2,194 matches
-
forțelor ce lucrează pentru eliminarea practicilor de excludere socială, dar și a celor ce acționează pentru înlocuirea sistemului de state suverane cu structuri cosmopolite de guvernare globală. Cele trei volume ale lui Linklater, Men and Citizens (1990a), Beyond Realism and Marxism (1990b) și The Transformation of Political Community (1998), reprezintă cea mai susținută și extinsă punere în discuție a comunității politice în Relațiile Internaționale. Linklater (1998) și-a elaborat argumentul în termenii unei "triple transformări" ce afectează comunitatea politică. Cele trei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Future of Global Order (London) . Boris, E. and Prugl, E. (ed.) (1996) Homeworkers in Global Perspective (New York). Bottomore, T. B. and Goode, P. (1978) (ed.) Austro-Marxism (Oxford). Brewer, A. (1990) Marxist Theories of Imperialism: A Survey (London). Bromley, S. (1999) "Marxism and Globalization" în A. Gamble et al. (ed.), Marxism and Social Science (London). Brown, C. J. (1988) "The Modern Requirement: Reflections on Normative International Theory in a Post-European World", Millenium, 17(2). (1992) "Marxism and International Ethics", în T. Nardin și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
E. (ed.) (1996) Homeworkers in Global Perspective (New York). Bottomore, T. B. and Goode, P. (1978) (ed.) Austro-Marxism (Oxford). Brewer, A. (1990) Marxist Theories of Imperialism: A Survey (London). Bromley, S. (1999) "Marxism and Globalization" în A. Gamble et al. (ed.), Marxism and Social Science (London). Brown, C. J. (1988) "The Modern Requirement: Reflections on Normative International Theory in a Post-European World", Millenium, 17(2). (1992) "Marxism and International Ethics", în T. Nardin și D. R. Napel (eds), Traditions of International Ethics (Cambridge
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Imperialism: A Survey (London). Bromley, S. (1999) "Marxism and Globalization" în A. Gamble et al. (ed.), Marxism and Social Science (London). Brown, C. J. (1988) "The Modern Requirement: Reflections on Normative International Theory in a Post-European World", Millenium, 17(2). (1992) "Marxism and International Ethics", în T. Nardin și D. R. Napel (eds), Traditions of International Ethics (Cambridge). (2002) Understanding International Relations, ediția a II-a (Basingstoke). Brunnee, J. și Toope, S. J. (2000) "International Law and Constructivism: Elements of an International
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Subjectivity (Boulder). (2002 a) "Time is broken: The Return of the Past in the Response to September 11", Theory and Event, 5(4). (2002 b) "Atrocity, Memory, Photography: Imaging and Concentration Camps of Bosnia The Case of ITN versus Living Marxism, Part 2", Journal of Human Rights, 1(2). Campbell, D. și Dillon, M (1993) "Introduction", în D. Campbell și Mill Dillon (ed.), The Political Subject of Violence (Manchester). Caprioli, M. (2000) "Gendered Conflict", Journal of Peace Research, 37. (2004) "Feminist
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Gaddis, J. (1992-3) "International Relations Theory and the End of the Cold War", International Security, 15, 5-53. Gallie, W. B. (1978) Philosophers of Peace and War (Cambridge). Gamble, A. (1981) An Introduction to Modern Social and Political Thought (London). (1999) "Marxism after Communism: Beyond Realism and Historicism", Review of International Studies, 25. Gardner, R. N. (1990) "The Comeback of Liberal Internationalism", The Washington Quarterly, 13(3). Garnett, J. C. (1984) Commonsense and the Theory of International Politics (London). Gatens, M. (1991
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a Lifeboat", Bioscience. Harding, S. (1986) The Science Question in Feminism (Ithaca). (1987) Feminism and Methodology (Bloomington). Harvey, D. (2003) The New Imperialism (Oxford). Havel, V. (1999) "Speech on Kosovo", The New York Review of Books, 10 iunie. Hay, C. (1999) "Marxism and the State", în A.Gamble et al. (ed.), Marxism and Social Science (London). Hayward, T. (1995) Ecological Thought: An Introduction (Cambridge). (1998) Political Theory and Ecological Values (Cambridge). Heilbroner, R. (1974) An Inquiry into the Human Prospect (New York). Held
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Feminism (Ithaca). (1987) Feminism and Methodology (Bloomington). Harvey, D. (2003) The New Imperialism (Oxford). Havel, V. (1999) "Speech on Kosovo", The New York Review of Books, 10 iunie. Hay, C. (1999) "Marxism and the State", în A.Gamble et al. (ed.), Marxism and Social Science (London). Hayward, T. (1995) Ecological Thought: An Introduction (Cambridge). (1998) Political Theory and Ecological Values (Cambridge). Heilbroner, R. (1974) An Inquiry into the Human Prospect (New York). Held, D. (1995) Democracy and the Global Order: From the Modern
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
and Nuclear War (New York). Ling, L. H. (2001) Post-Colonial IR: Conquest and Desire between Asia and The West, (London). Linklater, A. (1990a) Men and Citizens in the Theory of International Relations, ediția a II-a (London). (1990b) Beyond Realism and Marxism: Critical Theory and International Relations (London). (1992a) "The Question of the Next Stage in International Relations Theory: A Critical Theoretical Point of View", Millenium 21(1). (1992b) "What Is a Good International Citizen?", în P. Keal, Ethics and Foreign Policy
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
D. și Wilson, P. (ed.) (1995) Thinkers of the Twenty Years' Crisis (Oxford). Low, N. și Gleeson, B. (1998) Justice, Nature and Society (London). Luke, T.L. (1997) Ecocritique: Contesting the Politics of Nature, Economy and Culture (Minneapolis). Lukes, S. (1985) Marxism and Morality (Oxford). Lynch, C. (1999) Beyond Appeasement: Reinterpreting Interwar Peace Movements in World Politics (Ithaca). Lynch, M. (1999) State Interests and Public Spheres: The International Politics of Jordanian Identity (New York). (2000) "The Dialogue of Civilisations and International Public Spheres
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Feminist Critiques of Structural Adjustment (London). Spretnak, C. și Capra, F. (1984) Green Politics: The Global Promise (London). Spykman, N. J. (1942) America's Strategy in World Politics: The United States and the Balance of Power (New York). Stalin, J. (1953) "Marxism and the National Question", Collected Works (Moscova). Standing, G. (1992) "Global Feminization Through Flexible Labor", în C. K. Wilber și K. P. Jameson (ed.), The Political Economy of Development and Underde-velopment, ediția a V-a (New York). Stasilis, D și Bakan
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
of Green International Relations Theory", lucrare prezentată la Conferința Anuală a BISA. Stienstra, D. (1994) Women's Movements and International Organizations (Toronto). Strange, S. (1985) "Protectionism and World Politics", International Organization, 39 (2). (1991) "New World Order: Conflict and Co-operation", Marxism Today, ianuarie. (1996) The Retreat of the State (Cambridge). (1998) Mad Money (Michigan). Suganami, H. (1989) The Domestic Analogy and World Order Proposals (Cambridge). (1996) On the Causes of War (Oxford). Suh, J. J., Katzenstein, P. J. și Carlson, A
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
39, 71-99, 115, 227 libertate, 117, 127, 132, 166, 265 libertăți civile, 75, 98, 185 limbaj, 23, 47, 148, 222 limitele creșterii, 262, 263, 264 logica interacțiunii, 47 luarea deciziei, 177, 189, 210 mari puteri, 26, 53, 96, 101, 155 marxism, 21, 25, 27, 39, 40, 98, 127, 129, 142-154 marxism al Lumii a treia, 139 marxism-leninism, 137 masculinitate, 44, 242, 250 mass media, 102, 103, 112, 115, 126 materialism, 224 materii prime, 90, 262 materialism istoric, 136, 137, 144, 145
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
libertăți civile, 75, 98, 185 limbaj, 23, 47, 148, 222 limitele creșterii, 262, 263, 264 logica interacțiunii, 47 luarea deciziei, 177, 189, 210 mari puteri, 26, 53, 96, 101, 155 marxism, 21, 25, 27, 39, 40, 98, 127, 129, 142-154 marxism al Lumii a treia, 139 marxism-leninism, 137 masculinitate, 44, 242, 250 mass media, 102, 103, 112, 115, 126 materialism, 224 materii prime, 90, 262 materialism istoric, 136, 137, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 153 mediu, 27, 41, 58
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Ole Waever, The Future of International Relations: Masters in the Making, London and New York, Routledge, 1997, pp. 1-37. Cele patru mari dezbateri despre care vorbește Waever sunt idealism realism, tradiționalism behaviorism, realism marxism și raționalism reflectivism. 2 Menționăm aici Jacqui True, Gender, Globalization and Postsocialism: The Czech Republic After Communism, New York, 2003. 3 Ole Waever, "The Rise and Fall of the Inter-Paradigm Debate", în Steve Smith, Ken Booth, Marysia Zalewski (ed.), International Theory
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
conservarea naturii și resurselor naturale (n. trad.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- BURCHIL Teoria relațiilor internaționale 2 1 TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Notă introductivă TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Introducere TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Realismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Liberalismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Școala Engleză Marxismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Teoria critică Postmodernismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Constructivismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Feminismul TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Ecologismul Bibliografie TEORII ALE RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Indice de nume proprii Indice tematic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că, în diferitele stadii ale dezvoltării teoriei politice marxiste, ideologia a primit semnificații variate. Astfel, într-o primă etapă, ideologia apare ca fiind opusă realității, considerându-se că operează distorsionarea acesteia, pentru ca mai târziu conceptul să apară în opoziție cu marxismul însuși, considerat a fi o știință. În ambele situații, ideologia deține, după cum se poate observa, o conotație negativă. Altfel spus pe urmele lui Ricoeur ideologia inversează realitatea, iar critica marxistă a ideologiei este destinată să reașeze la locul său ceea ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani: "Prin "știință" (Wissenschaft), Marx desemnează, simplu, gândirea care are ca obiect viața reală. Știința este cunoașterea lumii ca atare sau perspectiva clară, directă, neobstrucționată asupra realității. Iar aceasta este viziunea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca atare sau perspectiva clară, directă, neobstrucționată asupra realității. Iar aceasta este viziunea materialistă, cea care se concentrează asupra proceselor de dezvoltare practică, înțelese ca date primare. Gândirea științifică, atâta vreme cât are ca obiect omul sau istoria, înseamnă gândire materialistă, i.e. marxism, iar ce o face să fie științifică este nimic altceva decât faptul că acest lucru e adevărat. Abia odată cu deținerea materialismului veritabil (Marx), care nu are ca dat primar conștiința, de orice fel ar fi aceasta, ci "viața reală", gândirea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
plan social este posibilă grație diviziunii emergente istoric dintre munca materială și cea intelectuală. Tocmai în virtutea acestui fapt doctrinele și activitățile care constituie ideologia pot fi explicate prin și trebuie înlocuite de studiul științific al societății și istoriei pe care marxismul îl propune. Aspectul polemic, dat de disputa cu neohegelienii, este întregit în cadrul concepției negative asupra ideologiei de "aspectul epifenomenal", care realizează legătura dintre producerea și difuzarea ideilor și relațiile de clasă. Conform acestui aspect, ideologia este dependentă și derivă din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a dovedit a fi concepția negativă a lui Marx la o "concepție totală asupra ideologiei". Trecerea implică o analiză socio-istorică a conceptului, al cărei rol este de a-i releva un alt sens, îndepărtat de cel pe care îl propusese marxismul. Sarcina este asumată de către Karl Mannheim, care, pe linia deschisă de istorismul lui Wilhelm Dilthey, nu ezită în a încerca să depășească limitarea impusă de către marxism conceptului de ideologie. Dacă la Marx înțelegerea ideologiei presupunea, așa cum am văzut, o dublă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a-i releva un alt sens, îndepărtat de cel pe care îl propusese marxismul. Sarcina este asumată de către Karl Mannheim, care, pe linia deschisă de istorismul lui Wilhelm Dilthey, nu ezită în a încerca să depășească limitarea impusă de către marxism conceptului de ideologie. Dacă la Marx înțelegerea ideologiei presupunea, așa cum am văzut, o dublă opoziție, aceea dintre ideologie și realitate și aceea dintre ideologie și știință (conceptul primind, drept urmare, o semnificație negativă, întrucât trimitea la o reprezentare falsă asupra realității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conferi un sens neutru, conceptul de ideologie își menține semnificația negativă, trebuie să admitem că "a adopta din capul locului analiza în termeni de clase sociale, înseamnă a te închide în același timp într-o polemică sterilă pentru sau împotriva marxismului"118. Or nu acesta este interesul analizei pe care o propun. Revenind, ceea ce putem extrage ca "pozitiv" din concepția negativă asupra ideologiei este rolul acordat funcției sale legitimatoare, cu amendamentul necesar că fenomenul ideologic nu poate fi redus la acela
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Natura umană trebuie să trezească așadar conștiințele, dar tot ea a dus, în trecut, la dizolvarea statului ideal, pentru că este imperfectă. Deși Platon nu a putut accepta unicitatea procesului evoluției istorice, Marx tocmai pe aceasta s-a bazat; de aceea, marxismul este un istoricism teleologic, în sensul în care consideră că procesul istoric are o unică evoluție, iar scopul acestei evoluții este societatea comunistă. De asemenea, în virtutea legilor istorice ale acestui proces unic pe care credea că le-a descoperit, marxismul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
marxismul este un istoricism teleologic, în sensul în care consideră că procesul istoric are o unică evoluție, iar scopul acestei evoluții este societatea comunistă. De asemenea, în virtutea legilor istorice ale acestui proces unic pe care credea că le-a descoperit, marxismul a imaginat (și aici regăsim fundamentul său utopic) o înlocuire a capitalismului cu o dictatură a proletariatului. Abandonând ideea neputinței politicului, marxismul a păstrat ideea că puterea de stat nu constituie o problemă, bizuindu-se pe dispariția treptată a statului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]