5,691 matches
-
ziua când ne-am Întâlnit cu vasele menționate, nu mai văzusem vreunul de mai multe săptămâni, când s-a raportat că o pânză se zărea la orizont. Pasagerii au venit imediat pe punte: era un balenier american și mulți dintre marinari stăteau pe vârfurile catargelor ca să aibă o vedere mai largă a oceanului. Pe coasta Africii, lângă Ecuator, am Întâlnit un vas care, pe baza relatării făcute de căpitan, venea de la Bombay, cu direcția Calcutta, dar fusese purtat de furtunile potrivnice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
redingote, șalvaragii din popor, imami cu legătura albă; curzi ce-și aruncă papucii, lăsând să se vadă labele păroase și mușchioase, persani, egipteni, europeni cu pălării, lângă raiale cu fesuri, femei levantine, de un lux nebun, soldați de ai sultanului, marinari de pe staționare; francezi vioi, oacheși, germani cu ciocuri de barbă bălane, ruși greoi; numai cadânele, cu mersul de lilieci sperioși, s-au ascuns jos, În Încăperea cu perdele ce stă acuma gătită pentru ele” (N. Iorga, Peisagii, antologie, prefață, note
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a descrierii contextului istoric, dezvoltarea lui convențională salvează de la îndoctrinare „tablouri” pitorești, reflectând specificul regional și mozaicul etnic. Un exemplu relevant se găsește în romanul de formație Lumini de poziție, unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche
SINCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
tensionat din 1905 , când, În contextul Revoluției Ruse, autoritățile române au fost puse Într-o situație foarte grea. La 20 iunie 1905 a sosit În portul Constanța crucișătorul rus „Potemkin”, după ce, În prealabil, pe 9 iunie s-a produs revolta marinarilor de pe vas, aflați În acel moment În portul Odessa. Ajunși În apele portuare ale României, aceștia au cerut, Într-o primă fază, provizii autorităților române. Guvernul de la București s-a aflat Într-o situație delicată, astfel Încât a cerut (și ca
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
portul Odessa. Ajunși În apele portuare ale României, aceștia au cerut, Într-o primă fază, provizii autorităților române. Guvernul de la București s-a aflat Într-o situație delicată, astfel Încât a cerut (și ca urmare a presiunilor venite din partea Legației ruse) marinarilor să se predea, după care să fie extrădați autorităților ruse. Aceștia nu au acceptat propunerea, astfel că au plecat din portul Constanța, Însă nu pentru mult timp, deoarece În noaptea de 24 iunie s-au Întors, după ce nu reușiseră să
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
portul Constanța, Însă nu pentru mult timp, deoarece În noaptea de 24 iunie s-au Întors, după ce nu reușiseră să obțină provizii nici din portul Feodosia. Au fost reluate negocierile cu guvernul român, astfel că pe 25 iunie/8 iulie marinarii au debarcat În orașul Constanța <ref id="104">104 Titu Geogescu, Gavril Marcu, Potemkiniștii În România. 50 de ani de la răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin”, București, 1955, p. 60-65. </ref>. A doua zi a sosit În portul Constanța și marina
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
nici din portul Feodosia. Au fost reluate negocierile cu guvernul român, astfel că pe 25 iunie/8 iulie marinarii au debarcat În orașul Constanța <ref id="104">104 Titu Geogescu, Gavril Marcu, Potemkiniștii În România. 50 de ani de la răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin”, București, 1955, p. 60-65. </ref>. A doua zi a sosit În portul Constanța și marina rusească ce fusese trimisă În urmărirea vasului. Acesta a fost cedat, Însă guvernul rus era În continuare nemulțumit deoarece nu au fost
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Potemkin”, București, 1955, p. 60-65. </ref>. A doua zi a sosit În portul Constanța și marina rusească ce fusese trimisă În urmărirea vasului. Acesta a fost cedat, Însă guvernul rus era În continuare nemulțumit deoarece nu au fost predați și marinarii ruși <ref id="105">105 Sorin Cristescu, Carol I. Corespondența personală..., p. 431. </ref>. În condițiile În care, În acele momente, Mihail de Giers nu se afla În România, cel care s-a ocupat de rezolvarea acestei situații din partea legației
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
lăsat așteptat: „autoritățile române au procedat corect: trebuiau să supravegheze nava cu militari, pe tot timpul cât era În custodia lor, iar garda militară românească nu poate sta decât sub drapelul României” <ref id="106"> 106 Apud Sorin Cristescu, Revolta marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin” (iunie 1905), moment tensionat al relațiilor româno-ruse - din perspectivă austro-ungară, În Analele Universității „Spiru Haret”, Seria Relații Internaționale și Studii Europene, nr. 1/2007, p. 220. </ref>. Acest eveniment nu a fost nici pe placul legației ruse
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
un prizonier de război, întorcându-se în satul distrus, devine oaspetele propriei soții, căsătorită în răstimp cu șeful de post, venetic strămutat (Ana). Câte o figură excentrică iese din omogenitatea cotidianului, deschizând mici breșe către reverie, cum e „Căpitanul”, fost marinar pe Dunăre, care îi trece, pentru un leu, pe călători peste Siret (Pe Siret). Nuvelele lui T. și narațiunile mai extinse se centrează pe criza comunicării între sensibilitatea specifică psihologiei adolescentine și dragostea dominatoare, angoasantă a părinților. Prozatorul vizează și
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
plutitoare, București, 1952 (în colaborare cu Ștefan Brătulescu); A. A. Bek, Grăuntele de oțel, București, 1952 (în colaborare cu Irina Burlenco); Antonin Zapotocky, Se ridică noi luptători, București, 1952 (în colaborare cu Petre Buga); I. I. Likstanov, Aventurile unui mic marinar, București, 1953 (în colaborare cu G. Antonescu); Boleslaw Prus, Păpușa, I-II, pref. I. C. Chițimia, București, 1954 (în colaborare cu T. Dan [Dan Telemac]); Jules Verne, Cinci săptămâni în balon, București, 1955, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1956
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Serbia, A.D. Xenopol cu fragmente din Amintiri din călătorie, Zaharia Bârsan cu Impresii de teatru din Ardeal, Apostol D. Culea cu Însemnări pe ape - un fragment din antologia „celor mai frumoase mărturii ale celor ce călătoresc pe ape fie ca marinari, fie ca pescari”, I.C. Vissarion cu articolul Ce e știința și cu descrierea tehnică amănunțită Motorul Steluța, o încercare abilă totodată de a-și găsi un sponsor pentru brevetarea acestei invenții, Ioan Genilie cu Fritz. Povestea unui vultur captiv, schiță
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
pe platoul din fața grădinii Copou, diferite Întreceri: urcarea catargului, scrimă cu floreta, alergări „de iuțeală”, finala concursului de oină antrenând și deconectând elevii participanți la aceste manifestări. Alți elevi Își puneau În valoare talentul În executarea unor dansuri deosebite (Dansul Marinarilor, Brâul), recompensate cu acordarea unor premii, pentru ca finalul să aparțină tuturor elevilor Înlănțuiți Într-o amplă Horă a Unirii . Organizarea acestui eveniment nu a fost lipsită de incidente, după cum reiese dintr-un raport Întocmit de direcțiunea Liceului Național Înaintat ministrului
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
nu depinde decât superficial de voința Evei. Deși construit ușor schematic, personajul central nu este lipsit de viață, o parte din farmecul cărții fiind dat și de pictura mediului constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici viu, nici mort, Transplant). În Omul
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
, Daniel (9.X.1956, Radna, azi în Lipova), prozator și eseist. Este fiul Zenei Vighi (n. Bar), funcționară, și al lui Gheorghe Vighi, marinar. Urmează primele opt clase la Radna (1962-1970), liceul la Lipova (1970-1974) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1975-1980). După absolvire rămâne la Timișoara, unde devine profesor la o școală generală (1980-1989); din 1990 este redactor la revista „Orizont
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
Petrovici, București, 1977; Mușcata din fereastră, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1984; Velerim și Veler Doamne. Floare de oțel, îngr. Ion Neață, Timișoara, 1985. Traduceri: G.B. Shaw, Profesiunea d-nei Warren, București, [1926]; P.I. Jouve, Spitalul, București, f.a.; Rudyard Kipling, Marinarii fără teamă, București, f.a. Lev Tolstoi, Viața mea. Povestirea unei țărănci din Rusia, București, f.a.; Oscar Wilde, Crima lordului Arthur Saville, București, f.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 499-501; Lovinescu, Opere, IX, 225-226; Camil Petrescu, Victor Ion Popa, U, 1927, 275
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
restricții, exceptînd cazurile prevăzute în prezentul decret-lege. Articolul 4 Documentele pe baza cărora cetățenii români pot călători în străinătate sînt: pașaport diplomatic, pașaport oficial, pașaport simplu, titlu de călătorie, precum și alte documente emise de organele competențe potrivit legii (carnet de marinar, permis de călătorie pentru micul trafic de frontieră și trecerile simple etc.). Articolul 5 Pașaportul dă dreptul la ieșirea și intrarea în țară prin toate punctele de frontieră deschise traficului de călători, precum și prin locurile stabilite prin înțelegeri internaționale la
DECRET-LEGE nr. 10 din 8 ianuarie 1990 privind regimul paşapoartelor şi al călătorilor în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106793_a_108122]
-
, Nicolae (1. II. 1936, Fetești), poet și prozator. Este fiul Stanei (n. Botezatu) și al lui Zaharia Motoc, marinar. După cursurile primare, gimnaziale (1941-1948) și liceale urmate în Constanța, întrerupte din 1952 până în 1954, perioadă în care frecventează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, și după ce își ia bacalaureatul la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, va fi
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
Munteanu (n. Gomboș), croitoreasă, și al lui Francisc Munteanu, funcționar. După câteva clase de liceu, își câștigă existența ca ucenic lăcătuș la Reșița (1939-1940), muncitor la o fabrică de ciocolată (1940), ajutor într-un atelier de firme la Budapesta (1940-1942), marinar pe Dunăre (1944). În război, va fi luat prizonier atât de trupele germane (septembrie-decembrie 1944), cât și de cele sovietice (ianuarie-februarie 1945). Întors acasă, va fi redactor la „Orizonturi noi” (Arad, 1945), muncitor la o țesătorie din același oraș (1946-1947
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
statui” (de la Dimitrie Cantemir la Eugen Barbu). SCRIERI: Poems, tr. Mircea Bucurescu și M. Redmond, New Jersey, 1969; Substratum, București, 1970; Ochiul lui Zamolxe, pref. Emil Manu, București, 1972; Oglinda lui Cagliostro, pref. Eugen Barbu, Cluj, 1972; Călătoriile lui Sindbad marinarul, București, 1972; Levky, București, 1973; Stema din inimi, București, 1973; Scrisori bizantine, București, 1974; Țara ca meditație, București, 1975; Bunul cetățean Arhimede, București, 1975; Lunea cea mare, postfață Dinu C. Giurescu, București, 1977; Dans sub spânzurătoare, București, 1978; Ipoteca și
MUTASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
Democrat, din a cărei conducere face parte între 1946 și 1949. În perioada 1940-1944, obligat să plece din Cluj, întemeiază la București Editura și Tipografia Omnia, la care va publica peste două sute de cărți pentru copii (Moartea lui Siegfrid, Simbad marinarul, Califul din Bagdad, Povestiri de Crăciun, Motanul încălțat, Prințesa bătută, Uriașul zgârcit ș.a.). Prefect al județului Turda (1945-1947) și deputat (1945-1948), din 1949 se dedică activității literare. După debutul cu publicistică socială la „Adevărul” (1920), scoate la Cluj revistele „Gazeta
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
este necesar, deoarece „toate drumurile duc la Roma” și pentru că este mai bine să adaptăm metodele la terapie decât terapia la metode. Sentimentul de securitate trebuie să provină mai degrabă din capacitatea de a „pilota” terapia, la fel cum un marinar își adaptează traiectoria în funcție de vânt și de mare. Terapeutul - Cum vă simțiți în acest moment? Pacientul - Aș fi vrut să nu se fi întâmplat acest lucru. Dar este prea târziu. Stiu că după primul pahar, vor urma celelalte. Terapeutul - Vom
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cașaloți. în această lucrare găsim o schiță, ce se pretinde Portretul unui physeter sau cașalot, desenat după un exemplar real omorît pe coasta Mexicului în august 1793 și transportat pe punte. Căpitanul a schițat desigur acest desen veridic pentru edificarea marinarilor săi. Ca să mă limitez la un singur detaliu, voi spune că balena din acest desen are un ochi care, măsurat la scara indicată de autor, ar face din ochiul unui cașalot adult normal o fereastră de circa cinci picioare lungime
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe străzi, deasupra dughenelor negustorilor de ulei? Ele sînt îndeobște niște balene tip Richard al III-lea, prevăzute cu cocoașe de dromader și cu o înfățișare fioroasă, care consumă la micul dejun cîte trei-patru plăcinte marinărești, adică ambarcațiuni pline de marinari; monștrii aceștia hidoși plutesc pe mări de sînge și de vopsea albastră. Dar toate aceste numeroase erori nu sînt, la urma urmei, de mirare. Gîndiți-vă numai! Majoritatea desenelor științifice au fost făcute după modelul unor balene eșuate la țărm? ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acesta e pe punctul de a sări, ca într-o prăpastie. întreaga scenă e remarcabilă, veridică și sugestivă. Coșul cu saule, pe jumătate golit, plutește pe marea spumegîndă; mînerele de lemn ale harpoanelor strîmbate dănțuie pieziș pe valuri; pe fețele marinarilor care înoată în preajma balenei se citește groaza, felurit redată; iar undeva în negura furtunii, se profilează corabia ce se apropie de scenă. Am putea descoperi grave defecte în redarea detaliilor anatomice ale acestei balene, dar să trecem peste ele: eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]