1,456 matches
-
o singură prezentare (în scop de reproducere) sau mai multe. Se poate fixa ca limită numărul de prezentări până ce subiectul ajunge la o reproducere corectă a întregii serii. 1.4. Metoda supraînvățării Se prezintă în mod repetat un material spre memorare până la prima reușită a subiectului de a-l reproduce în întregime. Exercițiul poate fi însă continuat. Dacă un material a trebuit să fie prezentat de 8 ori până la prima reproducere corectă a întregului material adăugând încă 4 repetiții, deci jumătate
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nu ține pas cu sporul de supraînvățare; este, de exemplu, mai mare pentru supraînvățarea de la zero la 50%, decât de la 50% la 100%. 2. Metode de studiu ale retenției 2.1. Metoda reproducerii După ce a trecut un anumit timp de la memorare, subiectul este supus din nou examenului pentru a se constata cât poate reproduce, neajutat, din materialul memorat. Proba poate fi simplă, de exemplu i se spune subiectului să încerce să reproducă ceea ce a memorat la data respectivă. Se stabilește procentul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
elementele seriei după metoda anticipării, prezentată în paginile anterioare. Se va stabili procentul corect al anticipărilor. Metoda reproducerii nu este însă o metodă destul de fină a reținerii, căci se poate ca un material să nu poată fi reprodus, fără ca, totuși, memorarea "să se fi șters" fără urmă. Prin alte metode se poate pune în evidență repunerea nemanifestată în reproducere. 2.2. Metoda recunoașterii Când subiectul este pus să reproducă un material memorat, se poate întâmpla ca el să reproducă mai puține
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
primei prezentări, constatăm că el mai recunoaște și alte elemente pe care nu le-a putut reproduce. De aici necesitatea de a avea și o măsură a recunoașterii. În timp ce reproducerea se face în absența obiectelor originale, care au fost obiectele memorării, recunoașterea se face în prezența lor. La stimulii originali se adaugă însă și alții noi, din aceeași familie sau categorie de exemplu dacă stimulii originali au fost silabe se adaugă alte silabe, dacă au fost imagini de obiecte se adaugă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
târziu după 20 repetiții, diferența nu poate fi atribuită numai retenției, decât dacă învățarea originală a unei poezii echivalente cere 30 de repetiții. Aceasta pentru că între timp capacitatea de memorizare s-a putut schimba cu vârsta. 3. Factori care influențează memorarea În majoritatea metodelor pe care le-am amintit prezentarea materialului de memorat se face cu ajutorul unui aparat, tahistoscop, care expune elementele succesiv în spatele unei fante; în acest mod se controlează ușor ordinea prezentării, durata ei și durata intervalului dintre elemente
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
bine să se țină seama de gradul lor de familiaritate pentru subiecți. Se utilizează și imagini de obiecte, figuri geometrice uzuale (cerc, pătrat, triunghi, romb etc ) sau neuzuale, pete de cerneală etc. Materialul utilizat poate diferi în ceea ce privește cantitatea, greutatea de memorare, semnificația, omogenitatea elementelor etc. Fiecare din aceste caracteristici au constituit și constituie în cercetarea experimentală variabile independente, urmărindu-se efectul lor asupra retenției. Procesul memorizării și al retenției este influențat de: factorii proprii subiectului, respectiv atitudinile, motivația, tonusul afectiv, activitatea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
care vizează memoria de scurtă durată se organizează în așa fel încât informația să nu fie memorizată decât în cursul unei singure percepții. Într-un experiment asupra memoriei de scurtă durată L.R.Peterson și M.J.Peterson au prezentat subiecților spre memorare auditivă o engramă din trei consoane CCC; imediat după prezentarea silabei experimentatorul prezenta un număr, cu indicația dată subiectului de a număra plecând de la acest număr înapoi cu trei după bătăile unui metronom, și se opreau din numărat la aprinderea
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de ea și să efectueze proba numai pe bază de memorie. Acest fapt iese și mai mult în evidență dacă repetăm proba. 5. Învățarea verbală Învățarea verbală este învățarea unui material verbal. Ea poate fi restrânsă, în mare măsură, la memorarea unui material verbal: serii de termeni verbali, perechi asociate de termeni verbali etc. În toate acțiunile de învățare ale omului limbajul este implicat. Chiar în învățarea unui labirint subiecții adeseori raționează în termenii limbii, de exemplu: întâi la dreapta, apoi
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să fie neaparat și incompatibile. Se presupune că funcția somnului paradoxal este de: a ridica periodic tonusul muscular scăzut de somnul lent, a asigură funcția de santinelă periodică a sistemului nervos evitând trezirea, a juca un rol în învățare și memorare (corelația dintre durata somnului paradoxal și ușurința învățării a fost demonstrată la șoarecii la care procentul somnului paradoxal este cel mai ridicat sunt necesare un număr mai mic de încercări de învățare a unei sarcini), a fi necesar în cursul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
crearea argumentelor și dovezilor pentru susținerea unui punct de vede, a unei teze), dispoziția (aranjarea sau ordonarea argumentelor pentru obținerea unui efect maxim), elocuția (folosirea unui limbaj și a unor figuri de stil care să atragă sau să încânte), memoria (memorarea argumentelor și a ordinii în care vor fi prezentate) și acțiunea (rostirea propriu-zisă a discursului cu tot ceea ce ține de acest lucru). Din cele spuse, este evident că avem în vedere o perioadă de început, în care discursul era eminamente
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de predare dominante lectura și expunerea, pentru a transmite informații, modele, reguli. • Predă pe bază de expunere, prezentare de texte, demonstrație, explicație. • Toate metodele se referă la prezentarea conținutului de transmis. • Mediul este competitiv și individualist. • Educatorii apreciază cunoștințele și memorarea lor, deprinCriterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) Roluri ale educatoru-lui sește resursele, cum pune formulează întrebări și ipoteze, cum raportează la realitate, cum apreciază valori. • Educatorul raportează succesul școlar la viața reală și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de strategii, definitorii pentru abordarea și rezolvarea globală a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
date; • ștergerea datelor din baza de date; • consultarea bazei de date - interogare/extragerea datelor. În plus un SGBD mai asigură și alte servicii: • suport pentru limbaj de programare; • interfață cât mai atractivă pentru comunicare cu utilizato rul; • tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a date lor din baza de date; • utilitare încorporate: sistem de gestiune a fișierelor, liste, tabele etc.; • “help” pentru ajutarea utilizatorului în lucrul cu baza de date. Apariția și răspândirea rețelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
activităților pentru care se va organiza baza de date (cerințe și resurse); 2. Proiectarea structurii bazei de date are ca principale activități alegerea modelului de SGBD, proiectarea funcțiilor bazei de date, stabilirea intrărilor și ieșirilor aplicațiilor; 3. Stabilirea modului de memorare a datelor - în me morie (temporare) sau pe disc în baza de date, pentru care trebuie stabilită și structura; 4. Stabilirea algoritmului general de rezolvare a pro blemei - la nivel de schemă bloc; 5. Stabilirea structurii meniului principal al aplicației
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
la imprimantă. Send - trimite prin e-mail. Exit - ieșire din program. Edit - oferă facilități de lucru obișnuite într-o fereastră de editare de texte Undo/Redo - renuță la ultima modificare în text / repetă ultima acțiune în text. Cut/Copy/Paste - tăiere, memorare în memoria tampon, copiere la o nouă locație în fișier a unui text. Clear - ștergere text. Select all - selectează întreg textul. Find/Find again/Replace - caută/caută în continuare a unui șir de caractere/înlocuiește șirul găsit cu un altul
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
hard disk. Tabelele care au declarate în structură câmpuri de tip memo sunt stocate sub forma a două fișiere, unul cu extensia .DBF și celălalt cu extensia .FTP în care se salvează câmpurile memo ale tabelei. − general - se folosește pentru memorarea elementelor de tip OLE (Object Linking and Embededing), texte, foi de calcul tabelar (EXCEL), imagini, sunete etc. Introducerea datelor în câmpurile memo și general este diferită de introducerea datelor în alte câmpuri. Se pozițio nează cursorul pe câmpul memo, se
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
Înainte de a reveni asupra problematicii cunoașterii enciclopedice implicate în descriptiv, trebuie precizat că recunoașterea și stabilirea unui nucleu descriptiv ierarhic joacă un rol esențial în tratamentul cognitiv al unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung și legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să-i recunoaștem pe Popeye și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de elemente grupate în jurul unui centru tematic pe care noi îl desemnăm cu noțiunea de temă-titlu, subliniind funcția cea mai curentă a oricărui proces de titraj al unui text, adică crearea unei așteptări și demarajul unui proces de înțelegere și memorare care favorizează lectura. Cuvinte-titlu ca /automobil/ sau /faleză/ sau nume proprii ca /Popeye/, /Olive Oyl/ sau /Château de Chambord/ fixează un cadru (frame), determină un orizont de așteptare legat de prezența și funcția elementelor previzibile. Descrierea, ca text coeziv, este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un singur glas, răsuflarea puternică și prelungă a unui eșapament de aburi ce nu se vedea. Atunci omul desluși o gură de mină. Anumite lucrări de psihologie cognitivă confirmă faptul că prezența unei teme-titlu face întotdeauna textul mai lizibil-comprehensibil (chiar dacă memorarea unei descrieri este cu mult mai dificilă decît cea a unei povestiri de aceeași lungime). Aceasta ne determină să presupunem că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
echivalentă cu o anume actualizare, cu o tendință spre identitate, dar această manifestare însăși implică o refulare, o potențializare a tot ceea ce nu este acest fenomen, altfel spus, al non-identității. Potențializarea nu e o anihilare, o dispariție, ci doar o memorare a ceea-ce-nu-s-a-manifestat încă. Multe polemici au fost declanșate de introducerea conceptului de potențializare de către Lupasco, ignorîndu-se faptul că acest concept este o traducere directă a situației cuantice. În teoria cuantică, fiecare observabil fizic are mai multe valori posibile, fiecare valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în afara procesului didactic cu caracter tematic sau pluridisciplinar, ori, articularea celor trei mari tipuri ale învățării formal, nonformal și informal presupune o multiplicare a conexiunilor disciplinare și o depășire a didacticismului și a metodelor care tind să reducă învățarea la memorarea manualelor. Acțiunea de promovare a interdisciplinarității trebuie să se integreze în contextul sistemului educativ dat, luând în considerație particularitățile acestuia și situațiile școlare în care lucrează învățătorii, adică, pentru a duce la sporirea eficienței învățării și la pregătirea elevilor pentru
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
conversația Disciplina: Cunoașterea mediului Activități de învățare: asimilarea unor cunoștințe despre anotimpul primăvara, lunile de primăvară, transformările din natură, din viața și activitatea oamenilor. Disciplina: Limba română Activități de învățare: lectura porziei „De Paști”, de Elena Farago, explicarea unor cuvinte, memorarea poeziei, alcătuirea unor propoziții cu cuvinte date în poezie. Disciplina: Educație plastică Activități de învățare: desenarea unor flori de primăvară și folosirea culorilor pentru colorare, desenarea oului de Paști. Disciplina: Abilități practice Activități de învățare: modelarea din plastilină a florilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un șef de stat pare mai tolerant atunci când pozează lângă un cântăreț cunoscut? Transferul simbolic 26. De ce ziarele prezintă confruntările politice ca pe niște afixe pentru box? Incertitudine și plăcere 27. De ce oamenii politici își petrec timpul criticându-și adversarul? Memorarea argumentelor negative 28. De ce atunci când citiți presa de scandal sfârșiți prin a considera politica „putredă”? Efectul de asimilare 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor Capitolul 3 Publicitatea în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea de memorare 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor? Impactul mărcilor asupra copilului 38. De ce băiețelul dvs. vrea să îi cumpărați un nou joc video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]