1,760 matches
-
moi = sunt supuse unei presări mai puțin intense și de aceea au un conținut ridicat de apă și o conservabilitate redusă; * brânzeturi semitari = coagulul se prelucrează mai intens și este supus unei a doua încălziri. Presarea este puternică, timpul de maturare mai îndelungat (1-2 luni) și o conservabilitate superioară; * brânzeturi tari = timp de închegare scurt, iar coagulul este prelucrat mai intens și supus încălzirii a II-a a. Presarea este puternică, perioadă de maturare mai lungă, de unde și conservabilitatea mai îndelungată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
doua încălziri. Presarea este puternică, timpul de maturare mai îndelungat (1-2 luni) și o conservabilitate superioară; * brânzeturi tari = timp de închegare scurt, iar coagulul este prelucrat mai intens și supus încălzirii a II-a a. Presarea este puternică, perioadă de maturare mai lungă, de unde și conservabilitatea mai îndelungată. Procesul de fabricație: * brânzeturi proaspete = coagularea are loc sub acțiunea bacteriilor lactice și a enzimelor coagulante; * brânzeturi maturate = prezintă caracteristicile specifice brânzeturilor cu pasta semitare și tare; * brânzeturi în saramură = maturarea și depozitarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
perioadă de maturare mai lungă, de unde și conservabilitatea mai îndelungată. Procesul de fabricație: * brânzeturi proaspete = coagularea are loc sub acțiunea bacteriilor lactice și a enzimelor coagulante; * brânzeturi maturate = prezintă caracteristicile specifice brânzeturilor cu pasta semitare și tare; * brânzeturi în saramură = maturarea și depozitarea se face în saramură (din zer sau apă), la temperaturi specifice fiecărui sortiment; * brânzeturi cu pasta opărită = se obțin din caș maturat, opărit în apă/saramură la peste +75°C și supus unei prelucrări specifice; * brânzeturi topite = se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
saramură la peste +75°C și supus unei prelucrări specifice; * brânzeturi topite = se obțin prin topirea și emulsionarea unuia sau mai multor sortimente de brânzeturi, având caracteristici diferite; * brânzeturi frământate = se obțin din caș maturat, mărunțit și pastificat și supus maturării finale în ambalaje specifice produsului. 6.3. Caracteristicile principalelor sortimente de brânzeturi Categ°riile clasice de brânzeturi sunt considerate următoarele: proaspete; cu pastă moale; cu pastă semitare; cu pastă tare; cu pastă opărită; maturate în saramură; frământate; topite. 1. Brânzeturile
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pot apare pete roșii). Pasta trebuie să fie compactă, fină, untoasă și tartinabilă, de culoare albă-gălbuie, ceva mai deschisă spre mijloc. Gustul și mirosul produsului finit trebuie să fie plăcute și cu o aromă specifică (de ciuperci). Brânza Roquefort. Pe timpul maturării, în pastă se dezvoltă un mucegai de culoare verde. În Franța, s-a fabricat din lapte de oaie, dar la ora actuală se utilizează și laptele altor specii sau chiar laptele de amestec. Produsul finit se prezintă sub forma unor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fabricate în România. Cele mai cunoscute sortimente de brânzeturi opărite fabricate pe plan mondial sunt: Provolone (din lapte de vacă; are formă paralelipipedică, tronconică sau de pară) și Mozzarella (este un cașcaval crud, care se consumă după câteva ore de maturare, fabricat din lapte de vacă sau oaie; are formă rotundă sau ovală și greutăți de 50-400 g). 7. Brânzeturi frământate Materia primă pentru aceste brânzeturi o constituie cașul maturat din lapte de oaie, supus unei prelucrări și ambalări specifice. Brânza
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
aceeași tehnologie ca brânza de Moldova, numai că pasta de brânză se introduce presat în piele de oaie (burduf), cu greutăți finale de 2-8 kg sau de 30-60 kg; burdufurile se cos, se înțeapă (pentru scurgerea zerului) și se supun maturării timp de 10 14 zile. Compoziție chimică: grăsime / SU = min. 45%; umiditate = max. 45%; NaCl = 2-3%. Brânza în coajă de brad. Se fabrică asemănător brânzei de Moldova, numai că produsul finit se introduce în ambalaje din coajă de brad. 8
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
introduce în ambalaje din coajă de brad. 8. Brânzeturi topite Brânzeturile topite reprezintă emulsii stabilizate de proteine, fiind obținute prin topirea (sub acțiunea căldurii și a sărurilor de topire) unuia sau mai multor sortimente de brânză cu grade diferite de maturare și conținuturi diferit de apă. Brânzeturile topite sunt lipsite de coajă, dar au suprafața exterioară netedă și lucioasă. Pastă trebuie să fie fină și omogenă, cu adaosurile repartizate uniform; consistența pastei poate fi de la moale și onctuoasă, până la ușor tare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
temperaturi de +30...+50°C (Streptococcus thermophylus; Thermobacterium helveticum; Lactobacillus bulgaricus). Pe lângă speciile menționate, la unele sortimente de brânză se utilizează și alte tipuri de microorganisme: Propionibacterium shermanii (determină apariția ochiurilor mari de fermentare la brânza Emmental); Brevibacterium linens (asigură maturarea de suprafață la brânzeturile tip Limburg, cu formarea de colonii roșii-orange); Penicillium roqueforti (la fabricarea brânzeturilor cu mucegai în pastă, de tip Roquefort și Stilton); Penicillium camemberti (favorizează maturarea de suprafață a brânzeturilor de tip Camembert și Brie). Culturile starter
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
apariția ochiurilor mari de fermentare la brânza Emmental); Brevibacterium linens (asigură maturarea de suprafață la brânzeturile tip Limburg, cu formarea de colonii roșii-orange); Penicillium roqueforti (la fabricarea brânzeturilor cu mucegai în pastă, de tip Roquefort și Stilton); Penicillium camemberti (favorizează maturarea de suprafață a brânzeturilor de tip Camembert și Brie). Culturile starter de producție joacă un rol bine definit în biochimia producerii brânzeturilor, declanșând o serie întreagă de procese: * producerea de acid lactic din lactoză = acidul lactic determină scăderea valorii pH
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
substanțelor de aromă = gustul brânzei este asigurat de acidul lactic, alături de alți compuși de aromă; * producerea de CO2 = asigură brânzei o structură deschisă, dar și formarea ochiurilor mici de fermentare (la unele sortimente); * producerea de proteinaze și peptidaze = rol în maturarea brânzeturilor. Cultură starter de producție se adăugă în lapte într o proporție de cca. 5%, cu variații date de calitatea laptelui, tipul de brânză ce urmează a fi obținut, activitatea bacteriilor lactice și de anotimp. b) Adaos de clorură de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
laptelui nepasteurizat, pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor de tip Coli aerogenes și Clostridium butiricum. Adaosul de azotat de potasiu se face sub formă de soluție 40% (1030 g cristale/100 litri lapte), dar prezintă inconvenientul că favorizează balonarea brânzeturilor pe timpul maturării. d) Adaos de substanțe colorante. La anumite sortimente de brânzeturi (Olanda, Cheddar etc) se procedează la adaosul de astfel de substanțe, în scopul realizării unei colorații specifice sortimentului respectiv. Cei mai utilizați sunt coloranții naturali extrași din plante (șofranul sau
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de agregare a particulelor de cazeină și prin urmare, scade timpul de coagulare a laptelui; de asemenea, contribuie la reducerea cantității de grăsime care trece în zer și îmbunătățește consumul specific. Omogenizarea laptelui împiedică și transudarea grăsimii din brânză pe timpul maturării, mai ales la cele care se maturează la temperaturi mai ridicate (Emmental, Trapist, Cașcaval). h) Puterea de coagulare, necesarul de cheag și pregătirea soluției de coagulare. Puterea de coagulare se exprimă prin cantitatea de lapte ce poate fi coagulată cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
După eliminarea zerului, bucățile de brânză sunt scoase din forme și supuse operațiunii de sărare, din următoarele considerente: * eliminarea surplusului de zer; * încetinirea activității microorganismelor de poluare; * stoparea activității microorganismelor producătoare de acid lactic; * influențarea activității enzimatice (reglarea proceselor de maturare); * accelerarea formării și întăririi cojii (la brânzeturile cu pastă tare); * imprimarea unui gust plăcut brânzeturilor. Conținutul în sare al brânzeturilor diferă în funcție de sortiment, oscilând între 1,5-3% (brânza Trapist și cașcaval) și 6% (telemea și Fetta). După sărare, pierderile în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
uscată = constă în presărarea de sare granulară (grunjoasă) pe toată suprafața brânzei (inclusiv părțile laterale), urmată de frecarea acesteia cu mâna sau peria. La o sărare insuficientă, brânza rămâne moale, iar marginile se bombează, în timp ce o sărare excesivă impiedică fermentația (maturarea), iar brânza devine sfărâmicioasă. Acest tip de sărare se aplică brânzeturilor cu mucegai la suprafață sau la interior (Camembert, Roquefort), pentru a favoriza dezvoltarea mucegaiurilor nobile și a preveni formarea microflorei dăunătoare. Sărarea în saramură = se aplică la majoritatea brânzeturilor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și sare. Durata sărării depinde de mărimea bucăților de brânză, conținutul în apă al brânzei, dar și de concentrația și temperatura saramurii (tab. 54). Saramura se prepară de obicei din apă, dar și din zer deproteinizat în cazul brânzeturilor cu maturare și depozitare în saramură. Sărarea în bob = este un procedeu specific brânzeturilor de tip Cheddar, Roquefort, Tilsit etc și se realizează direct în vana de închegare. Tehnica de lucru presupune eliminarea a 60-70% din zerul existent în vană, urmată de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
produsul finit) în masa de coagul și de omogenizare; masa de coagul se lasă în repaus timp de 15-20 minute, după care se introduce în forme. Sărarea în pastă = se aplică la brânza de burduf, brânza de Moldova etc. După maturare, cașul se mărunțește fin, se amestecă cu 2-3% sare grunjoasă, după care se introduce în ambalaje specifice. Sărarea mixtă = este un procedeu utilizat la fabricarea cașcavalului. Cașulmaterie primă se opărește într-o saramură de 8-10% adusă la temperatura de +72
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
la fabricarea cașcavalului. Cașulmaterie primă se opărește într-o saramură de 8-10% adusă la temperatura de +72...+78°C, după care se prelucrează pasta, iar în final se adaugă sare uscată în proporție de 1,0-1,5%. 6.4.7. Maturarea După sărare, brânza este supusă procesului de maturare, timp în care au loc transformări enzimatice complexe ale componentelor coagulului și care conferă brânzei caracteristici noi, specifice (pasta devine mai moale și mai onctuoasă și capătă gust și miros plăcut). Durata
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
o saramură de 8-10% adusă la temperatura de +72...+78°C, după care se prelucrează pasta, iar în final se adaugă sare uscată în proporție de 1,0-1,5%. 6.4.7. Maturarea După sărare, brânza este supusă procesului de maturare, timp în care au loc transformări enzimatice complexe ale componentelor coagulului și care conferă brânzei caracteristici noi, specifice (pasta devine mai moale și mai onctuoasă și capătă gust și miros plăcut). Durata maturării este influențată de sortiment, de conținutul în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
După sărare, brânza este supusă procesului de maturare, timp în care au loc transformări enzimatice complexe ale componentelor coagulului și care conferă brânzei caracteristici noi, specifice (pasta devine mai moale și mai onctuoasă și capătă gust și miros plăcut). Durata maturării este influențată de sortiment, de conținutul în apă, dar și de parametrii fizici de microclimat asigurați. În general, brânzeturile moi și cele în saramură se maturează timp de 2-3 săptămâni, cele semitari în 4-5 săptămâni, iar brânzeturile cu pasta tare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de microclimat asigurați. În general, brânzeturile moi și cele în saramură se maturează timp de 2-3 săptămâni, cele semitari în 4-5 săptămâni, iar brânzeturile cu pasta tare în 2-4 luni. Din punct de vedere tehnologic, se disting trei etape ale maturării: * prematurarea = are loc acidifierea pastei (lactoza este transformată în acid lactic), o ușoară degradare a cazeinei și formarea găurilor specifice la anumite brânzeturi (sub acțiunea bacteriilor propionice); * maturarea propriu-zisă = transformările biochimice se desfășoară cu intensitate maximă, mai ales la nivelul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2-4 luni. Din punct de vedere tehnologic, se disting trei etape ale maturării: * prematurarea = are loc acidifierea pastei (lactoza este transformată în acid lactic), o ușoară degradare a cazeinei și formarea găurilor specifice la anumite brânzeturi (sub acțiunea bacteriilor propionice); * maturarea propriu-zisă = transformările biochimice se desfășoară cu intensitate maximă, mai ales la nivelul proteinelor și lipidelor; * maturarea finală = se continuă transformările biochimice, dar într-un ritm mult mai redus; se formează aroma (gustul și mirosul) specifică. În urma degradării proteinelor sub acțiunea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
acidifierea pastei (lactoza este transformată în acid lactic), o ușoară degradare a cazeinei și formarea găurilor specifice la anumite brânzeturi (sub acțiunea bacteriilor propionice); * maturarea propriu-zisă = transformările biochimice se desfășoară cu intensitate maximă, mai ales la nivelul proteinelor și lipidelor; * maturarea finală = se continuă transformările biochimice, dar într-un ritm mult mai redus; se formează aroma (gustul și mirosul) specifică. În urma degradării proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice, în brânzeturi au loc următoarele modificări: * acumularea de azot solubil proteic și neproteic; * creșterea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
într-un ritm mult mai redus; se formează aroma (gustul și mirosul) specifică. În urma degradării proteinelor sub acțiunea enzimelor proteolitice, în brânzeturi au loc următoarele modificări: * acumularea de azot solubil proteic și neproteic; * creșterea pH lui brânzei (în funcție de gradul de maturare); * îmbunătățirea consistenței brânzei (devine mai moale și onctuoasă, lăsând impresia că este mai grasă); * creșterea capacității de reținere a apei (prin modificarea structurii fizice a pastei și în special a proteinelor; în acest fel, este stopat fenomenul de reducere a
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mai avansată). Consecința lipolizei de către enzime a lipidelor și în special a trigliceridelor, este acumularea de acizi grași liberi, care intervin în creșterea acidității brânzei și în conferirea de aromă; fenomenul este mai intens la brânzeturile cu pasta moale, unde maturarea are loc și sub influența mucegaiurilor care contribuie la formarea de alcooli secundari. Pe timpul maturării, brânzeturile comportă o serie de modificări: Modificări calitative: * schimbarea consistenței = de la o pastă cauciucoasă, compactă și elastică imediat după presare, se obține o pastă mai
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]