreună cu una a Senatului, să aibă a formula, întrunite într-un fel de convent național, proiectul privitor la eligibilitate. Membrii acestui prețios convent să fie plătiți cu câte una mie franci de obraz
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la altceva decât la introducerea dezordinii și vrajbei între proprietarii mici și cei mari? De ce oare "Romînul" nu deschide coloanele sale, sporite de la anul nou încoace, oamenilor speciali cari cunosc întreaga însemnătate a cestiunii? Când a fost vorba de electivitatea magistraturii "Romînul" a făcut loc la o sumă de studii privitoare la cestiune, dar aci, unde milioane sunt angajate și producțiunea agricolă pe ani înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cel mai mare, unealta cea mai puternică este d' a excita grija în spirite și d' a provoca agitațiunea generală. Numai pescuind în apă turbure pot deveni necesari și ajunge scopurile lor. Sunt câteva luni, au pus pe tapet eligibilitatea magistraturei, sistem imposibil și condemnat de toate spiritele serioase. După ce au văzut că nu pot pune mâna pe puterea judecătorească, agitatorii noștri s-au, aruncat pe un nou mijloc de agitațiune, i-a găsit deodată mila de soarta săteanului și vărsau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
modul cum se face un lucru e în toate celea esențial. Cântă pe violină Don Pablo de Sarasate și cântă, pardon de espresie, și onor. Costinescu. Cum cântă unul și altul, asta e cestiunea. D. C. A. Rosetti voiește reforma magistraturii. Și noi o voim, dar cum? Noi cerem numirea prin concurs de titluri și vechime de serviciu, precum și inamovibilitatea; d. Rosetti voiește să fie aleasă de garda orășănească a venerabilului autor de versuri neogrecești, Serurie. În privința necesității reformei ne înțelegem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Spinoza zice cam următoarele: Adevărul există în sine și pentru sine. Oricât de drepte ar fi argumentările în contra lui, el tot rămâne adevărat; oricât de strâmbă și stângace apărarea lui, el tot adevăr este" Când vedem dar pe adversarul eligibilității magistraturii și al sufrajului universal alături cu susțiitorii acestora, tot filigranul artei sale retorice nu e în stare a neutraliza impresia rea, întemeiată pe adevăr, pe care ne-o face. Lucrul pe care l-am sfătui d-lui Boerescu e așadar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țara noastră: amovibilitatea profesorilor cu titlu definitiv. Nu mai rămâne decât ca să se voteze o lege prin care să se stabilească ca de aici înainte copiii să-și aleagă singuri profesorii, ca să avem și în instrucție corelatul celebrei electivități a magistraturii. La examenele ținute în anul trecut s-au văzut profesori cari n-au trecut materia prescrisă în program; alții au căutat fel de fel de pretexte spre a nu se prezenta la examene, pentru ca astfel să scape de controlul comisiunilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în realitate în republică" Dar dacă însuși felul nostru de-a fi, chipul de existență tradițional și monarhic al statului român, e numai o chestie de timp și oportunitate, cum o fi privind onor. tagmă patriotică celelalte instituții ale țării? Magistratura? Cu toate opiniile clare și esprese ale țării și ale organelor ei judecătorești, tagma voiește eligibilitatea ei și proiectul în cestiune e și depus pe biroul Camerei. Un proiect voluminos, plin de cârciocuri, menit a face din justiție unealta de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
datinei juridice, cel puțin dictate și născute din necesități reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol, ca eligibilitatea magistraturii, pe care nimeni n-o cere. Măsurile economice ale demagogiei sunt o maimuțărie. Îi vezi creând drumuri nouă de fier, tot atâtea canaluri pentru scurgerea industriei și prisosului de populație din străinătate, pe când adevărate măsuri ar fi acelea menite a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevăruri. E desigur ceva elementar ca o reformă, înainte de-a fi introdusă, să fi devenit necesară, să fie cerută de cineva, de grupuri ale populațiunii sau de populațiunea întreagă. Am dori să știm cine în țara aceasta cere electivitatea magistraturii, cine sufrajul universal? Nime. Cu toate acestea zilnic "Romînul" readuce pe tapet când una, când alta și aproape totdauna cu acuzarea că partidul conservator se ridică contra drepturilor poporului, contra națiunii. Până când aceste fraze banale, lipsite de orice cuprins, mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și în urma unei învederate nemulțumiri a țării, proiectul său totuși se mănține, se votează în Cameră, ajunge în Senat. Dar care-i opinia guvernului în cestiunea asta? Nici una. Unui adept al republicei din cafeneaua Procope i-abate a propune electivitatea magistraturii. Pentru a da vânt cestiunii, toată țara se pune în mișcare, se consultă Facultăți, Curți, corpuri de advocați, și toate fără deosebire se pronunță în contra electivității. Cu toate acestea electivitatea se cuibărește și face pui sub pălăria onor. Giani și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aibe dreptul cineva de-a califica purtarea sa de defecțiune. În ce privește pe d. T. Rosetti, unul din cei mai demni reprezentanți ai principiilor partidului conservator, caracterul său cumpătat și pacinic, temperamentul său liniștit și blând [î]l destina natural la magistratură și-i impunea, ca să zicem așa, funcțiunea pe care a exercitat-o cu atâta succes și pre care va împlini-o și de acum înainte cu același succes pentru binele țării și onoarea justiției. Și, oricare ar fi părerea noastră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
De câte ori partidul liberal a fost în fruntea țării, el a creat cîte-o cauză permanentă de mizerie, pe care urmașii lui n-au mai putut-o desființa. Și încă - de-ați putea face tot ce voiți! De ați putea introduce eligibilitatea magistraturii, și cu ea împreună venalitatea ei și nesiguranța averii; dac-ați putea desființa colegiul I, înecîndu-l într-al patrulea, pentru ca să nu mai fie cu putință de-a alege un singur deputat independent - atunci opera ar fi încoronată. Atunci în adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale Galiei, unde cu post și în pustnicie să-și petreacă rămășița zilelor, scârbită de răutatea oamenilor. Ci 'nainte de-a pleca a spus de ce. Majoritatea n-a voit să-i primească reformele. Aceste sunt: decentralizarea, reforma legii electorale, electivitatea magistraturii, libertatea învățămîntului cu dezgroparea răposatei Eforii și - - ca ton fundamental al muzicei - scăparea țăranului de asuprire. Cum și ce fel nu se spune, dar în sfârșit scăparea lui. Acesta e drapelul lăsat în mînile viguroase ale onor. Costinescu care, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al statului. Astfel s-a înmulțit, într-o disproporție strigătoare la ceriu, numărul oamenilor trăitori din buget, numărul celor improductivi. Daca în sfârșit se vor realiza și cele din urmă propuneri de reformă ale d-lui C. A. Rosetti - eligibilitatea magistraturii și schimbarea legii electorale - efectele vor fi, daca se poate, și mai dezastroase. Închipuiască-și cineva o justiție aleasă de agenții electorali ai guvernului, un Parlament în care, prin desființarea de fapt a colegiului I și II, ar intra numai partizani
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu poate lua parte la lucrările unei Camere care, ajungând acum la sfârșitul carierei sale, nu mai are timpul și poate nici putința de-a se mai ocupa de legile ce demult le-a propus d-sa (reforma electorală, electivitatea magistraturii) și pe cari acum este silit a le supune dezbaterilor viitoarelor colegii electorale. Nu putem tăgădui că această scrisoare are proprietatea a pune multe enigme opiniei publice. Amicul cel mai călduros al d-lui Brătianu și cu toate acestea exilat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și, după ce această Cameră au comis în două zile două ilegalități consecutive, tot ea l-au proclamat președinte. Nu mai există așadar nici o îndoială că Adunarea împărtășește vederile d-lui C. A. Rosetti: ea vrea contopirea colegiilor electorale, vrea electivitatea magistraturii. Pe de altă parte majoritatea aceasta fiind a guvernului Brătianu, iar d-sa, tăcând față cu proiectele radicale ale amicului său politic pare a consimți la ele, împreună cu tot cabinetul. Alegerea d-lui C. A. Rosetti la prezidenția Adunării însemnează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]