2,358 matches
-
0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria M. Eminescu, str. 14 Decembrie 1989, nr. 1, tel. 0232/264528 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Academiei, Bd. Carol I nr. 8, tel. 0232/218297 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/431924 RÂMNICU-VÂLCEA Librăria Aldan, Mag. Cozia, Calea lui Traian nr. 2, tel. 0250/743263 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Tânărul se Înclină cu eleganță și reluă: — Bun, deci le-am dus un meșter mozaicar cum nu mai e altul și nici n-o să mai fie, deși eu cunosc o sumedenie de constructori și sculptori și tot felul de alți meșteșugari de care e nevoie pentru ridicarea unui oraș nou. Bodo zâmbi aproape imperceptibil. — și venețienii mi-au fost foarte recunoscători. E ade vărat că dogele nu mi-a promis nimic. I-am explicat că e și În interesul lor să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
atenția, că pepenele (asta reprezintă tabloul), pe măsură ce te uiți la el, În aceeași măsură va da senzație de coacere, de Împlinire. Așa și este. Și ca să revin la ultima pânză: nu există nici o Îndoială că este făcută de mână de meșteșugar. O dovedește clar-obscurul. Deasemenea nu există Îndoială În privința autorului, gir fiind cuvântul prof. Tempeanu, patriarhul de la Buftea. Îl voi Înrăma cum se cuvine și de fiecare dată când Îmi voi opri privirea pe el, Îmi voi aminti de Dl. Eugen
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
o bere. Aici ne găsesc și ceilalți membri ai grupului nostru român - Vasile, Nae și Adrian. Aflu de la ei că au fost abandonați pe stadionul din Svetlogorsk, unde e în plină desfășurare un festival etnofolcloric, la care participă colective artistice, meșteșugari din regiunea Kaliningrad (coloanele peste care dăduserăm și noi). Dintre produsele pe care le vând și aici, pe faleză, cele mai populare sunt vodca și păpușile-matrioșka, mai ales cele cu imaginea lui Putin. Erau și niște țigani, „plantați” într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
calicilor și a oamenilor neînsemnați, poate fi considerată ca fiind revoluția celor uitați de Dumnezeu din Evul Mediu. Explicația materialistă, goana după pradă de război și după pământuri, nu explică primul impuls al credinței care a pus pe drumurile Europei meșteșugari, țărani și mici funcționari, tot așa cum e clar că nu dorința de a deveni prefecți sau activiști de partid îi însuflețea pe voluntarii cubanezi, peruvieni sau argentinieni din anii 1960. Partizanii în zdrențe din păduri și desculții din Flandra, aceste
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
463116 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270610 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712 Librăria Cubul de sticlă, Bd. Carol I nr. 3-5, tel. 0232/215683 ORADEA Librăria Mihai Eminescu, str. Meșteșugarilor nr. 73, tel. 0253/131924 PITEȘTI Librăria Casa Cărții, Bd. Republicii, bl. G1, parter, tel. 0248/214679 SATU-MARE Librăria Mihai Eminescu, str. Țibleșului nr. 1, tel. 0261/717503 SIBIU Librăria Polsib, Șos. Alba Iulia nr. 40, tel. 0269/210058 SUCEAVA
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Din vârful Giugiului,/ Că de m-oi sui la tine,/ Zău că mi-i păți-o bine!” (CioacaHunedoara). Substituirea fetei în ciută este transparentă în provocarea pe care aceasta o lansează tânărului. În alte colinde, după ce împarte ciuta la diferiți meșteșugari, eroul păstrează „limba ș-un rărunchi” pentru a se dezvinovăți în fața boierilor. Gesturile au un caracter fast, sunt o împărțire mistică a manei: „Dete sânge locului/ Și mana pământului,/ Dete păr la trăistari,/ Pelea la tăbăcari,/ Carnea la măcelari,/ Oasăle
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe mal negru o-aruncai,/ Îngenunchi d-o-ngenunghiai./ Dădui sânge câmpului,/ Iar pielea târgului,/ Tăbăcari s-o tăbăcească,/ Parale să-ți dobândească./ Păru-l dădui la trăistari,/ Să facă trăisti la măgari” (Țăndărei - Ialomița). Ofranda căprioarei este menită pământului roditor și meșteșugarilor, două coordonate ale dimensiunii practice a lumii, secătuită de vitalitate. În plus față de conotațiile deja discutate ale splinei, absentă din corpul transfigurat totemic sau păstrată ca dovadă a vânătorii, trebuie precizat că acest organ reprezintă „un simbol de versatilitate, precum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
I Începuturile industriei ieșene și înființarea fabricii Primele semnale ale unui „industrii” ieșene pot fi plasate abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Despre indicii mai vechi, cu greu se poate vorbi în capitala Molodovei. Mai înainte îi descoperim pe meșteșugari. Orașului nu-i lipsec brutarii, croitorii, cavafii, cizmarii, lemnarii, berarii, pantofarii, lumânărarii, morarii, caretașii, butnarii, cojocarii, ș.a. Iașii, cu “uliți” prăfuite, oferă ambianța necesară desfășurării unor asemenea activități economice, aproape exclusiv axate pe servicii, în detrimentul producției. Cu toate acestea, se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a creat acestora „conștiința de clasă”, iar răscoalele țărănești deveneau forme ale luptei de clasă împotriva exploatatorilor, începând chiar din Evul Mediu ! Între timp - ne informează teza tovarășului Mazilu - se constituia o așa-numită clasă de mijloc, a „comerciaților și meșteșugarilor de la târguri”, din rândul căreia aveau să se evidențieze căpeteniile revoluționarilor. Se observă o oarecare preferință pentru personajul Tudor Vladimirescu, căpetenia care „răscoală” țăranii cu gândul de a-i conduce la București. Numai că, într-un final patetic, bravul Tudor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și cei scutiți de domnie). La Huși, oraș cu un număr relativ mare de locuitori (786 liuzi și 54 în mahalaua Broșteni, care nu fusese încorporată încă), s-a remarcat o importantă colonie, destul de numeroasă, de sârbi și bulgari, buni meșteșugari, numiți în documentele vremii „hrisovoliți” (136). Unii au revenit peste Dunăre, iar alții s-au mutat la Tecuci. Episcopia de aici dispunea, ca și cea de la Roman, de 29 „slugi” (pietrari, olari, ciubotari, croitori), a căror existență este dovedită din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
4.817 suflete, în care erau incluși boieri, femei și copii. La începutul perioadei regulamentare, târgul Huși a cunoscut un real progres demografic, comparativ cu anul 1820. Populația era puternic diferențiată, alcătuită dintr-o numeroasă pătură de negustori (208) și meșteșugari (201), dar și un număr însemnat de lucrători salariați. D. Ciurea a oferit cifre care permit analiza comparativă a modului în care au evoluat patru târguri din Moldova, din punct de vedere demografic, în perioada 1820-1832, pe care o redăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
meșteri, 56 dezrobiți, 151 căpătăieri, 300 nedajnici. Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și de schimb. Populația de meșteșugari și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului proletariat, iar cifrele în creștere pentru meșteri și negustori sugerează întărirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a avut pretenția de a ocupa Moldova, dar a fost învins în bătălia de la Baia, din decembrie 1467. Se prea poate ca voievodul moldav să-i fi acceptat în țara lui și din motive economice, căci maghiarii erau și buni meșteșugari, deci o considerabilă forță de muncă. În ceea ce privește așezarea lor în zona Hușilor, conform tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1840 atestă cumpărarea de către ierodiaconul Grigore Paladi a unui loc de casă în cartierul Plopeni. Ca urmare a privilegiului acordat de domn Episcopiei, s-a constituit aici o colonie numeroasă de sârbi și bulgari. Episcopia adusese 39 de „slugi”, buni meșteșugari (pietrari, olari, ciubotari, croitori). Catagrafia din 1820 menționa 58 de negustori și 135 de birnici. Unul dintre acești negustori, Hagi Petcu Kisacov (sau Kesekov, mort în 1841), își păstrase conștiința neamului (era „makidonean ot Koprisvița”), făcuse călătoria de hagealâc și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stabiliți în această zonă se ocupau cu legumicultura. În afara acesteia, comerțul, fără a fi principala lor îndeletnicire, a reprezentat o anumită pondere economică. În Catagrafia din 1845, erau înscriși 146 de negustori bulgari, deci un număr apreciabil, și 47 de meșteșugari. În Catagrafia din 1851, erau trecuți 39 sporiți între 1845-1851, 1 starea a II-a, 45 starea a III-a, 56 calfe; în total, se ocupau cu negoțul 102 persoane. În același document, erau înscriși 78 negustori și meșteri din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mod general faptul că târgul Hușilor s-a dezvoltat strâns legat de curtea domnească. Alegerea punctului strategic pentru Curte trebuie să fi fost determinată de așezarea geografică, dar și de dezvoltarea viilor în zonă. De asemenea, stabilirea în zonă a meșteșugarilor și a negustorilor a fost corelată de necesitățile Curții, în jurul căreia gravitau eforturile de dezvoltare economică. În târg, în centrul așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dar și de dezvoltarea viilor în zonă. De asemenea, stabilirea în zonă a meșteșugarilor și a negustorilor a fost corelată de necesitățile Curții, în jurul căreia gravitau eforturile de dezvoltare economică. În târg, în centrul așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a trimis, în 1447, pe franciscanul Fabian de Bachia, pentru a cere sprijinul voievozilor și boierilor moldoveni. Misiunea nu a avut succes. Noii veniți s-au instalat în patria adoptivă, cel mai devreme se pare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a unor întreprinderi meșteșugărești datează de la începutul secolului al XVII-lea, când Melchisedec amintește morile de apă de pe Drăslăvăț. Începând cu secolul al XVIII-lea și, mai ales, către sfârșitul acestui secol, avem informații despre existența unui număr mare de meșteșugari (tăbăcari, argintari, ciobotari, potcovari, săpunari ș.a.), unii din ei fiind organizați în bresle. Tot atunci funcționa o „fabrică” de bere, asemănătoare cu „fabricile” de rachiu (velnițele) semnalate în Moldova, cu aproape un secol înainte, o salhana (măcelărie), unde se pregăteau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
repetată de mai multe ori. Deoarece „nici o țară nu produce silitră mai bună ca cea de aici”, Vistieria turcească cumpăra acest produs cu 40 de aspri ocaua. 3. Breslele Breslele au reprezentat o formă de organizare profesională a negustorilor și meșteșugarilor. Ele au reglementat în cursul Evului Mediu întreaga viață economică a târgurilor. Unele informații referitoare la breasla zugravilor din Suceava datează încă din 1570. În anul 1600 era semnalată breasla negustorilor din Bârlad. Pe lângă motivele de ordin religios au intervenit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și, desigur, un număr mare de străini ce veneau în țară. Din acest catastih, rezultă vechimea breslei ciubotarilor din Huși. Principalele funcții ale breslelor erau de a-i asigura pe meșterii breslași, de a-i feri de concurența neloială a meșteșugarilor străini, de a menține o anumită egalitate economică și socială a membrilor breslei. Breasla era condusă de un staroste. Confirmarea în funcție a oricărui staroste de breaslă se făcea de către domni, care ulterior au trecut acest drept pe seama episcopilor și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care hotăra ca vânzarea produselor amintite să se realizeze liber fără nici o interdicție. Deși aceste reglementări erau oportune, totuși meșteșugari (tălpălari) și negustori din Huși , proprietari de dughene, au dezabrobat decizia schimbării locului de comercializare și alte dispoziții care îi dezavantajau. Ca și negustorii, și meseriașii se așezau în târguri după meseria pe care o practicau, de aceea existau în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nicolae Kretzulescu, că „în județul Fălciu nu mai există nici o breaslă”. Ele fuseseră desființate prin decretul din 2/14 octombrie 1873, când „s-a tras zid între două lumi: lumea veche a breslelor medievale și lumea nouă a libertății industriale”. Meșteșugarii și negustorii au căutat noi forme de organizare, în conformitate cu ideile timpului. De aceea, mai târziu, ei se vor organiza în corporații, sfaturi negustorești, camere de comerț (Camera de Comerț și Industrie, înființată în 1864) și în sindicate, care au luptat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]