83,164 matches
-
nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu depășească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite sectoare de activitate, unități sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale
Agenda2003-14-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280873_a_282202]
-
Rata inflației Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, rata inflației în luna martie a fost de 1,1%, în creștere cu 0,3% față de luna anterioară, ca efect al majorării mai accentuate a prețurilor unor mărfuri alimentare (în medie cu 1,3%), dar și a tarifelor practicate pentru o serie de mărfuri nealimentare (cu un procent mai mari) și servicii (majorate cu 0,8%). Comparativ cu luna similară a anului trecut, rata inflației se situează la 17,1%. Pentru
Agenda2003-15-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280882_a_282211]
-
că înțelege "în fine, de ce a falimentat cinematografia românească: pentru că platourile de la Buftea s-au mutat, în corpore, pe scena politică" ("Buftea politică", R.l., nr. 23 crt.). Nu era decît o poantă finală, într-o radiografiere de panopticum satiric a mediilor politice actuale: "un limbaj contemporan cu sămănătorismul și păsunismul", "praf în ochii naivilor" din partea unor "maeștri ai eschivei" - "lupi în blană de oaie" ș.a.m.d. Curios e însă că, în timp ce în pagina hebdomadarului literar falimentul cinematografiei buftene apare că
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
au stat astfel nu încape îndoială și a le tăinui ar fi să ne falsificam istoria, cum s-a întâmplat mereu până în decembrie 1989, si cum, din nefericire, se mai întâmplă și azi. Sunt inca mulți iconolatri, în special în mediile didactice și la Academie, chiar la vârf, care se opun cu îndârjire spunerii adevărului întreg despre marii scriitori, în general despre marii noștri oameni din trecut, prezentării lor nefardate, realiste. Ei nu admit să se vorbească decât în termeni exaltanți
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
nu problemă educativa este, cum se considera îndeobște, esențială în Dl Goe, Vizita, Tren de plăcere, Bubico (unde în cățelul omonim descoperim sufletul unuia din copiii teribili din epoca scriitorului) sau Grand Hotel "Victoria Română", nici critică proaștei creșteri din mediile burgheze, ci intuiția lui Caragiale că infantilismul este o boală foarte gravă de care intelectualii nu se vindecă totdeauna. "Acești copii teribili tiranizează pe toată lumea - scriam. Și dacă lumea lor ar fi mai mare, ei s-ar chema cu siguranta
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
o perioadă bine definită de istorie, când partidul comunist se afla în toate (dacă nu și în conserve!), cu un limbaj de lemn, stereotip, dogmatic. Aflat din 1978, în postura emigrantului, Dovlatov, locuitor în New York, pe strada 108, rememorează toate mediile socio-profesionale prin care a trecut și începe să scrie (Cartea nevăzută - 1978, Noul american - 1980-1982, Compromisul - 1981 și tot așa, încheindu-și viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane, Dovlatov face
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
care îndeplinesc neabătut, ba chiar cu zel... indicațiile prețioase) și altul al autorului Dovlatov, deși pare a privi într-o oglindă stendhaliană, inventează umoral, în consens, dar și satiric. Pentru ca să fie crezut își alătură un fotograf, colindând mai întotdeauna împreună medii de partid, de producție, de familie, de cârciumă. Mai ales de acestea, impunând și el, sau confirmând o mentalitate, o identitate națională cunoscută și răspândită parcă în lume numai așa (băutori de votcă). Încă o direcție de manifestare a mentalității
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
politic, izbit, timp de mulți ani, de interdicții de publicare, s-a văzut, iarăși, mai cu seamă după lichidarea scurtei "liberalizări" și recrudescenta ideologică, hărțuit, marginalizat, împins spre exilul în care avea să-și sfîrșească zilele. Dar în pofida faptului că mediile oficiale l-au tratat abia că pe un tolerat, autorul Scriitorilor moderni a izbutit a-și dobîndi aură unui mare prestigiu în lumea literară neînfeudată regimului comunist, adică singura care conta. Nego devenise marele estet, expertul suprem al literelor noastre
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
și eu cîteodată în gînd, mai ales din pricina adevărului ei atît de surprinzător că și a frumuseții ei literare, avînd ceva din aserțiunea unui erou shakespearean. Frază, apărută pe vremea războiului din Vietnam și circulînd mult în epoca, îndeosebi în mediile intelectuale, refractare războiului, sună astfel: We have met the enemy and it is uș. Am întîlnit inamicul și el eram noi. Că dese... deseori.
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
Sau romanul a cunoscut scriitura eseului, fiind astfel o dezbatere de morală, de conștiință, de psihologie a cazului ș.a.m.d. Odată cu impunerea autoreferențialității, personajul a fost dezlegat de rigorile teoretice de ieri, luându-și asupră-și tot mai multe medii socio-profesionale, dar și individuale, de natură psihologică. Multitudinea ipostazelor sale de existență estetică l-a transformat într-un antrenor jucător vivant.; ș.a.m.d. Nu întâmplător am evocat o incursiune teoretică asupra personajului devenit... speță, fiindcă în afara existenței sale (reale
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Creangă n-a confundat niciodată dăscălia cu tribuna, ceea ce azi se întîmplă în toate treptele de învățămînt. Cu toate astea nu mi-aș dori ca un Creangă să fie profesorul copiilor mei. Pasional și bun de gură, inteligent mult peste medie, Creangă ar fi astăzi profesor de liceu sau universitar curtat de partidele politice și urmat de o sumedenie de discipoli. Între cele două războaie, un Nae Ionescu inspirat și dînd impresia de atotștiutor a tras după sine tineri intelectuali de
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
chipuri tăcute, imemoriale// Mai mulți șobolani se adună brusc/ în jurul statuii,/ într-un cerc conspirativ./ Încep să cînte pe trei voci,/ mai mult vociferînd:/ ăPoetul este un impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
științifice, timide broșuri de istorie școlareasca, tăceri autoacuzatoare, demolări de sanctuare, dispariția unor discipline prin eliminarea specialiștilor, închiderea șantierelor arheologice din 'lipsa de fonduri'. De-o parte, bugetul enorm alocat propagandei, informație computerizată la zi, festivaluri, colocvii, acapararea de mass media occidentale, legături întinse, subtile și profitabile, în parlamente, la somități, în comisii și comitete, cultivarea tradițiilor habsburgice, afirmarea răspicata de neadevăruri în toate tribunele posibile. De cealaltă parte - un articol ezitant, semnat de Ștefan Păscu, trecut printr-o sută de
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
pentru care acțiunea practică nu este în contradicție cu firea contemplativa, cum este Mircea Bochis, poate avea consecințe nebănuite în ceea ce privește însănătoșirea și dinamizarea climatului nostru cultural, în condițiile în care fondurile bugetare sînt și insuficiente și dirijate cu precădere către medii ineficiente și conservatoare. Dar pînă la deschiderea expoziției de gravura și la desenarea contururilor instituționale și cele care privesc patrimoniul viitorului muzeu, cea de-a doua ediție a simpozionului de sculptură a luat sfîrșit. Cele șase lucrări realizate în acest
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
lor, ca fluxuri narative, textul lui Dobrian este un adevărat român al formației, un român interesat în același timp de evoluția eroului sau și de propria să constituire. Dacă întreaga narație urmărește devenirea personajului, trecerea să prin experiențe și prin medii diferite, permanent se abat de la discursul principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară și nici cu evoluția lăuntrica a artistului. Ele compun, însă, o lume complexă, vie și veridica. Prin ele sînt
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
căderea Zidului Berlinului, cultura noii Europe pare să fie una fără frontiere mai ales la nivelul popular, cu mult mai puțin la acela înalt. Un cîștig, așadar, al Vestului, care este, firește, rezervorul inepuizabil al acestui tip de muzică, film, media, arta aflat într-o expansiune de neoprit. Cîștigul Estului ar fi apreciabil în tipul celălalt, cu condiția să cadă și frontierele mentale, nu doar acelea fizice, precum zidul evocat de cîteva ori în recentul simpozion parizian.
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
carte de proza, pentru că publicistica, în gazete ieșene sau din București (cu predilecție, "Monitorul" și "România literară"), să le dea amîndurora - pictor și scriitor - suportul logistic, acea continuitate a prezentei publice și acel spor de interes pe care il solicită mediilor culturale și nu numai: cînd prezenta publicistica a lui Val Gheorghiu se întețește e semn că urmează o expozitie sau o carte de proza; pe lîngă faptul că e un artist de mare vocație, e și un foarte ingenios "impresar
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
și moderna sală a Filarmonicii locale situată lângă impunătorul Dom, pe malul stâng al Rinului. Arhitectonica sălii este modernă. Acustica este perfectă. Îmbietoare. Pe podium sunetele se adună și sunt trimise mai departe, în mod egal, către auditori. Anual, în medie, aici au loc aproximativ 400 de concerte. Chiar și două, și trei pe zi. La o populație de un milion de locuitori. Pe aici educația muzicală - și nu numai! - la nivel de mase, a început cu cinci secole în urmă
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
Am primit, însă, permisiunea de a asista la concertul de la București, cu un program aproape identic, concert susținut cu câteva zile înaintea deplasării în Germania. Ulterior, în baza impresiunii magnetice, am putut audia chiar concertul de la Köln. Mult, mult deasupra mediei concertelor obișnuite, s-a dovedit a fi realizarea de la București. Au fost prezentate lucrări de Haydn, de Mozart, a fost prezentată Suita a II-a, pentru orchestră, de George Enescu. În plus, publicul din Köln a putut audia și lucrarea
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
mare succes ("...au pus cătușe florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade). A reușit, totodată, să-i farmece pe mii de cititori cu un mod nemaiîntâlnit de a scrie poezie în limba română, să provoace emulație în mediile literare pe care le frecventa și să facă (încă o dată) din banalul nume Popescu un nume cunoscut. Moartea sa neașteptată nu numai că i-a întristat pe iubitorii de poezie, dar i-a lăsat dezorientați: poetul își trăise viața prea
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
public, cât și pentru diverse categorii de specialiști. Așa cum am mai avut prilejul de a sublinia, atitudinea celor enunțați mai sus, cu foarte puține și nesemnificative excepții, a rămas neschimbată și după 1990. Urmărind constant aparițiile editoriale, în special din mediile anglo-saxone, ale ultimilor 20 de ani, putem afirma, fără teama de a greși foarte tare, că România continuă să rămână „terra deserta” sau locul unde nu se întâmplă nimic, fiind, pe nedrept, trecute sub tăcere personalități marcante ale culturii, literaturii
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
Cristian Teodorescu Timp de mai bine de o săptămînă afacerea firului roșu cu Moscova a fost marele subiect al mediei autohtone. Ziare, televiziuni, radiouri au tot deșirat firul pînă cînd afacerea a inflamat mai toate partidele parlamentare care au cerut înființarea unei comisii de anchetă pentru descîlcirea problemei. Pînă atunci însă au ieșit la iveală și documente, dar nu din
Cînd firul e calul, dar calul nu e firul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17222_a_18547]
-
vor pierde actualitatea, precum distanța dintre eu și ceilalți, insurmontabilă sau - în ce măsură? - negociabilă, cu ajutorul unor evenimente ancorate într-un cotidian bine delimitat (rata ridicată de sinucidere a soldaților în termen, furtul de ajutoare din străinătate sau accentul abuziv pus de media occidentale, în goana după senzațional, pe handicap și sărăcie) poate convinge sau irita cu aceeași forță. Această prezentare ar fi putut la fel de bine să poarte titlul Înapoi la Lovinescu sau despre mutația valorilor estetice, dezbatere ce poate primi un nou
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
România literară a salutat-o în numărul trecut) din 2-6 martie au publicat un articol al dlui Mihai Dinu Gheorghiu care ia apărarea dnilor E. Reichmann și G. Voicu, doi mistificatori notorii, în polemica legată de pretinsul antisemitism din unele medii intelectuale românești. Nu știm cum s-a ajuns la un procedeu inuzual ca acesta, al publicării aceluiași text în două reviste diferite. Așteptăm fie scuzele autorului, fie pe ale editorilor. în orice caz, nu credem că meritele articolului ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
multe informații, să avem o bună reactivitate la evenimentele actualității culturale. Vom face relatări, vom lua declarații, ne vom mișca reportericește "pe teren". Vom încerca să fim atrăgători și incisivi. Nu vom ignora nici o zonă a cîmpului cultural, nici noile medii, nici Internetul (...) Vom fi activi și vom fi polemici. Nu de dragul de a face spectacol pentru galerie, ci pentru că nu există comunicare reală fără diferențe și schimburi de opinii. Reanimarea dialogului autentic e vitală pentru ceea ce cultura română ar putea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]