1,662 matches
-
Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri Români care au stat în fruntea Bisericii, conducând mai departe credință Ortodoxă. Ei sunt: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marină, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu. Privind și admirând, iată, se deschide o ușă. Intra părintele superior Arhim. Ieronim Cretu. Este că un înger. Este înalt, la suflet și la trup, are o față senina, luminoasă, o privire blândă și o
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
informator și voi ține legătura cu dânsul'. În ancheta de mai târziu va recunoaște în mod clar că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru. Desigur, lista se referă la toți cei cu care el a colaborat de-a lungul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu problema informațiilor, cerându-i lui Dumitrescu toate notele strânse, și că, în câteva zile, va sosi în penitenciar o persoană care se va ocupa în locul său de toată activitatea. Într-adevăr, la scurtă vreme a apărut ofițerul politic Ion Marina, care a început o strânsă colaborare cu Țurcanu, alături de care se plimba prin închisoare, observând comportamentul diverșilor deținuți. Dumitrescu notează că atitudinea lui Țurcanu s-a modificat radical după întâlnirile cu Nemeș și Marina, transformându-se dintr-un deținut supus
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
agresați că nu au voie să vorbească între ei și că trebuie să dea informații în scris, lucru care se va și întâmpla, în 27 sau 28 decembrie 1949: s-a scris în birourile administrației, sub supravegherea ofițerului politic Ion Marina, iar declarațiile erau citite de Țurcanu. Printre cei care au scris s-au numărat și unii din tabăra lui Țurcanu: Pătrășcanu, Pușcașu, Prisăcaru, dar și Bogdanovici. Cât timp s-au dat aceste declarații, între 27 și 30 decembrie, Țurcanu a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
intervenție directă a administrației-spune același Pătrășcanu în anchetă-, după care au încercat să stea în umbră, lăsând prim-planul lui Țurcanu. În primele săptămâni ale lui ianuarie 1950, lotul timișorenilor și al celorlalți torturați au dat declarații scrise în fața lui Marina, supravegheați de Țurcanu. Cei care mai ascundeau lucruri au fost bătuți în continuare, indiferent din ce tabără făceau parte. Astfel, în jurul lui 5 ianuarie 1950, Țurcanu l-a avertizat pe Pătrășcanu că declarația sa este incompletă. Tot acum, Țurcanu, Roșca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Securității, care doar vizitau închisoarea: Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, care l-a înlocuit pe primul în mai-iunie 1950) și oamenii de teren (cei din fruntea Biroului Inspecții din închisoare, care aveau însă ordine să fie cât mai discreți: Ion Marina și, de la sfârșitul lui mai 1950, Mircea Mihai). Directorul Dumitrescu a fost implicat fără voia sa în acțiune, dar și ținut la distanță în numeroase rânduri, inclusiv atunci când înalte oficialități din Securitate vizitau închisoarea pe care o conducea. El a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unei camere la baie, în care acesta să poată tria materialul informativ smuls prin torturi de la deținuți, ori înființarea camerei 4-spital ca școală de cadre prin trimiterea de volume din biblioteca penitenciarului, au fost luate direct de către ofițerul politic Ion Marina, cel puțin conform declarațiilor lui Dumitrescu. Pentru că cei torturați erau obligați să denunțe orice favoare din partea administrației, gardienii au fost și ei prinși într-un cerc vicios și au participat la bătăi în mai multe rânduri. Un alt detaliu extrem de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
deținuți, fără a implica administrația ori oficialii Securității, cu toate că Eugen Țurcanu, de exemplu, afirmă răspicat în anchetă că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai, și ajutorul acestuia, locotenentul Marin Iagăru, dând și detalii despre ordinele primite de la Dumitrescu. Ignorarea acestei declarații, precum și a celorlalte care implicau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu Uniunea Sovietică, iar prezența Armatei Roșii pe teritoriul țării noastre era un puternic factor de presiune. De asemenea, o serie de alte personaje cu importante cunoștințe despre acțiune, precum Iosif Nemeș, Marin Constantinescu, Mihai Dulgheru, Marin Jianu ori Ion Marina, nu au avut deloc de suferit. Un caz special este cel al lui Ludovic Zeller, care a fost găsit mort în cimitirul Bellu din București, la scurtă vreme după oprirea bătăilor și demararea primelor cercetări. Circulă mai multe variante în privința
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
i-a deschis îl saluta ca pe un superior în grad. În loc să fie eliberat, a primit o condamnare administrativă de trei ani, pe care a executat-o la Bicaz, Onești și Borzești. La Bicaz s-a întâlnit cu ofițerul politic Marina, după a cărui sosire a fost înlocuit comandantul lagărului, Ștefan Iliescu. A fost eliberat la 21 mai 1954, însă a primit domiciliu obligatoriu la Caransebeș și a fost ajutat de foștii profesori să își ia bacalaureatul. A terminat Facultatea de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ai Securității și, în scurt timp, și-a făcut apariția în penitenciar și colonelul Nemeș, cel care l-a impulsionat să pună planul în aplicare. Imediat după întrevederea cu Nemeș, în Pitești și-a făcut apariția și ofițerul politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru, oferind chiar și datele la care s-a întâlnit cu reprezentanții organelor de stat. Dacă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cei doi erau în relații foarte proaste, și afirmă că acesta s-a bucurat de sprijinul total al directorului Dumitrescu. Totuși, e important de adăugat că Dumitrescu acționa constrâns de presiunile venite dinspre Biroul Inspecții. Mai mult, Țurcanu menționează că Marina asista aproape mereu la ordinele pe care i le dădea Dumitrescu, iar uneori intra în detalii despre cum să le aplice, cel puțin în perioada noiembrie 1949-aprilie 1950, cât timp s-a aflat în penitenciar. Colonelul Nemeș ar fi asistat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lui Țurcanu, cei care nu au fost torturați înainte de a adera la mișcare. Din grupul autorităților, ca principali vinovați îi consideră pe Nicolschi alături cei doi adjuncți ai săi, coloneii Dulgheru și Sepeanu, dar și pe directorul Alexandru Dumitrescu, locotenentul Marina și colonelul Zeller. Primul vinovat dintre deținuți este, desigur, Țurcanu, alături de Popa, Livinschi, Mărtinuș, Leonida, Pătrășcanu, Fuchs, Steier. Probabil însă că Virgil Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
al sensibilității citadine, R, 1976, 3; Laurențiu Ulici, Rece și cald, RL, 1982, 41; Eugen Simion, Lecția de melancolie, RL, 1982, 49; Constantin M. Popa, „Călătorii de recunoaștere”, R, 1983, 1; Voicu Bugariu, „Călătorii de recunoaștere”, LCF, 1983, 15; Victor Marina, „Călătorii de recunoaștere”, ARG, 1983, 4; Bucur Demetrian, Poemul ca pasărea Phoenix, R, 1995, 11-12; Mircea Bârsilă, Ioana Dinulescu sau proba dedublării, „Calende”, 1997, 3-4; Al. Cistelecan, Ioana Dinulescu, în Dicț. scriit. rom., II, 101-102; Geo Vasile, Sarcasm pedepsitor, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
tradiționale: „Foaie salbă moale,/ P-un buhaz de mare,/ Mie mi se pare/ Ca nouă mărgele,/ Ca nouă argele,/ Țese Iana-n ele;/ Un război d-argint/ Ce n-am mai văzut,/ Cu ițe de sârmă,/ Viața ți se curmă”. Insula marină readuce în atenție coordonata acvatică imanentă inițierii feminine. Buhazul are nouă argele, toate ale surorii soarelui, ca expresie hiperbolică, totalizantă a abilităților creatoare. Puterile fetei din argea sunt supreme. Ultimul vers citat poate contraria, dacă nu facem legătura cu Ursitoarele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
haiducii acestuia. În răstimp, Andrei Budac se strecura cu ortacii lui pe sub nasul jandarmilor înarmați până-n dinți și se ascundea fie în pădure, fie în turla bisericii din Oprea, fie în casa preotului Victor Vulcan, fie în șura soră-si Marina, fie la vreuna din drăguțele de prin satele din preajmă. Ba într-una din seri, a intrat la Secția de Jandarmi din Arpașu de Jos, le-a subtilizat, fain-frumos, godacul din coteț, l-au tăiat, l-au tranșat și au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dacă ar fi fost frânat de o educație cu adevărat creștină natura lui ar corespuns cu atât mai mult binelui. S-a întâmplat că tatăl său, care era foarte auster, după ce a încercat în zadar să-l înscrie la școala marinară din Spezia, într-o zi i-a spus aceste cuvinte: „Diodato, ar trebui să te faci preot; gândește-te și reflectează“. Spera ca viața disciplinată a seminarului să-l fi corectat din vivacitatea sa nedomesticită. Luat așa pe nepregătite, fără
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-i destăinuise Linda că dragostea pe furate este mult prea plăcută ca să renunțe la ea. Din experența ei proprie, merită să fie practicată și după ce te căsătorești și că nu întâmplător se practică de majoritatea familiilor. Tot de la prietena ei Marina, am aflat și adresa lui Gioni, pe care am pus-o imediat în supraveghere operativă și nu a durat prea mult timp pâna am aflat că Linda locuia la băiat, într-un apartament cu două camere, destul de confortabil. Gioni, presupusul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de partenerii noștri, de și dansau și ei împreună. Am mai stat noi o bucată de vreme, dar nu am mai îndrăznit să o mai invit la dans, că mă și blocase soția și nu am mai avut acces la Marina, care mă urmărea mereu cu privirea, nu știa să-și mascheze comportarea. Intre timp am întâlnit privirea soțului ei, care mă acuza și simțeam că stă cu sabia lui Damocles deasupra capului meu tot timpul, iar eu mă simțeam vinovat
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri Români care au stat În fruntea Bisericii, conducând mai departe credința Ortodoxă. Ei sunt: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu. Privind și admirând, iată, se deschide o ușă. Intră părintele superior Arhim. Ieronim Crețu. Este ca un Înger. Este Înalt, la suflet și la trup, are o față senină, luminoasă, o privire blândă și o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe care Brunetti nu avea s-o afle niciodată. În cele din urmă, deschise ochii și spuse: Sunt două locuri unde s-ar fi putut afla. În spatele lui Santa Marina. Știți acea calle Înfundată care duce jos la Rio Santa Marina, În spatele noului hotel? Brunetti Încuviință din cap. Era un loc liniștit, o fundătură. — Celălalt e Calle Cocco. Când Brunetti păru nedumerit, Bonsuan explică: — E una dintre acele două calle Înfundate care se deschid din Calle Lunga, unde pornește spre Campo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
înnebunea vorbind de Marina cu aceeași încredere și speranță. Departe de a face o analogie între cei doi, calitatea lui Bariu fiind de necontestat, Ștefan știa că acesta avea să fie o rampă de lansare în cariera Luanei așa cum fusese Marina pentru el. La un alt standard și în alte timpuri. O vedea pe fetița pierdută și dezorientată, de altă dată, transformându-se, zi de zi, într-o femeie însetată de cunoaștere, încrezătoare în forțele proprii, conștientă că e capabilă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Bisericii Romano-Catolice din Polonia. Plecând de la această relatare și coroborând-o cu publicitatea făcută în Occident pentru vizita lui Poggi în România, ca și a comentariilor făcute de călugărul Menges la Europa Liberă (ațâțarea împotriva mons. Augustin, a patriarhului Justinian Marina și agitarea problemei greco-catolice), analiza obiectivă face să se desprindă - în ceea ce mă privește - unele aspecte, după cum urmează: 1. Poggi este un element dinamic și promovat pentru merite în diplomația Vaticanului. Acest lucru nu trebuie uitat și nici nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-lea vizitează România în 1999. Revenind la istoria BOR sub comunism, Mihai Ungheanu spune că „instituția creștină” a fost o „miză politică de prim ordin pentru cei care voiau să asigure stabilitatea și siguranța RPR” (p. 26), iar patriarhul Justinian Marina „un organizator al rezistenței în cadrul BOR” (p. 27). De aceea, Securitatea a urmărit permanent: structura și organizarea BOR; dimensiunea rețelei de mănăstiri și schituri; numirile de ierarhi și manifestarea acestora; câștigarea de simpatizanți și agenți; racolarea de informatori în interiorul structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]