40,419 matches
-
cu spinarea crăpata, solzoasa, de balaur fumegător, sobă, cu hornul ei supradimensionat, cu fumul care o lungește spre cer și greutatea care o trage spre miezul pămîntului, e axa în jurul căreia își toarce el speranțele, puține, de ordonare" (Rîme pentru margine și sobă). Pofta de viață" îi e stimulată pe celalalt versant al demoniei, de modestia, inaparentă, imprecizia decompoziției. E, am zice, o introvertire a extrovertirii: "e primăvară și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
motivul poeziei patriotice, care poate fi dezumflat cu un efect garantat: "am o țară mică/ mică/ încape-ntr-o pietricica// e țară cea mai mica/ e mică/ mică// am însă o piele mare/ o piele mare/ am o piele fără margini// eu merg/ merg/ și merg/ dar nu văd să aibă margini// și-mi spun/ și-mi tot spun: asta e/ asta era/ asta era țară perfectă" (Țară mică). Vrînd-nevrînd, poezia patriotică va trebui să accepte și aparentă particulei anti, precum
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
am o țară mică/ mică/ încape-ntr-o pietricica// e țară cea mai mica/ e mică/ mică// am însă o piele mare/ o piele mare/ am o piele fără margini// eu merg/ merg/ și merg/ dar nu văd să aibă margini// și-mi spun/ și-mi tot spun: asta e/ asta era/ asta era țară perfectă" (Țară mică). Vrînd-nevrînd, poezia patriotică va trebui să accepte și aparentă particulei anti, precum un tichet de supraviețuire. 1. Gabriela Cretan: Comedii nupțiale, Ed. Cartea
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
a mijloacelor tradiționale contraceptive, a fardurilor, parfumurilor și a intimității feminine. Puțin mai departe, pe aceeași stradă a optimismului, băuturi, țigări și cafea, dulciuri și îndulcitoare, apoi casete cu muzica, iar dacă dai colțul, iti reamintești, pe largă autostradă pe marginea căreia așteaptă ceapă, cartofii, fasolea, porumbul de floricele, roșiile de seră sua de import, tocmelile aprinse sau întrebarea sfioasa dacă asta e ultimul preț, circuitul se închide. Într-o lume a lor, florăresele te invită să nu uiți, iar vînzătorii
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
două cărți: cea pe care o citeam și o a doua, descifrata cu pasul, de-a lungul și de-a lațul splendorii urbane a Barcelonei. Din care pricina, simt că reflecția îmi este încetul cu încetul deturnata, de la comentariul pe marginea Orașului minunilor la o reverie ocazionata de minunea orașului. Ce contează însă! De ce nu ar constitui această carte, ce se citește cu sufletul la gură că un roman de aventuri, prilejul pentru o aventură privată a cititorului ei? Mă voi
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
care îți permite să luneci fără prea multe rigori ori coerențe de raționament de la un secol la altul, de la un univers la altul, și să ajungi unde dorești. Dar este, aproape pînă la capăt (cînd deviază într-o reflecție pe marginea contemporaneității, a lumii "pieței și alcovului" cum o numește el, pe care însă o înțelege, în sensul ireverențios al termenului, ca un bunic moralist și mustrător) o carte impresionantă pe alocuri. În loc să refac raționamentul lui Paz, care uneori se pierde
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
de rasism, cum se cheamă faptul că după două mineriade sîngeroase și alte cîteva acuzații lăturalnice aduse lui Miron Cozma în procese care erau pe rol, senatorul bătea mingea cu el, la "Doi cocoși"? * Cîteva ziare din Capitală titrează pe marginea unui presupus conflict între Traian Băsescu și Petre Român, conflict care ar fi ieșit la suprafață la Colegiul Director al PD. E vorba, în realitate, de discuții limpezitoare, din care nu pot lipsi și disputele de idei, între un membru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
ne tragem din drojdia barbarilor, din pleava marilor năvăliri din acele hoarde care, neputincioase să-și continuie mersul lor spre apus, s-au ascuns de-a lungul Carpaților și a Dunării, căutându-si loc de somn; masă de dezertori la marginile Imperiului, golani spoiți cu un pic de latinitate. Așa trecut, așa prezent. Și așa viitor." Mă gândeam, ascultând textul, ca vecinii noștri francofoni (și Centrele culturale franceze) o să mai citeze și elogiile pe care Cioran le-a adus lui Hitler
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
drumurile lui Slavici, așa cum le vede el în amintiri, în Lumea prin care am trecut, duc spre Viena. Toate amintirile se întorc către Eminescu. El nu e genialul pe care l-ar fi dorit proiectul schopenhauerian: el rămâne într-o margine a Imperiului, mereu hrănita și mereu amenințată de iluzie. Trăind, nu-i așa, sub semnul autodistrugerii. * A se compară cu monologul lui Rica Venturiano din O noapte furtunoasa scris totuși cu un an mai devreme. Rămâne de văzut dacă sintagmele
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
ori imaginara, ci reală, concretă, pe care o pot percepe și adulții, o lume cu care te poti... da mare. Una mult mai prețioasă decît cele invizibile, asadar. A alege să plasezi imaginarul în plin buzunar al realului, undeva la marginea lui, foarte aproape, si totusi foarte inaccesibil, acesta este mecanismul subtil al fanteziei în genul major, nu în cel minor. Alice trece în lumea de dincolo de oglindă, unde totul e altfel. În lumea din copaci a lui Cosimo totul e
Jumătate pe pămînt, jumătate în nori by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18076_a_19401]
-
pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în secolele trecute epopee, la noi dominînd balada care duce, fatal, la nuvelă și schița. Apoi, n-am avut burghezie pînă la sfîrșitul secolului nouăsprezece (în
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
și Kant își pun exact aceleași probleme, cu deosebire că cel din urmă le rezolva cu alta tehnică". Această din urmă observație e cel puțin la fel de exagerată că unele dintre aprecierile lui Camil Petrescu. Indiferent de aceste polemici eseistice pe marginea românului românesc, el s-a obiectivat și citadinizat, criterii ale valorii sale complexe și moderne. Bătălia pentru românul românesc fusese, definitiv, cîștigată. Românul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici, opinii critice. Antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
o rescrie și o biată femeie care o transformă ăntr-un talmeș-balmeș și pe care nu o mai asculta nimeni". Povestea Zînei, coșmar scăldat ăntr-o sexualitate grea (ăntotdeauna an poveștile orientale izbește această sexualitate densă, ca o descătușare orgiaca ămpinsă dincolo de marginile firii), se ăncheagă ăncet-ăncet din poveștile celorlalți. Zorii alburii ai unei noi zile se ridică deja peste Tanger...A mai trecut o noapte, poate a 1002-a... Cel care a așternut pe hartie această poveste respira alături de noi. Și va
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
făcînd acel tic nesuferit, "multiplu"), dar să nu ne lăsăm cu una cu două păcăliți: va fi citit acest volum cu creionul în mînă, cum ne-o spune de cel puțin două ori, însă nu are multe de observat pe marginea lui. Analiza sa stă pe propriile-i picioare, bine întemeiată, chiar dacă nu și neapărat memorabilă ori relevantă în chip special prin concluzii. Premisa de la care pornește, stabilită pe baza unei cercetări atente și ingenioase a definițiilor de dicționar ale termenului
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
la alte universități din țară). Cît despre prefața acestui volum, semnată de Gabriel Mardare, îmi este, iarăși, destul de greu să mă pronunț: citit în vreun ziar, acest text ar fi oarecum simpatic. Ca prefață, e consternant. Gabriel Mardare glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
interviuri, deși aceasta din urmă a fost mai complicată pentru că a fost necesară despuierea ăntregii prese) și, de aceea, merita stima și recunoștință. Este aici, ăn această bună ediție (are și note), un eșantion reprezentativ despre gândurile unor scriitori pe marginea sensului strădaniei lor. Greu de ordonat aceste răspunsuri la ancheta Faclei din 1935 sub raport tematic. Mă voi rezumă la a menționa răspunsurile an funcție de importanță literară a intervievaților și de dimensiunea spațiului de care dispun. Astfel, de pildă, Lovinescu
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
continuă să creadă că România oficială e vinovată de faptul că pacificarea din Iugoslavia include și răzbunări de tot felul ale etnicilor albanezi. Editorialistul acestui ziar ignoră că România nu se mai află an situația de țară care stă pe margine an privința integrării an U.E., dar vrea să-și convingă cititorii că România e țară an care fundamental nu s-a schimbat nimic - sau dacă s-a schimbat ceva, schimbarea e doar an rău. Ar mai fi un mic element
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
că o limbă umană poată să dispară în neant, căutând prin cenușa eternității acele mici scântei care să aprindă din nou marele foc care încălzea inimile primilor oameni așezați în jurul lui și care comunicau într-o singură manieră. Pasiune fără margini, o muncă titanică și geniu iată ce reprezenta omul din fața mea. Răsfoind cartea am aflat cum i s-a declanșat dragostea pentru sunetele limbilor necunoscute lui. Copil fiind, locuia la Paris, într-un cartier de imigranți, familia sa fiind de
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
răgăie țară de pofte și demnitate" (Șansă). an aceeași măsură putem constată o fiziologie cosmică. Adoptănd (adaptănd) o poză romantic-apocaliptică (e o apocalipsa la scară redusă, "de buzunar"), poetul, care e un temperament delicat, se tănguie, voluptuos an fond, pe marginea ambivalentei unei experiențe erotice. Grandilocventa, cată există (visele aruncate peste abis, străfulgerarea timpului), nu reprezintă decat expresia solemnă a Erosului. Parada să, ne apare precum desfacerea unei cozi de păun: "Visăm și-mi aruncăm visele peste abis/ ăntr-o străfulgerare a
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
cockteiluri grele,/ de fum și pucioasa? (Poemul atomic). Marginalizarea creatorului e consemnata fără ănconjur: "Azi mi se spune/ că el a bătut de mult/ și doar eu n-am auzit/ cum șerpește au sunat clopotele/ pentru cei aidoma mie/ la marginea universului rămași ănghetati/ an tristețe și bâlci" (Casă). Prin exaltare, se ajunge la o virtuozitate a expresiei uratului: "cârja de pește e falsă,/ ruginit, cercul rostogolit/ ămi strânge tâmplele că un cor de bocitoare? (Elegie balcanică). Că și: "Din când
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
despre secolul al XIX-lea o regăsim, adesea, ca model posibil an Istoria lui Călinescu. E un paradox uneori ăntălnit că o operă refuzată să fie, totuși, utilizată, poate inconștient, de cel ce a respins-o. Judicioase observații ăntălnim pe marginea importanței debutului lovinescian cu cele două volume din Pași pe nisip (1906). Lovinescu a avut mare, real curaj să publice opinii antisămănătoriste ăntr-o perioadă dominată de supremația lui N. Iorga. Mai ales că aici afirmă și ideea că, de fapt
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
scriitori inexistenți ("an comparație cu dl. Vasile Pop, va spune Lovinescu, toți scriitorii sunt geniali") numai pentru strictă apartenența la curentul sămănătorist, pe care al conducea autoritar. Lucide șanț opiniile critice despre modestia prozei lovinesciene, scurte analize (mai ales pe marginea romanelor Bizu și Mite) demonstrând justețea aprecierilor. Judicioasa e opinia despre formulă romanelor lui Camil Petrescu situată undeva ăntre lecția lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
în anonimatul propriei imposturi, parlamentarii români se dau de ceasul morții să iasă în evidență - dacă se poate, la televizor, spre deliciul soacrelor-suporteri. Mentalitatea de chibiț îi împinge și astăzi la gesturi devenite reflex în ani de contemplare pasivă, de pe margine, a realității: comentariile meciurilor de fotbal, în piață publică, bârfa relaxată, pe balcon, cu vecinul, si turnătoria abjecta. Dacă tot îi ard degetele să interzică ceva, de ce nu interzic mizeria, sărăcia, murdăria, lenea, hoția, minciună, prostia sau vulgaritatea indescriptibila care
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
primelor decenii ale secolului XX: Ana de Noailles, corespondând cu Marcel Proust și Martha Bibescu, căreia Paul Claudel ai scria an 3 iulie 1948 că sfârșitul sComunismului, n.m. D.C.t "e aproape" și că "Gorila de la Moscova se clatină pe marginea prăpastiei"! Vor trebui să mai treacă cincizeci de ani... Sorin Alexandrescu prezintă panoramă artistică a unui veac care a stat și sub semnul lui Constantin Brâncuși, George Enescu și Eugen Ionesco. Printre "Vocile literaturii", Mircea Martin scrie despre o literatura
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
fasolii" (cu consolarea că tot dădea mâna peste pruni, așa că țuică s-a ănlocuit - orice, dar nu poate lipsi, acolo, "tăria"! - cu extrase din borhoturi mortale); iar puținele vaci rămase sau orătăniile ași caută cu disperare oaze de iarbă pe marginea prăfuita a străzilor amenajate, prin haotice lucrări "edilitare" - dar independente de edili! -, cu gropi, pietroaie, mal rămas "de la inundații". Chiar dacă vechiul context era mai ănverzit decât astăzi, totuși ămpătimitilor de "munte" și, oricum, doritorilor de intens ozon, le lipseau brazii
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]