2,196 matches
-
adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și, implicit, stresului existențial pe care îl presupune dobândirea statutului de adult. Detaliind conceptul de individuație, Jung (apud Hughes, 1996) consideră că maturizarea persoanei implică un fericit aliaj între structurile externe și interne ale vieții. Concret, este vorba, pe de o parte, despre împlinirea în profesie, dobândirea unui partener stabil și a rolului de părinte etc., iar, pe de altă parte, despre modelarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educabilii adulți nu răspund ușor la solicitări, fiind mult mai rezistenți decât educabilii copii sau tineri. Dacă se mai are în vedere și faptul că unii adulți pot prezenta încă dizabilități de învățare (care nu s-au redus automat odată cu maturizarea lor psihosocială) și că majoritatea acestor dizabilități afectează unele activități bazice-instrumentale (vorbit/ascultat, scris/citit, calcul mental), aferente tocmai comunicării curente, sau că nu puțini adulți nu cunosc, nici nu respectă o minimă disciplină a intercomunicării, devine clar că și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pregătind decisiv debutul acestui proces prin așa-numita readiness for language learning („a fi gata pentru învățarea limbajului”) care se manifestă la o vârstă cuprinsă între 1 și 2 ani (Faber și Mazlish, 1980). Dar, chiar și ulterior, sensibilizarea și maturizarea gramaticală ale individului uman se bazează hotărâtor pe ascultarea atentă, analitico-sintetică, dovedindu-se departe de simpla și reducționista ipostază de „a fi doar atent” sau „a nu vorbi”. Studii și cercetări focalizate au sesizat, dimpotrivă, caracterul deosebit de activ și implicant
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înconjură pe monarhi. Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
întreaga sa dimensiune, de la copilăria fericită când se juca cu copiii de onoare și alerga bătând toba pe culoarele palatului regal, până la trădările și lipsa de respect a persoanelor pe care le credea apropiate. Toate aceste probleme au condus la maturizarea sa înainte de vreme și la o profundă cunoaștere a caracterului uman. Pe baza informațiilor obținute atât din lucrările memorialistice oficiale, dar mai ales prin intermediul memoriilor apocrife, vom încerca să analizăm motivele pentru care Fronda nu a avut succes în Franța
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu ochii, urechile și mâinile. Într-o asemenea perspectivă, problema educației senzoriale a copilului preșcolar se pune cu necesitate atât în familie, cât și în grădiniță. Senzațiile și percepțiile copilului nu se dezvoltă doar prin simplul proces de creștere și maturizare și nici ca urmare a repetării acțiunii stimulilor externi asupra organelor sale de simț. Dezvoltarea acestor procese psihice necesită organizarea și desfășurarea unor activități complexe și diversificate, care se subordonează conceptului de educație senzorială. Pe ansamblu, educația senzorială a copilului
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
sorgintea în următoarele constatări: a. jocul didactic matematic reprezintă o activitate de bază, organizată în grădiniță în dezvoltarea intelectuală a copiilor preșcolari; b. urmărirea progresului înregistrat de copilul angajat în realizarea acestor activități permite observații prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală și afectivă; c. observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităților care se exprimă prin jocurile didactice matematice permite o evaluare corectă a progreselor înregistrate de copil în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în sfera operațiilor de analiză, comportare, observare
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate izola impactul programului educațional asupra atitudinii interculturale. -Maturizarea. Subiecții se transformă pe parcursul realizării unui experiment, iar modificările variabilei dependente datorate maturizării pot fi ușor confundate cu efectele variațiilor variabilei independente. -Aplicarea repetată a instrumentelor de măsurare a variabilei dependente poate constitui un risc în cazul experimentului, datorită faptului că unii subiecți pot fi foarte senzitivi la o situație. De exemplu, unui
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
înainte de aplicarea tratamentului experimental (introducerea metodelor active), ci doar la final. Se observă o creștere a mediei performanțelor elevilor, ce rezultă din analiza rezultatelor la un test docimologic elaborat de profesor. Acest efect se poate datora însă și altor cauze: maturizarea elevilor, creșterea motivației pentru studiul istoriei datorită faptului că nu se mai studiază istoria antică, ci istoria modernă, natura itemilor din testul docimologic aplicat. Planul experimental cu caz unic de tip pretest/posttest permite compararea nivelului variabilei dependente înainte și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
poate explica prin variația variabilei independente. Cîteva precauții trebuie avute însă în vedere în explicarea rezultatelor: diferențele pot fi considerate ca efect al tratamentului experimental dacă variabilele externe au fost atent controlate (efectele administrării repetate a aceluiași instrument, factorii istorici, maturizarea subiecților, instabilitatea instrumentelor de măsurare a variabilelor dependente). Există și planuri experimentale de tip posttest cu grupuri neechivalente (McMillan, 1992), însă datele obținute în urma aplicării acestora sînt și mai vulnerabile decît în situația în care variabila dependentă este măsurată înainte
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lungul unui interval de timp îndelungat, înainte și după aplicarea unor tratamente experimentale succesive. Problemele de validitate internă pe care le ridică planul cvasiexperimental cu serii temporale sînt legate în special de impactul factorilor istorici asupra rezultatelor, de efectul de maturizare a subiecților, și de efectul administrării repetate a unui instrument de măsurare a variabilei dependente. Pentru a reduce o parte dintre aceste riscuri este recomandabilă utilizarea unui grup de control. Indiferent de planul experimental pentru care se optează (incluzîndu-le în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și comportamentele sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; stadiul coeziunii socio afective care influențează dinamica grupului; stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața grupului.’ (C. Neamtu, A. Ghergut, 2000, p. 197) La nivelul elevilor deficienți de auz există o serie de aspecte particulare cu privire la dezvoltarea socio-afectivă, specificul structurării personalității și comportamentului, aspecte
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Analiza sociometrică În grupurile de elevi deficienți de auz remarcă o varietate mai redusă de relații, opțiunile În alegerea partenerilor de joc sau de pregatire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura Înaintării În varstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul În diferite activităti (școlare, sportive) și În comunicarea interpersonală contribuie la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În alegerea partenerilor de joc sau de pregatire a lecțiilor fiind destul de aleatorii și fluctuante.’ (Rozorea, A., 2003, p. 169) Nivelul redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura Înaintării În varstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul În diferite activităti (școlare, sportive) și În comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
important îl ocupă: cinstea, onoarea, mândria de a fi român, dreptatea, disciplina, loialitatea, răspunderea. În acest mod, tinerii își formează/ întăresc convingerile cu privire la succesul în viață, în profesie, prin afișarea constantă a unei conduite dezirabile social; contribuie la socializarea și maturizarea tinerilor. Procesul de socializare pe care tinerii l-au început în familie și școală (așa numita socializare primară) este continuat în exercitarea profesiei militare. Aici ei învață, interiorizează și integrează în structura personalității lor elemente socio culturale esențiale, pe baza
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
transmiterea și însușirea cunoștințelor teoretice și practice din diverse domenii, Ea constituie un mijloc necesar oricărui om pentru realizarea exprimării orale sau scrise, a ideilor, a gândurilor, a sentimen Limbajul copilului nu se dezvoltă de ia sine. spontan, prin simpla maturizare, ci se dobândește prin întrebuințarea lui în diferite situații de viață, prin învățarea cuvintelor, prin formarea unor noțiuni și însușirea unor idei, prin sporirea culturii. În procesul comunicării trebuie să se facă distincție 'între limba și vorbire. Limba este un
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
câteva date ale elitei tinerilor fotbaliști dar datele tinerilor înotători sugerează că diferența dintre fete și băieți este mai mică în elita sporturilor pentru copii. Este important ca antrenorul să ia în considerare dezvoltarea puterii, randamentul anaerob în funcție de vârstă și maturizare. Creșterea calității și cantității acestei componente a pregătirii fizice ar trebui să fie evaluată alături de îndemânările principale ale fotbalului. De exemplu, un tânăr jucător, la începutul pubertății dar la vârsta de 14 ani poate fi la fel de tehnic ca un titular
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
mai este identificat cu un obiect pasiv, asupra căruia se acționează, ci devine un actor care se implică activ în alegerea și adecvarea în actul de instruire. Elevului i se acordă un anumit credit, în acord cu gradul său de maturizare intelectuală și spirituală, preluând secvențial din atributele clasice ale profesorului. Comunicarea pe direcția elevi profesor se va intensifica; se va cultiva ideea că și profesorul are de învățat de la elevi, că aceștia devin coresponsabili de calitatea procesului instructiveducativ. Profesorul nu
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
asemenea familii copilul este permanent derutat, descumpănit și tentat să-și caute modele de comportament în afara cadrului familial; * atitudinea hiperprotectoare, excesiv de afectuoasă a părinților este contraproductivă din punct de vedere educativ deoarece duce la iritarea copilului și frânează procesele de maturizare psihică; * atitudinea familială indiferentă duce la dezvoltarea unei agresivități latente. În același timp, copilul neglijat de părinți, devine emotiv, instabil, iritabil, ajunge să fie respins și de colegii de clasă, de cei din anturajul lui. Așadar, . * un factor de risc
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de vitamina C (acidul ascorbic) se manifestă prin scăderea rezistenței generale a organismului. Vitamina A (retinol și caroten) asigură dezvoltarea organismului și menținerea unei bune vederi, complexul de vitamine B (tiamina, riboflavina) contribuie la reglarea activității sistemului nervos și stimularea maturizării globulelor roșii, vitamina D (calciferolul) are un rol important în dezvoltarea țesutului osos. Iată câteva alimente în care se pot găsi cantități importante de vitamine: vitamina A morcov, sfeclă roșie, gogoșari, fragi, căpșuni, țelină, varză albă, cartofi, ficat, unt, margarină
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pH alcalin (9,0) așa încât folosirea îngrășămintelor ce scad pH-ul, va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Asolamentul în care cartoful urmează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
externi precum lumina, temperatura, umiditatea atmosferei, profilul nutritiv al solului. Culoarea servește la stabilirea autenticității soiurilor și la evaluarea gradului de maturitate. Consistența sau fermitatea structuro-texturală reprezintă rezistența opusă de legume și fructe la acțiunile mecanice și evoluează pe măsura maturizării legumelor și fructelor, diminuîndu se către momentul recoltării. Ea servește la stabilirea momentului și a modului de recoltare, ambalare, transport, la stabilirea duratei de păstrare în stare proaspătă și a metodei de prelucrare industrială. Determinarea consistenței se face cu aparate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
2,8 grade). Făinurile negre, de extracție mare, care conțin și părți din zonele periferice ale bobului de grâu, au conținut de substanțe minerale și de substanțe grase mai mare, au și aciditate mai mare (4...4,5 grade). În timpul maturizării făinii aciditatea crește în principal în primele 7 zile de depozitare după care creșterea se diminuează. In cazul păstrării făinii timp îndelungat, aciditatea făinii crește ca urma re a acumulării unor cantități crescute de acizi grași liberi ce se formează
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
recunoaște imagini, numără parțial, dar nu are format conceptul de număr. Psihomotricitate: coordonarea motrică generală dezordonată, motricitatea fină deficitară, schema corporală parțial formată, lateralitatea - dreaptă, orientarea în spațiu și timp - foarte redusă. Trăsături de personalitate: apatic, docil, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi minime de autonomie personală și nu are deprinderi de autonomie socială. Conduita este ușor instabilă, nu manifestă dorință de interacțiune cu ceilalți copii sau cu adulți. b) Examenul complex al limbajului: A început terapia logopedică în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
stâng sau drept ale propriului corp, lateralitatea - predominant dreaptă, orientarea în spațiu și timp - deficitară: nu apreciază distanțele, dimensiunile, cunoaște doar timpul prezent. Trăsături de personalitate: un pic vioi, cu mare nevoie de atașament, apreciere din partea anturajului, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: deprinderi minime de autonomie personală, fără deprinderi de autonomie socială. În relațiile interpersonale manifestă o oarecare rigiditate, însă se integrează în cadrul activităților. b) Examenul complex al limbajului: A început terapia logopedică în octombrie 2003, când a fost integrată în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]