18,672 matches
-
35. Referitor la indemnizația pentru limită de vârstă, Curtea observă că, în jurisprudența sa, nu a stabilit că acest drept patrimonial are o natură constituțională, iar forma de realizare a acestuia se stabilește de legiuitor, care dispune de o largă marjă de apreciere în acest sens (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 678 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragrafele 39-43). Curtea a mai reținut că este
DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299645]
-
o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate de legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Astfel, marja de apreciere a autorităților administrației publice în privința stabilirii mărimii sporului pentru condiții de muncă nu este nelimitată, ci aceasta se exercită, în condițiile legii, cu încadrarea în limitele maxime prevăzute de lege. (...) ... 32. (...) în ceea ce privește dispozițiile art.
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
terți nu se justifică, fiind aspecte contrare scopului reglementării“. În același sens, se precizează că „aplicarea art. 308 alin. (2) privind înaintarea către concedent a propunerilor de concesionare, precum și a art. 309-312 din același act normativ, care lasă în marja de apreciere exclusivă a unei instituții publice oportunitatea concesionării, este incompatibilă cu teza menționată a concesiunii prin hotărâre a Guvernului. “ ... 76. Având în vedere aceste precizări, Curtea reține că situația care a condus la adoptarea măsurilor legislative prevăzute de Ordonanța
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
compensației suplimentare față de cele stabilite prin această lege-cadru. ... 41. Analizând dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, Curtea a statuat că, deoarece prevăd că acordarea compensației de risc/pericol deosebit se face într-o marjă de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază, ordonatorul de credite are posibilitatea să stabilească în mod concret mărimea acestei compensații. Cu toate acestea, dispozițiile de lege analizate nu se referă la sporuri sau premii
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite și, în consecință, a constatat încălcarea exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 44. Curtea a mai reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum, de altfel, statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei. ... 29. Curtea, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, a amintit că statul trebuie să dețină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească modul de calcul și cuantumul valoric ale acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai
DECIZIA nr. 41 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299778]
-
analizând considerațiile de care Guvernul a ținut seama în modificările aduse valorii punctului de pensie, a statuat că acestea sunt elemente ce țin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv să decidă atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă posibilă menținerea unui
DECIZIA nr. 41 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299778]
-
115 alin. (4) din Constituție, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia. ... 32. Curtea Constituțională a reținut și că, pe lângă monopolul legislativ al
DECIZIA nr. 41 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299778]
-
Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea
DECIZIA nr. 519 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298952]
-
conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 22. De asemenea, reținând că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie
DECIZIA nr. 519 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298952]
-
de astfel de societăți exceptate, menținerea unui tratament fiscal diferit trebuie reevaluată pentru a nu conduce la încălcarea egalității de tratament a operatorilor economici care funcționează în aceleași coordonate economice, pe o piață concurențială. Ca atare, legiuitorul are o anumită marjă de apreciere atunci când evaluează această egalizare de poziție pe piața energiei electrice, ceea ce nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune stabilirea unor condiții previzibile pentru desfășurarea activității operatorilor economici și a tratamentului fiscal la care sunt supuși într-un interval
DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298502]
-
asemenea, prin Decizia nr. 570 din 22 noiembrie 2022, precitată, paragraful 34, Curtea a reținut că soluția juridică criticată reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii sale penale, și a fost reglementată conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea. ... 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care
DECIZIA nr. 533 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297982]
-
prealabile, declarațiile de captură, declarațiile de transbordare, jurnalele de pescuit, declarațiile de debarcare, registrele de cântărire, declarațiile de primire, documentele de transport sau notele de vânzare, în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului, cu excepția obligațiilor referitoare la marja de toleranță, menționate la art. 90 alin. (3) lit. (c) 3 Articolul 90 alineatul (3) litera (c) Neîndeplinirea obligațiilor de înregistrare cu precizie a estimărilor privind cantitățile în cadrul marjei de toleranță permise, în conformitate cu art. 14 alin. (3
MĂSURI din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297877]
-
politicii comune în domeniul pescuitului, cu excepția obligațiilor referitoare la marja de toleranță, menționate la art. 90 alin. (3) lit. (c) 3 Articolul 90 alineatul (3) litera (c) Neîndeplinirea obligațiilor de înregistrare cu precizie a estimărilor privind cantitățile în cadrul marjei de toleranță permise, în conformitate cu art. 14 alin. (3) și (4) și art. 21 alin. (3) din prezentul regulament și cu art. 13 din Regulamentul (UE) 2016/1.139 3 Articolul 90 alineatul (3) litera (d) Neîndeplinirea obligațiilor legate de caracteristicile
MĂSURI din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297877]
-
diferitele sale entități de la nivel central sau local. Aceste entități trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența să acorde drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință. Manifestarea sa de voință este condiționată și, totodată, limitată de lege. Însă, atunci
DECIZIA nr. 2 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299425]
-
trebuie să se bucure în privința vieții sale private. ... 67. În condițiile expuse, în considerarea celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Decizia de inadmisibilitate din 25 octombrie 2005 pronunțată în Cauza Wypych împotriva Poloniei, legiuitorul are o marjă de apreciere în sensul de a reglementa, în ceea ce privește persoanele care ocupă funcții de demnitate publică (alese sau numite), o declarație publică de interese financiare al cărei conținut să valorifice elementele de încadrare a intereselor lor financiare/patrimoniale în
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
în mod egal, cât și al asigurării egalității în fața legii, în raporturile socioeconomice. ... 25. Atât expunerea de motive din preambul, cât și textele art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt restrictive cât privește marja de apreciere de care mai dispune o instanță învestită cu o cauză având obiectul prevăzut la art. 1, cu privire la posibilitatea sesizării problemei de drept care implică salariile și pensiile cuvenite personalului plătit din fonduri publice și care nu
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
considerarea acestei prevederi constituționale clare, alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 50/1991, în actuala sa formă, privează contenciosul obiectiv de unul dintre atributele sale constituționale - efectul suspensiv de drept. Aceasta întrucât prevederile art. 123 alin. (5) instituie o marjă de apreciere în favoarea prefectului numai în ceea ce privește posibilitatea introducerii acțiunii în anulare („poate ataca“), fără însă a prevedea aceeași posibilitate de alegere în ceea ce privește efectul suspensiv („este suspendat de drept“). ... 11. Se consideră că textul
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
consecințe generate de executarea respectivului act administrativ. Legiuitorul constituant a configurat dreptul de tutelă administrativă ca prerogativă a prefectului, oferindu-i acestuia, în virtutea rolului său constituțional de veghere asupra respectării legii în activitatea administrativă a autorităților publice locale, o marjă proprie de apreciere cu privire la formularea acțiunii în anulare împotriva unor acte administrative ale autorităților publice locale, însă dacă le consideră ilegale, efectul juridic imediat prevăzut expres de Constituție este cel de suspendare de drept. Prin urmare, facultativă este
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
să soluționeze favorabil cererea de suspendare a prefectului, considerând-o întemeiată. Cu privire la prima condiționalitate, Curtea a reținut că Legea fundamentală stabilește la art. 123 alin. (5) prerogativa prefectului doar cu privire la formularea, în funcție de propria sa marjă de apreciere, a unei acțiuni în anulare a unui act administrativ, și nu cu privire la cererea expresă de suspendare a actului administrativ atacat, întrucât suspendarea intervine de drept, direct în temeiul textului constituțional anterior menționat și al art. 3
DECIZIA nr. 698 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299490]
-
a căii de atac a contestației împotriva soluției prin care este respinsă cererea de suspendare a executării hotărârii ce constituie obiectul revizuirii. ... 15. Or, modificarea și completarea dispozițiilor legale constituie atribuția legiuitorului, pe care acesta o exercită exclusiv și în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție, excedând competenței Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care
DECIZIA nr. 582 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299557]
-
și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. De asemenea, Curtea Constituțională a observat că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere (de exemplu, Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării [respectiv grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin comparație cu sistemul utilizat sub imperiul legislației anterioare, și
DECIZIA nr. 43 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299433]
-
consideră că: a) în conformitate cu angajamentul Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, tranziția către vehicule grele cu emisii zero (ZEV - zero-emission vehicle) avansează rapid, dar este în continuare dificilă din cauza marjelor reduse de profit, a capitalului limitat al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a cotei actuale scăzute a acestor vehicule (doar 2,09% în 2024); ... b) decarbonizarea sectorului transporturilor este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene, având în
HOTĂRÂRE nr. 77 din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299615]
-
nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor. Curtea apreciază, prin urmare, că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu. ... 24. Întrucât nu există motive de la îndepărtarea de la această soluție și considerentele care au întemeiat-o, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, și prezenta excepție. ... 25
DECIZIA nr. 552 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299573]