5,977 matches
-
refuzat să intre în război și ideea operațiunilor în Balcani a fost părăsită. Este de remarcat - înainte de a continua - că, până în luna aprilie (trimiterea Domnului Vișoianu la Cairo), tratativele au fost duse de Domnul Știrbey, prin intermediul Cretzianu - Ankara, pe baza memoriului anexat în copie al Mareșalului Antonescu, întocmit de acord cu opoziția (D-l Maniu), un memoriu prin care se urmărea a se lăsa U. R. S. S. la o parte. Rezultatul celor discutate la Cairo s-a comunicat prin Legația română
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
înainte de a continua - că, până în luna aprilie (trimiterea Domnului Vișoianu la Cairo), tratativele au fost duse de Domnul Știrbey, prin intermediul Cretzianu - Ankara, pe baza memoriului anexat în copie al Mareșalului Antonescu, întocmit de acord cu opoziția (D-l Maniu), un memoriu prin care se urmărea a se lăsa U. R. S. S. la o parte. Rezultatul celor discutate la Cairo s-a comunicat prin Legația română din Turcia atât Guvernului cât și opoziției. Concomitent, în Turcia, D-l Cretzianu, menținându-se pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Führer-ul german, și-a schimbat părerea și n-a mai dat mesaj de a merge la Cairo Colonelului Teodorescu, dându-i numai instrucțiuni generale pentru a lua contact cu generalii Arnold și Tindal, cărora trebuia să le vorbească în sensul memoriului deja cunoscut, insistând, între altele, asupra faptului că, fără un sprijin efectiv anglo-american (prin trupe aeropurtate), România nu poate ieși din război din cauza celor 800 000 germani ce se găsesc în țară și care, prin reacțiunea lor combinată cu înaintarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
haosul în România, ceea ce nu poate fi în avantajul Aliaților. Mareșalul Antonescu rămăsese, așadar, (după cum remarca și Domnul Cretzianu, căruia i se adusese la cunoștință cele discutate de Colonelul Teodorescu la București), la vechiul lui punct de vedere exprimat în memoriul din ianuarie 1944. Mesajul Mareșalului Antonescu, comunicat anglo-americanilor la 18 și 19 august, nu a avut efect, armistițiul producându-se mai târziu, provocat în special de ofensiva rusă în Moldova și Basarabia. Memoriul anexat 1. Noi nu suntem agresori, ci
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vechiul lui punct de vedere exprimat în memoriul din ianuarie 1944. Mesajul Mareșalului Antonescu, comunicat anglo-americanilor la 18 și 19 august, nu a avut efect, armistițiul producându-se mai târziu, provocat în special de ofensiva rusă în Moldova și Basarabia. Memoriul anexat 1. Noi nu suntem agresori, ci victimele agresiunii rusești. 2. După luarea în condițiunile cunoscute a Basarabiei și a Bucovinei de Nord Rușii au continuat să facă cu flota, cu forțe terestre și aeriene presiuni violente asupra Gurilor Dunării
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
actual. Vinovată de dezastrul României Mari din vara anului 1940, în afara contextului internațional, a fost și clasa politică românească în ansamblul ei. În octombrie 1941, comportamentul acesteia a fost bine surprins de Mareșalul Ion Antonescu într-un răspuns la un memoriu al fruntașului liberal C. I. C. (Dinu) Brătianu referitor la problematica teritoriilor cedate în iunie, august și septembrie 1940: „Ați avut România Mare, încredințată dumneavoastră spre păstrare de fratele dv. și cei 800 de mii de morți și invalizi ai Marelui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
redus în urma descoperirii (în 1915) a unui manuscris cuprinzând traducerea Bibliei în întregime, întrʹo copie munteană anterioară tipăriturii bucureștene din 1688. « Reluând vechea părere a lui Hașdeu și Picot, dar înfățișând-o întrʹo altă lumină, d-l N. Iorga, întrʹun memoriu prezentat la Academie în 1915, a susținut că la baza Bibliei lui Șerban Cantacuzino se află traducerea lui Nicolae Milescu. Părerea d lui N. Iorga a fost împărtășită de d nii Sextil Pușcariu (în Istoria literaturii române, Epoca veche, p.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
solicitanți, care au fost trimise la Minister. Aprobarea nu s-a finalizat datorită introducerii unor criterii noi în promovarea cadrelor, prioritate având criteriul politic Semnificativă în acest sens este rezoluția pu să d e decanul facultății (Pierre Jeanrenaud) pe un memoriu prin care Bica Ionesi contesta propunerea de avansare a lui Aurel Saraiman: „Tov. Ionesi Bica nu are nici pe departe activitatea politică a tov. Saraiman Aurel. Tov. Ionesi Bica nu este membru de partidʺ. Comentariile sunt inutile. În 1982, s-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
litere (1901-1902; trecuse de candidatură în 1895-1896), respectiv Charlotte Salmen (Brașov), înscrisă la cursurile de "Istoria Evului Mediu" și de "Filosofie" (1891-1894)123. În fine, într-o corespondență diplomatică, pe care am mai evocat-o în acest capitol, cu privire la un memoriu al lui Vespasian Pella și Mihail Costea relativ la statutul diplomelor eliberate de Universitatea Nouă (ianuarie 1899), erau amintite alte două studente ce urmau, cam în aceeași perioadă cu tinerele Niculescu, Sakellarides și Salmen, cursurile Facultății de Drept, respectiv de Medicină
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
langă Rector, cel puțin așa reieșea din draftul de epistola care urma să o trimită celui din urmă, redactat chiar pe scrisoarea primită de la Vasile Butză. În august, același an, Ministrul României mai transmitea Departamentului Cultelor și Instrucțiunii Publice un memoriu al personajului nostru, care solicită încă un ajutor pentru finalizarea studiilor. Pe 25 septembrie 1904, Însărcinatul cu Afaceri al Guvernului de la București în capitala Belgiei primea din partea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice răspunsul că departamentul în cauză nu mai avea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Mathilda Ilian din Brăila, ce locuia pe Bulevardul Carol, la nr. 174, pensionara, văduva, singura întreținătoare a unui tânăr de 17-18 ani, plecat la studii în Belgia, îi scria Ministrului plenipotențiar al României de la Bruxelles, la acea vreme, Eugen Mavrodi. Memoriul aducea în fața diplomatului român situația în care se găsea în acel moment tânărul Victor Eminescu, fiul Mathildei Ilian și al lui Matei Eminescu, fratele marelui poet48. Victor Eminescu stătea la profesorul Jules Garsou, care, în schimbul a 180 de franci lunar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pp. 227-228. 99 Ibid., p. 232. 100 Ibid. 101 Ibid., p. 225. 102 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 103 Ibid. 104 Despre atacurile la adresa Universității Noi din
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de zece ori mai mare decât cel al studenților de la Universitatea Nouă. 114 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. Din acest document aflăm că Vespasian Pella și Mihail
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Diplômes obtenus Étudiantes nées à l'Étranger). 123 Ibid., pp. 57, 65-66. 124 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență transmisă de Însărcinatul cu Afaceri al Legației României în Belgia Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 1 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, L'Université de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
catre Legația României de la Bruxelles, 9 august 1903. 22 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (8, rue Mercelis, Ixelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 8 iunie 1904, nepaginat. 23 Ibid., Răspunsul Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice la memoriul lui V.G. Butză trimis Legației României de la Bruxelles, 25 septembrie 1904, nepaginat. 24 În alte surse am gasit Rue de l'Empereur, nr. 15. 25 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 195, scrisoare a lui Petre Zlătescu (8, Str. Sârbească
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
diplomației, al vieții politice, militare etc. Este un stil nonartistic/nonliterar, având ca dominantă funcția informativă. Texte specifice: cererea, adeverința, informarea, raportul, circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru Economia Europei de Est (EWP) al Departamentului de Stat a supus atenției Consiliului Securității Naționale un raport intitulat O politică economică de urgență a SUA pentru Europa de Est 508. La două zile după aceea, secretarul Comerțului a prezentat Consiliului un memoriu pe aceeași temă. CSN a deferit ambele documente Comisiei de Planificare Politică, pentru ca aceasta să le analizeze și să facă recomandări. În cadrul acestei analize, Comisia a luat în considerare cîțiva factori. În primul rînd, dominația sovietică asupra economiei țărilor-satelit era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie 1947, CSN a trimis președintelui propunerea revizuită, cu solicitarea ca aceasta să intre în vigoare pe data de 1 martie 1948517. Pe 18 decembrie, Truman a aprobat recomandarea. La două săptămîni după aceea, Departamentul de Comerț a pregătit un memoriu pentru toți membrii CSN, care scotea în evidență "cadrul legislativ" la care aveau să apeleze în eventualitatea în care trebuiau să pledeze în fața Congresului 518. Departamentul nu mai dorea declarații precum cea făcută de președinte pe 21 noiembrie. La o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dl Truman anunțase că el nu vede de ce s-ar pune capăt expedierilor de utilaje și instalații către Uniunea Sovietică 519. În plus, Departamentul voia să se asigure că cetățenii nu consideră restrîngerea exporturilor ca "un subterfugiu față de URSS"520. Memoriul situa Europa de Est și Uniunea Sovietică, catalogînd-o drept o zonă de "reconstrucție". Departamentul Comerțului intenționa să limiteze toate exporturile din această zonă printr-o procedură specială, destinată țărilor "R", de la "reconstrucție". Incluzînd Europa de Vest în zona "R", exporturile către Europa de Est și Uniunea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de către Congres pe 4 aprilie 523. Era pentru prima dată cînd Statele Unite corelau comerțul cu întrajutorarea. Paragraful 117(d) venea în completarea unei recente hotărîri a Cabinetului. Pe 26 martie, secretarul de stat Marshall le-a prezentat colegilor săi un memoriu privind restricțiile pentru exporturile către Blocul Sovietic. El nu dorea să se renunțe la tot comerțul dintre Est și Vest, deoarece acesta constituia un factor important în cadrul Programului de Reconstrucție Europeană. Dar dezvoltarea puterii militare sovietice nu putea fi cu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1951, atît Departamentul Comerțului, cît și cel de Stat au emis recomandări pentru CSN. Cele două departamente adoptaseră, încă o dată, poziții diferite, cel al Comerțului optînd pentru o politică mai dură. Pe 17 ianuarie, acesta din urmă a prezentat un memoriu intitulat mai apoi CSN 102. Departamentul voia să se ceară licențe pentru toate exporturile destinate Blocului Sovietic, inclusiv pentru articole "fără sau de mică importanță strategică"644. După părerea Departamentului de Stat, recomandarea CSN 102 era echivalentă cu un embargo
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentului de Justiție să hotărască dacă există vreo "interdicție legală privind comerțul direct sau vînzările către Blocul Sovietic". Pe 21 februarie 1955, adjunctul procurorului general, Lee Rankin, a răspuns că astfel de tranzacții sînt ilegale 884. Însă într-un alt memoriu, datat 28 februarie 1955, Rankin a revenit asupra recomandării sale, specificînd că LP 480 limitează dreptul de decizie al președintelui privind tranzacțiile financiare. El îi recomanda, totuși, președintelui să nu-și exercite această putere fără a ține seama de strategia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru aceste probleme "în această perioadă", în care președintele american urmează să ia hotărîrea privind reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate"2270. Congresul și derogarea din 1984 Pe 31 mai, președintele Reagan a trimis Congresului două comunicate. Primul era un memoriu în care își anunța hotărîrea de a prelungi Acordul comercial româno-american, încheiat în 1975, pentru încă trei ani2271. Al doilea era un mesaj prin care președintele își prezenta hotărîrea de a prelungi pentru încă un an scutirea României de la condiția
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politicii externe a României la 1 mai 1943 (Hoover Institution, Palo Alto, S.U.A., D. G. Popescu Papers, Box 2) 63 FRUS, 1938, vol. 2, p. 672 64 Hoover Institution, Palo Alto, S.U.A., N. Petrescu-Comnen Papers, Box 11; idem, Box 17 (Memoriul întocmit de N. Petrescu-Comnen, Quelques pages d'histoire veçues) 65 Library of Congress, Washington D. C., Manuscript Division, Joseph Davies Papers, Box 9 66 Idem, W. S. Culbertson Papers, Box 18. 67 Ibidem. 68 Arhivele Militare Române, fond 5418, dosar
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
War, pp. 44-45 234FRUS, Diplomatic Papers, 1945, V, 201-203 235Quinlan, Clash Over Romania, p. 132 236Memoriul către președinte, The Current Situation in Rumania, p. 4,3 mai 1945, dosarul George C. Marshall Departamentul de Război, dosare prezidențiale 183, Biblioteca HST; memoriul The Situation in Rumania, p. 1, 4 mai 1945, dosare prezidențiale 186, Biblioteca HST. 237Revistă a Serviciului de Informații "Departamentul de Război", nr. 54, p. 43, 27 februarie 1947, cutia 18, dosarele Marinei, dosare alfabetice, cutia 18, Biblioteca HST 238Mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]