116,985 matches
-
intervenit pentru eliberarea lui, mișcat profund de dragostea lui de țară, de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului său asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tată și mamă”. Se Întoarce În țară și se Îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Când Împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București Își Începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
I-a fost Încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz la Columna lui Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor, Gheorghe Cârțan a spus atunci doar atât: „Roma e mama noastră!”. După prima călătorie la Roma, Badea Cârțan a fost imediat primit În lumea intelectuală a Capitalei. În cinstea lui s-au organizat banchete, drumurile lui au devenit legende și se vorbea despre el ca despre cel mai exotic personaj
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
să știe, să cunoască. Îl interesa mai ales Începutul neamului și al tuturor lucrurilor, obârșia lor, rădăcina istorică dătătoare de noblețe și demnitate. Istoricului Vasile A. Urechia, protectorul său, Îi scria la 24 martie 1896: . Am ținut mult să văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
al tuturor lucrurilor, obârșia lor, rădăcina istorică dătătoare de noblețe și demnitate. Istoricului Vasile A. Urechia, protectorul său, Îi scria la 24 martie 1896: . Am ținut mult să văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două zile s-a
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
liber al țării, unde să poată aștepta Împlinirea visului de-o viață Întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind Înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: ,, Aici doarme Badea Cârțan, visând la Întregirea neamului său”. <endnotelist> 1. „Mama trăiește, tata e mort de trei ani, Însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În ’77 mă uitam cum se bat romanii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune și frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu așa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei... De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă și mergeam În fruntea tuturor, așa Îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
pentru cel care a fost marele poet neînțeles Cezar Ivănescu! Evenimentul a fost organizat de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR) și Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor Minorităților Etnice din România „Europa 21”. Este remarcabilă admirația albanezilor pentru Poet, care după mamă este albanez. Este remarcabil și efortul comunității albaneze din România de a publica tot felul de cărți și broșuri despre Albania și despre culturile puternic Înrudite ale celor două țări. Am vizitat standul albanezilor din cadrul Târgului de Carte al Minorităților
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
În rolul lui Socrate, Alexandru Bindea, Simona Bondoc, Oana Vânătoru, Carmen Ionescu și alți talentați actori și actrițe. Am rămas impresionat și parcă aș vrea să mai văd odată acest spectacol de excepție, care descrețește frunțile cele mai Încruntate. REGINA MAMĂ, de Manlio Santanelli, În regia lui Gelu Colceag - un spectacol cu numai doi actori - Olga Tudorache și Marius Bodochi. Am rămas și sunt Încă mut de uimire văzând vigoarea și interpretarea magistrală a inegalabilei regine a scenei, Olga Tudorache. Este
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Olga Tudorache și Marius Bodochi. Am rămas și sunt Încă mut de uimire văzând vigoarea și interpretarea magistrală a inegalabilei regine a scenei, Olga Tudorache. Este o minune, de unde atâta energie să stea pe scenă aproape 4 ore? Rolul «reginei mame» i s-a potrivit de minune, și spectacolul va intra cu siguranță În istoria de aur a teatrului românesc. Evident, alături de marea Olga, Marius Boldochi a strălucit deopotrivă. Un spectacol care merită văzut neapărat. SINUCIGAȘUL, piesa care l-a costat
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
la fiece răscruce. De-atâtea ploi copacii nu-i mai știu. - Ștergar cu flori să-mi dați să mă usuce. Cai înhămați la carul ce mă duce în straie negre și cu vizitiu. Țărâna grea grumazul să-mi apuce - îmbrățișarea mamei cu-al ei fiu - Și liniștea în palmă să o țiu până m-ajunge somnul de sub cruce. Cai înhămați la carul ce mă duce.
Poezie by Dinu Ianculescu () [Corola-journal/Imaginative/9288_a_10613]
-
pe Caron, vâslașul tăcerii, să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele-i sărută! Vom crește Împreună doar agate, În ametist vom răsădi curajul, coralul roșu ne va feri de toate, de soartă rea, furtună și otravă. Pe diamant voi scrijeli
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
și descompunerii malului de unde ies capete de femei vinete: cuie în umbre picioare de mîndre pulpe delicate culcate pe uleiul cailor din spate culcate pe genunchiul unde a murit fiul cusut de pămînt cu o ață subțire și mînat de mame cu tălpile vii cuie pe unde calci și nu mai vii cuie negre ascuțite ascuțite pe ploaia argintie pe ploaia curată unde rachiul udă coama și greabănul ros cuie unde cade miros decapitate Pe răzor întins cu puțină iarbă în loc de
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
meu de mii de ani înhămat la o căruță cu lacrimi Undeva ăn câmpie Trenul oprit undeva în câmpie și mecanicul locomotivei certându-se cu firul de grâu ce nu ne lasă să trecem Frig Azi noapte am visat că mama a venit pe la mine. Dimineața am găsit ușa deschisă... Tatîl meu Tatăl meu a murit înainte ca eu să mă nasc în fiecare noapte visez un țăran tânăr care vine spre mine ca o lumină desculță nici acum n-am
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
de trandafiri și mă tot ruga și eu să mă duc nu m-am putut ridica eram greu ca pământul îmbibat de blesteme dimineața m-am trezit cu zăpada afară cât gardul și eu îngropat sub mormane de trandafiri înfloriți mama atât de rău s-a speriat că i-a țâșnit din gură un roșu trandafir care a despicat satul în două deîndată oameni trăsniți de mirare au început să își plimbe pe trupul meu privirile eu râdeam apoi mi s-
Poezii by Rodian Drăgoi () [Corola-journal/Imaginative/9628_a_10953]
-
le înghită țărîna să ajungă la rădăcina unui fir de iarbă - s-au uscat pe obraji Ori pe reverul cămășii Le-a disipat aerul ca de iad Al acestei lumi meschine - Le-a orbit răutatea, sora mai mică a sălbăticiei... Mama: Trebuie să aibă vreun rost și mirosul de tămîioară, că prea e din cale-afară de plăcut omului. Bagi nasul, aspiri parfumul neasemuit, ți se încălzește sufletul. Vrei să te bucuri în continuare de farmecul lui, tragi încă o dată pe nări
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
la Oficiul pentru Protecția Consumatorului. Nu era inspector sau ceva factor de răspundere, ci doar traducător. Avea în grijă etichetele de pe produsele alimentare. Viața era confortabilă. Cristian era un bărbat amabil, vorbea puțin și părea destul de grijuliu cu sine, pentru că mama lui își pierdea o sumă de timp ca în fiecare dimineață să fie așezate pe capul scaunului haine curate, călcate, aranjate, pe care el nici măcar nu le privea. Renunțase demult să-și mai cumpere tricouri de firmă ori adidași la
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
îi văd doar picioarele încălțate în pantofi de casă. Sus, în patul înalt, pe roți, Marie zace cu fața ușor înclinată spre fereastră, umărul și brațul peste plapumă. Slabă, un schelet cu gura deschisă. Retrăiesc ultimele zile, ultimele ore ale Mamei. Dar... Nici ea, nici soțul ei nu vor să știe ori să înțeleagă ce li se întâmplă! Sunt convinși că, dacă nu mâine, atunci poimâine vor reveni acasă, că boala va da înapoi, că... Oare, într-adevăr, nu văd, nu
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
lui și o răsfoi distrat. Eu am oftat și atunci el s-a întors cu fața la mine spunând răspicat: - Cred că nu mă mai iubești! Am luat telegrama de pe noptieră și i-am pus-o pe piept. Imediat a înțeles că mama murise. Apoi m-a luat în brațe legănându-mă ca pe un copil - spunând că trebuia să mă duc la înmormântare, să încerc să obțin viza de la Ambasada romană din Stockholm. Era aproape imposibil să fac asta - ambasada era în
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
cărțile unui dizident român în suedeză și angajase toată presa, radio și TV suedez pentru a-l elibera pe scriitor din închisoare. Deveniserăm amândoi persona non grata pentru ambasada stalinistă. Cu toate că știam că era prea târziu să ajung la înmormântarea mamei la București, m-am întors singură la Stockholm să încerc să obțin imposibila viză. Pentru mine porțile erau închise și telefonul suna ocupat tot timpul. Zilele următoare au fost zile "fără piele" - zilele lui Saturn. Gigantica planetă Saturn l-a
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
Asta îmi amintea de timpul când mă ocupam cu astronomia răsfoind reviste de specialitate, de când aflasem că Pluto fusese descoperită în 1915 de Percival Lowell, așa-numita "planetă X". Scriu asta pentru că anul descoperirii lui Pluto este și anul nașterii mamei mele. Dar mica planetă a fost recunoscută numai în 1930 și botezată cu numele de Pluto după inițialele astronomului, la propunerea unei fete de 11 ani. Pluto, o planetă unică, fusese pusă mereu sub semnul întrebării ca "adevărată" planetă. M-
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
A ține o floare în mână în fața timpului, asta trezea în mine un spor de vitalitate. Linnaeus a fost botanist dar și medic știind foarte bine de ce au nevoie oamenii ca să fie sănătoși și veseli. Floarea lui îmi amintea de mama, floarea fiind simbol pentru sexul femeilor. Sexul mamei, floarea din care și eu mă născusem. în Zohar stă scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
asta trezea în mine un spor de vitalitate. Linnaeus a fost botanist dar și medic știind foarte bine de ce au nevoie oamenii ca să fie sănătoși și veseli. Floarea lui îmi amintea de mama, floarea fiind simbol pentru sexul femeilor. Sexul mamei, floarea din care și eu mă născusem. în Zohar stă scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
scris: "Imediat după ce a apărut omul s-au arătat repede și florile". Floarea de bronz a lui Linné povestea și despre nașterea mea, făcându-mă să-mi închipui cum m-am străduit să ies din "floare" pricinuindu-i atâta durere mamei - intrând direct în timpul îngrozitor al istoriei, când Europa era devastată de război, târându-se printre resturi de lumină zdrențuită. Linné îi invita pe toți trecătorii interesați de statui, să miroasă o floare, o floare de aceeași subtilitate unică precum sexul
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
apoi ale cehilor și la urmă de tot cărțile singurului dizident român. Așa că se simțeau păcăliți, doreau să se răzbune punând în mișcare mașinăria fricii. Știau că eram singură la Stockholm, gândind că era ușor să mă strivească cu moartea mamei, împiedicându-mă să fiu prezentă la înmormântarea ei. Poate că omul de lângă mine, mă gândeam, mergând cât mai repede, era unul dintre agenții trimiși să execute crime în străinătate, în contul poliției secrete sau al contraspionajului sovietic. Reușisem să mă
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
viața soțului meu. Telefonul suna în gol. Pe la ora zece au sosit scrisorile anonime - se vedea că erau trimise de același expeditor. Amenințările brutale cu jigniri tipice pentru argoul țării în care am văzut lumina zilei. Sufăr de insomnie și mama e în gândurile mele mereu. Când ies pe stradă aud o voce gâfâitoare în spatele meu - uneori vreau să îndrept briceagul elvețian spre propriul meu gât. Dar îmi lipsește curajul de a-mi lua viața. Mă rog să pot dormi s-
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]