1,382 matches
-
să fie reanalizată făcîndu-se referire la un model de structuri secvențiale care ar permite să se ia în considerare nu "enunțuri", ci secvențe complete. În ce ne privește, plecăm de la ipoteza că o secvență de DA este mai dificil de memorat decît o secvență narativă prin faptul că informația dată nu poate fi condensată în nici un moment al lecturii, adică să fie rezumate mai multe nuclee 4 într-o macropropoziție descriptivă. În acest tip de secvență, totul este de importanță egală
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cunoașterea mediului clasa I. Prezentăm o lecție de recapitulare din perspectivă interdisciplinară. O lecție de recapitulare din perspectivă interdisciplinară se poate realiza destul de ușor, având în vedere că au fost folosite destule materiale la toate ariile curriculare și s-au memorat multe versuri și ghicitori, s-au cântat și s-au audiat multe cântece. Am încercat să realizăm și noi o astfel de lecție cu tema „ Vremea”, folosindu-ne de următoarele arii curriculare: Matematică și Științe, Limbă și comunicare, Arte și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
baza acestor ilustrații se vor purta discuții cu fiecare grupă despre elementele specifice fiecărui anotimp (care sunt lunile anotimpului, schimbările care au loc în natură, fenomene ale naturii specifice anotimpului, viața plantelor și animalelor, activitățile oamenilor). Se vor recita versuri memorate la orele de Limba română despre ploaie, fulger, tunet, vânt, zăpadă etc. Dacă la Științe recapitularea cunoștințelor se va face pe grupe, cunoștințele de la celelalte arii curriculare se vor include frontal, fiind antrenată întreaga clasă. Ca resurse se vor folosi
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
critici. Totuși ne-am putea aștepta ca opinia publică să fie mai interesată de propuneri constructive decât de remarci răutăcioase. Însă dacă oamenii politici acordă atât timp criticării adversarilor înseamnă că au un motiv. Studii de psihologie au constatat că memorăm mai bine argumentele negative decât cele pozitive și ne apropiem mai mult de o persoană care folosește mai degrabă argumente negative decât pozitive. Psihologii George Bizer și Richard Petty au adunat voluntari pentru un experiment și i-au împărțit în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
veselă și dinamică. La încheierea vizionării A. Furnham a distribuit participanților chestionare destinate evaluării nivelului de memorare a mărcii: erau capabili să recunoască sigla mărcii, să identifice numele produsului dintre mai multe nume propuse? A constatat astfel că voluntarii au memorat mai bine marca de bere când reclama preceda serialul, decât în situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scădea când programele aveau multiple schimbări de unghiuri de filmare, semn au unei atenții mărite. Scăderea frecvenței cardiace este reflexă atunci când atenția este mobilizată în mod susținut. În paralel cu această captare a atenției, A. Lang a constatat că voluntarii memorau mai bine conținutul programului când erau făcute mai multe schimbări de unghiuri de filmare pentru același subiect. Observația lui A. Lang se explică prin faptul că imaginea se schimbă, însă nu și subiectul. Schimbarea vizuală permanentă stimulează un reflex de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
memoriei, numit hipocamp. S. Diano a arătat că acest hormon crește numărul conexiunilor între neuroni, astfel încât capacitățile de memorare în această zonă a creierului sunt mai mari. S. Diano a arătat că atunci când le este injectată grelină șoarecilor de laborator, memorează mai multe elemente noi din mediul lor (culorile sau formele așezate pe cușca lor). Însă dacă e să extirpăm prin geniu genetic gena, care produce grelină își pierd capacitatea de memorare. Capacitatea de memorare este maximă atunci când grelina irigă creierul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în acest moment creierul nostru este cel mai receptiv, permeabilizat ca o sugativă, pregătit să absoarbă tot ce îi arătăm, a fortiori imagini cu mâncare. Concluzie În funcție de momentele zilei, creierul ne este mai mult sau mai puțin disponibil pentru a memora informațiile pe care i le arătăm. Conform studiilor neuroștiințifice, un hormon eliberat atunci când ne este foame mărește capacitatea de memorare. Este momentul ideal pentru publicitari să-și asigure o memorare maximă a produselor lor alimentare, chiar dacă acestea sunt grase, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sunt o sursă de plăcere și identificare, pe când mărcile mai puțin cunoscute necesită un efort mental sub forma memoriei de lucru, fapt resimțit ca fiind mai puțin plăcut. Activarea memoriei de lucru reflectă necesitatea de a se concentra pentru a memora o marcă pe care am întâlnit-o rar. Principiul este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Recent, neurobiologii au demonstrat în ce fel emoția amplifică memoria. Neurobiologul Hailan Hu a pus niște cobai într-o cușcă și i-a electrocutat la nivelul labelor, fapt care le-a indus o emoție negativă. A constatat că cobaii au memorat mai bine detaliile cuștii și înțepeneau de frică când le vedeau după aceea, mult mai mult decât dacă nu le-ar fi fost provocate emoțiile negative. Apoi le-a injectat o moleculă numită noradrenalină și a constatat că memorează cușca
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
au memorat mai bine detaliile cuștii și înțepeneau de frică când le vedeau după aceea, mult mai mult decât dacă nu le-ar fi fost provocate emoțiile negative. Apoi le-a injectat o moleculă numită noradrenalină și a constatat că memorează cușca la fel de bine ca în prezența unei puternice emoții negative. Prin urmare, noradrenalina este cea care acționează mecanismul rememorării atunci când trăim mai mult. Cum face asta? Ea strânge conexiunile între neuroni într-o zonă a creierului care joacă un rol-cheie
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ne ajută să reținem mai bine mărcile cu care aceste imagini sunt asociate. De ce avem un mecanism de „memorie emoțională”? Pur și simplu pentru că situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bine mărcile cu care aceste imagini sunt asociate. De ce avem un mecanism de „memorie emoțională”? Pur și simplu pentru că situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim o șansă de supraviețuire genelor
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim o șansă de supraviețuire genelor noastre. Tot ea ne ajută să reținem numele unei mărci de haine, dacă fotografia care o însoțește provoacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
noastre. Tot ea ne ajută să reținem numele unei mărci de haine, dacă fotografia care o însoțește provoacă în noi o emoție vie. Concluzie Toate reclamele care reușesc să provoace emoții puternice sunt a apriori capabile să ne facă să memorăm foarte bine numele unui produs. Emoția acționează ca o condiționare biologică care îl va determina pe consumator să rememoreze mai ușor ce a văzut în reclamă. Nu e imposibil ca omniprezența emoțiilor în societatea noastră să fie datorată faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câte două și se caută de păduchi, apoi trec la un alt semen și o iau de la capăt. Ele consacră mai multe ore zilnic acestei activități. Cu cât maimuțele au un creier mai voluminos, cu atât au capacitatea de a memora caracteristicile unui număr mai mare de semne și de a repeta zi de zi despăducherea, menținând relațiile cu aceiași semeni. Altfel spus, cu atât mai mult se integrează în grupuri sociale mai mari. În cele din urmă, R. Dunbar a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
informația. Renumitul jurnalist și analist politic Christine Ockrent a mărturisit într-o zi: „Televiziunea este un mijloc media destul de brut, care a privilegiat mereu emoția” Felul în care este folosită imaginea (pentru atragerea telespectatorului suficient de mult ca acesta să memoreze reclamele) este astăzi de natură emoțională și ne-am putea întreba de ce. În primul rând, logica concurenței în lumea audiovizuală joacă un rol foarte important. Odată cu înmulțirea canalelor private care trăiesc din reclame, legea concurenței impune o lege simplă: propun
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
până în 1970. Primul actor care l-a interpretat pe Dracula pe scenă a fost Bela Lugosi, de origine maghiară, care l-a jucat și în filmul din 1931. Despre Lugosi se crede că nu știa engleză și că ar fi memorat fonetic replicile, fără să înțeleagă uneori ce spuneau ceilalți actori. Spre deosebire de personajul lui Stoker, care își propusese să stăpânească la perfecție accentul englezesc, și mergea în acest scop prin Piccadilly ca să nu mai fie luat drept străin, Dracula lui Bela
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sunt ordonate logic (demers inductiv - de la simplu la complex, sau deductiv - de la general la particular) și/sau cronologic (în suc cesiune temporală/cauzală); - secvența finală este construită ca paragraf de închidere care reformulează tema și rema întro sinteză ușor de memorat de către receptor. Particularități ale discursului informativ: - prezintă informații obiective (definiții, date statistice, evenimente atestate documen tar etc.) dintro perspectivă neutră, obiectivă (emițătorul se estompează complet); - limbajul este obiectiv, impersonal, neutru din punct de vedere stilistic (predomină enunțurile impersonale - persoana a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mod particular fiecărui utilizator, mulțumită efectorilor. Capabili să decidă în legătură cu o anumită acțiune, fiind reflexivi, reactivi și proactivi, pot avea un comportament flexibil, comunicativ și social, îndeplinind acțiuni colective și cooperative. Mai mult chiar, agenții pot „învăța” din procese anterioare, „memorând” diverse evenimente și realizând anumite acțiuni (care au fost repetateă din reflex. Un alt tip de ilustrare a relaționării strânse dintre obiect și subiect sau dintre inteligența și viața artificială este modelul cyberpet-urilor (cyberpetsă, Furby, „prietenul emoto-tronic” sau Tamagotchi, pet
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sunt transmise fibrelor musculare, determinând contracția acestora; practic, mișcarea, percepută cu ochiul liber, este rezultatul glisării filamentelor de actină printre cele de miozină. Repetarea unui act motor conduce la apariția unor engrame sau secvențe ale actului motor. Acestea vor fi memorate și refolosite la comanda corticală. Mișcările unui adult pot fi recompuse în grupaje sau scheme de mișcare. Aceste scheme se repetă și devin treptat precise și automatizate. Acțiunea motrică este un ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizează un
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
logică a însușirii diferitelor deprinderi motrice. 3.3. Cunoștințele de specialitate Procesul învățării este foarte complex, nu constă numai în însușirea unui volum de cunoștințe noi, are rol deosebit de important în formarea lui. Învățarea folosește activ capacitatea subiectului de a memora, dar nu se rezumă la atât. Învățarea se mai bazează pe observație, atenție, gândire și chiar imaginație. Instruirea la educația fizică prezintă unele particularități importante. Astfel, în cadrul activităților domeniului nostru, individul dobândește cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice, precum și o capacitate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
automatizate. Intr-o schemă de mișcare intră în acțiune anumite grupe musculare. Pentru realizarea coordonării schemei de mișcare se utilizează învățarea din greșeli, pornind de la “încercări și erori”, pe care individul le corectează prin repetări. Schema de mișcare va fi memorată sub formă de engrame, ce reprezintă secvențe ale unui program motor, memorizate și reutilizate la solicitarea corticală (Sbenghe, 1987). Cu cât engramele sunt mai bine fixate, cu atât activitățile musculare capătă viteză de execuție, intensitate și complexitate. Mișcarea voluntară este
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
care le va conține aceasta, ordinea în care aceste subiecte vor fi prezentate, precum și legăturile dintre ele pe care consideri că merită să le menționezi; nu înseamnă că trebuie să scrii pe hârtie toate cuvintele, în intenția de a le memora pe toate (sau, și mai rău, să le citești cu voce tare). Totuși, să scrii totul pe hârtie nu este neapărat o idee rea. "Totul" înseamnă totul, incluzând, în special, exact ceea ce trebuie scris pe tablă (trebuie să aveți o
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a începe prelegerea, așează-te undeva prin sală, sau în public, undeva mai în față; nu sta lângă sau în apropierea tablei, sau învârtindu-te pe lângă președinte și sâcâindu-l. Un truc bun pentru a depăși tracul inițial este să memorezi o propoziție, cea cu care începe comunicarea. După asta, pregătirea și cunoștințele tale despre subiect vor face restul. Străduiește-te cât poți să eviți manierismele plicticoase. Definiție: un manierism plicticos este orice se repetă mai mult de două ori. Un
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]