KorAP: Find »[drukola/base=mamar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...169 >

4,219 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

a Spitalului Cuza Vodă Iași. II. Un lot de paciente de la Institutul Oncologic București și Laboratorul de cancerologie chimică I. O. B. Nivelul I Materiale și metodă Lotul de studiu a fost reprezentat de 50 de cazuri, diagnosticate cu neoplasm mamar în Clinica a-IV-a Obstetrică Ginecologie Iași. Unele paciente au beneficiat de tratament chirurgical ca primă intenție terapeutică; la alte paciente, preoperator s-au aplicat chimiosau radioterapia. Prelucrarea statistică a datelor inițiale ale acestui lot de paciente a dus la obținerea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a prezentat următoarele fenotipuri maligne: 31 cazuri ER+PR+, 16 cazuri ER PR-, 2 cazuri ER-PR+ și 1 caz ER+PR-. Studiul expresiei PS2 Materiale și metodă Lotul de studiu a fost reprezentat de 25 de cazuri, diagnosticate cu neoplasm mamar în Clinica a-IV-a Obstetrică Ginecologie Iași. Unele paciente au beneficiat de tratament chirurgical ca primă intenție terapeutică; la alte paciente, preoperator s-au aplicat chimiosau radioterapia. Analiza expresiei pS2 s-a efectuat prin metoda imuno-histochimică. Studiul a fost realizat pe

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
doi receptori, lotul studiat a prezentat următoarele fenotipuri maligne: 20 cazuri ER+PR+, 10 cazuri ER PRși 1 caz ER+PR-. Nivelul II Material biologic În determinările privind proteinele receptoare pentru hormonii steroidici s-a folosit țesut tumoral de glandă mamară umană și țesut din uter de șobolan (Rattus norveticus). Fragmentele tumorale de țesut uman destinate dozărilor biochimice ale receptorilor au fost preluate de la Laboratorul de Anatomie Patologică din Institutul Oncologic București. Probele au provenit de la 16 paciente și au fost

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
pacientelor a variat între 33 și 56 de ani (media a fost de 46 ani). După prelevare, probele au fost păstrate la congelator până la utilizare. Determinările histologie au demonstrat că, în toate cazurile, tumorile au fost localizate la nivelul glandei mamare. Țesutul tumoral extras din uter de șobolan a provenit de la femele imature și a fost folosit pentru experimente de electroforeză. Pentru studiul proteinelor receptoare pentru hormonii estrogenici și progesteron s-a utilizat fracțiunea celulară "solubilă" (citosol) separată din țesutul investigat

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a utilizat fracțiunea celulară "solubilă" (citosol) separată din țesutul investigat. Pentru un experiment, pentru a obține o cantitate suficientă de citosol pentru toate determinările (dozare proteine, dozare concentrație receptori, etc.) sunt necesare aproximativ 500 mg de țesut tumoral de glandă mamară umană. Tehnica propriu-zisă pentru extracție va fi dezvoltată ulterior, fiind folosită și pentru dozarea proteinei pS2. Parametrii au următoarele semnificații fizice: T „mic” (ex. 3%) corespunde la un gel cu pori mari, în timp ce valori „mari” ale T (ex. 5%) corespund

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
exploatată de "metoda diferenței de absorbanță" ca metodă relativ simplă și rapidă de determinare a concentrației unei probe proteice. Tehnica determinării spectrofotometrice prin metoda Lowry va fi dezvoltată ulterior, când se va determina proteina pS2. Determinarea hormonodependenței tumorilor de glandă mamară umană Determinările experimentale efectuate au avut ca obiectiv fundamental evaluarea hormono-dependenței unor tumori de glandă mamară, prin determinarea cantitativă a ER și PR, în scopul selecției pacienților pentru terapia endocrină Practic, s-au dozat proteinele cu funcție de receptori pentru hormonii

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
unei probe proteice. Tehnica determinării spectrofotometrice prin metoda Lowry va fi dezvoltată ulterior, când se va determina proteina pS2. Determinarea hormonodependenței tumorilor de glandă mamară umană Determinările experimentale efectuate au avut ca obiectiv fundamental evaluarea hormono-dependenței unor tumori de glandă mamară, prin determinarea cantitativă a ER și PR, în scopul selecției pacienților pentru terapia endocrină Practic, s-au dozat proteinele cu funcție de receptori pentru hormonii steroidici de tip "sexual feminini" din fragmente tumorale de glandă mamară umană prin metoda cărbunelui acoperit

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
hormono-dependenței unor tumori de glandă mamară, prin determinarea cantitativă a ER și PR, în scopul selecției pacienților pentru terapia endocrină Practic, s-au dozat proteinele cu funcție de receptori pentru hormonii steroidici de tip "sexual feminini" din fragmente tumorale de glandă mamară umană prin metoda cărbunelui acoperit cu dextran (DCC), utilizând hormoni (estrogen și progesteronă) marcați radioactiv ( 3H). O dozare completă necesită un timp de realizare de două zile consecutive, corespunzătoare celor două etape de lucru. Dozările au fost dependente de ritmul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de 20 min, la 3000 rpm, în centrifugă Janetzky. Supernatantul a fost extras și dizolvat în 3 ml lichid de scintilație, radioactivitatea probelor fiind determinată la un spectrometru de radiații . Variația concentrației proteice a probelor de țesut tumoral de glandă mamară în funcție de numărul de cazuri studiate Variația concentrațiile ER și PR la cazurile studiate Valorile obținute pentru cele 16 tumori au fost cuprinse între 2 si 70 fmoli/ mg proteină citosolică, pentru ER și respectiv, între 1 si 14,7 fmoli

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mai multe proteine cu funcție receptoare), fiecare complex având o mobilitate electroforetică proprie; devine astfel posibilă evidențierea interacțiunilor dintre diversele proteine receptoare și hormonul marcat utilizat pentru legare. Ca și în studiile anterioare, s-au utilizat probe provenind din tumori mamare umane și din uter de șobolan-femelă (Rattus norveticus) imature. Un experiment care durează două zile cuprinde mai multe etape: 1. Extracția citosolului; 2. Determinarea concentrației proteice a citosolului; 3. Formarea complexelor proteice - [3H]estrogen (incubare peste noapte la 4 C

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Pregătirea gelului de poliacrilamidă; 5. Separarea electroforetică (condiții: 20mA/100V); probe evidențiate cu albastru de bromfenol 0,02% (2 mg/ml apă bidistilată); 6. Porționarea gelului și măsurarea radioactivității; 7. Interpretarea rezultatelor. DETERMINAREA PROTEINEI pS2 IN TUMORILE MALIGNE ALE GLANDEI MAMARE Unul dintre markeri noi, de linia a II -a , îl reprezintă proteina pS2, care este de fapt, o molecula peptidică de 84 resturi de aminoacizi. Pentru prima data aceasta proteina a fost identificata in linia de celule de cancer MCF

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care este de fapt, o molecula peptidică de 84 resturi de aminoacizi. Pentru prima data aceasta proteina a fost identificata in linia de celule de cancer MCF 7, ulterior fiind depistata in probe prelevate de la bolnavele de cancer de glanda mamara, fiind folosita alături de catepsina D, atât ca factor de predicție si prognostic in aceasta forma de cancer, cit si ca forma de control in terapia hormonala. Se pare ca nivelul pS2 nu este crescut in țesutul; de glanda mamara normal

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
glanda mamara, fiind folosita alături de catepsina D, atât ca factor de predicție si prognostic in aceasta forma de cancer, cit si ca forma de control in terapia hormonala. Se pare ca nivelul pS2 nu este crescut in țesutul; de glanda mamara normal si nici in cazul unor țesuturi „normale”: colon, pancreas, ficat, prostata, rinichi, ovar s. a. Determinarea prezentei in țesutul tumoral a proteinei pS2, prezintă astfel o importanta majora in alegerea liniei de tratament, respectiv identificarea pacienților care sa beneficieze de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mg cresc responsivitatea la tratamentul hormonal și cresc supraviețuirea liberă. [277]. Astfel, proteina pS2 este o proteină estrogen indusă care se pare a fi implicată în diferențierea celulară. Alături de ER, PR, PAI-1 reprezintă parametri prognostici în cancerul primitiv al glandei mamare [278]. pS2 - cancer al glandei mamare Fiind mai recent identificată fiind inclusă de unii autori, în categoria "markerilor tumorali de generația a doua" datele de literatură sunt mai puțin numeroase, comparativ cu cele referitoare la proteinele receptoare pentru hormonii steroidici

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și cresc supraviețuirea liberă. [277]. Astfel, proteina pS2 este o proteină estrogen indusă care se pare a fi implicată în diferențierea celulară. Alături de ER, PR, PAI-1 reprezintă parametri prognostici în cancerul primitiv al glandei mamare [278]. pS2 - cancer al glandei mamare Fiind mai recent identificată fiind inclusă de unii autori, în categoria "markerilor tumorali de generația a doua" datele de literatură sunt mai puțin numeroase, comparativ cu cele referitoare la proteinele receptoare pentru hormonii steroidici [261]. În aceste condiții, studiul realizat

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
alături de proteinele receptoare, pot fi utilizați ca indicatori biochimici de prognostic pentru existența de tumori hormonodependente sau pentru riscul de recurență. Au fost studiate 16 de paciente internate în institut, toate cu diagnosticul de „tumoră primară malignă unilaterală a glandei mamare”. Pacientele au avut vârsta cuprinsă între 23 și 67 de ani și au fost supuse direct intervenției chirurgicale, fără tratament anterior de natură radiologică, chimică sau hormonală, care ar fi putut influența prin inducere nivelul pS2. După prelevarea probelor, acestea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a utilizat fracțiunea celulară „solubilă" (citosol) separată din țesutul investigat. Pentru un experiment, pentru a obține o cantitate suficientă de citosol pentru toate determinările (dozare proteine, dozare concentrație receptori, etc.) sunt necesare aproximativ 500 mg de țesut tumoral de glandă mamară umană. Pentru extracția citosolului, acesta este mărunțit (cu o foarfecă mecanică), apoi este omogenizat în tampon TEMTG, la un ultraturax, în 5 pulsuri a câte 15 secunde, cu 45 secunde pauză; omogenizarea s-a făcut pe gheață (pentru evitarea încălzirii

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
compară rezultatele pS2 cu cele referitoare la ER și PR. Discuții Evaluarea status-ului receptorilor E este utilizată de peste 20 de ani pentru a ajuta la aprecierea posibilității de răspuns la hormonoterapie. ER pot fi detectați în 60-70% din cancerele mamare, din care o jumătate vor prezenta răspuns la hormonoterapie [147,156]. Clonarea ADN-ului pentru ER a făcut posibilă analiza structurală și funcțională a ER, fiind astfel accesibilă înțelegerea mai multor aspecte [127,188]. ER are 6 domenii conservate, A-

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și legarea hor-monului [163,174,202,314]. Domeniul de legare a ADN este responsabil pentru recunoașterea secvențelor de inițiere specifice prezente în genele hormon responsive. ER și PR sunt implicați în reglări genice, fiind exprimați la nivele reduse în țesutul mamar normal, în mai multe variante. Datorită rolului în creșterea tumorilor mamare, expresia lor în cancerele mamare a fost intens studiată. Rezultatele demonstrează rolul de factori predictivi și prognostici pentru acești receptori [135,136]. Studiul efectuat a relevat pozitivitatea pentru cele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ADN este responsabil pentru recunoașterea secvențelor de inițiere specifice prezente în genele hormon responsive. ER și PR sunt implicați în reglări genice, fiind exprimați la nivele reduse în țesutul mamar normal, în mai multe variante. Datorită rolului în creșterea tumorilor mamare, expresia lor în cancerele mamare a fost intens studiată. Rezultatele demonstrează rolul de factori predictivi și prognostici pentru acești receptori [135,136]. Studiul efectuat a relevat pozitivitatea pentru cele două tipuri de receptori hormonali în cazul tumorilor cu un prognostic

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
secvențelor de inițiere specifice prezente în genele hormon responsive. ER și PR sunt implicați în reglări genice, fiind exprimați la nivele reduse în țesutul mamar normal, în mai multe variante. Datorită rolului în creșterea tumorilor mamare, expresia lor în cancerele mamare a fost intens studiată. Rezultatele demonstrează rolul de factori predictivi și prognostici pentru acești receptori [135,136]. Studiul efectuat a relevat pozitivitatea pentru cele două tipuri de receptori hormonali în cazul tumorilor cu un prognostic mai bun din punct de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
domeniul de legare a hormonului și regiunea necesară pentru dimerizarea stabilă, este foarte complexă iar mutațiile în această regiune ar putea avea consecințe profunde asupra funcției receptorilor [410]. Deși interesul major al ER este cel referitor la conduita în cancerul mamar, sunt o serie de întrebări importante privind semnificația acestora în istoria naturală a bolii: ER prezintă aceeași structură și aceleași funcții în celulele epiteliale mamare normale și în celulele maligne ? de ce există un procent de carcinoame ER negative ? de ce un

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
funcției receptorilor [410]. Deși interesul major al ER este cel referitor la conduita în cancerul mamar, sunt o serie de întrebări importante privind semnificația acestora în istoria naturală a bolii: ER prezintă aceeași structură și aceleași funcții în celulele epiteliale mamare normale și în celulele maligne ? de ce există un procent de carcinoame ER negative ? de ce un procent din tumorile ER pozitive nu răspund la hormonoterapie ? de ce un număr mic de tumori ER negative răspund la hormonoterapie ? care este rolul ER în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
maligne ? de ce există un procent de carcinoame ER negative ? de ce un procent din tumorile ER pozitive nu răspund la hormonoterapie ? de ce un număr mic de tumori ER negative răspund la hormonoterapie ? care este rolul ER în dezvoltarea și progresia cancerului mamar? Sunt studii care demonstrează prezența ER în cantități mari în procesele tumorale benigne sau maligne în timp ce în țesutul mamar normal ER este aproape nedectabil. De asemenea, chiar în cazul tumorilor ER+, în țesutul peritumoral neinvadat carcinomatos, expresia ER este nesemnificativă

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
hormonoterapie ? de ce un număr mic de tumori ER negative răspund la hormonoterapie ? care este rolul ER în dezvoltarea și progresia cancerului mamar? Sunt studii care demonstrează prezența ER în cantități mari în procesele tumorale benigne sau maligne în timp ce în țesutul mamar normal ER este aproape nedectabil. De asemenea, chiar în cazul tumorilor ER+, în țesutul peritumoral neinvadat carcinomatos, expresia ER este nesemnificativă. Se consideră că prezența ER în cancerul mamar este consecința directă a carcinogenezei și a expresiei de oncogene [344

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]