234,668 matches
-
pe vatra au pătruns în nuvelă, contaminând cu lirismul lor exprimarea unora dintre personaje." În schimb, despre românul Dimineață pierdută de Gabriela Adamesteanu se spune numai atât: "Român de Gabriela Adamesteanu; apare la Editură Cartea Românească, București, 1983." Nu se menționează nici macar dramatizarea românului, care a stat la baza unui spectacol de teatru de mare succes! Cât privește partea a doua - și cea mai amplă - a fiecărui articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
ce s-au ocupat de folclorul românilor de pește hotere (G. Giuglea - Din literatura populară a Basarabiei, A. Golopentia - Românii din Timoc), Pericle Papahagi, cu studiile lui despre folclorul macedo-român, si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care au făcut cunoscută peste hotare creația populară românească. Foarte bine informatul Iordan Datcu nu-i uită pe Jules Michelet, Ubicini, Emile Picot, Arthur și Albert Schott, Jan Urban Iarnik, Jean Cuisinier, J.G.
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
atît pe raționaliști, determiniști, cît și pe criticii psihologiști". Cu toate ca (impuritate subsidiara!): "Izvoarele gîndirii sale estetice vin din activismul unor concepții vitaliste, dintr-o serie de teze biologizante și psihologice, stînd sub zodia relativismului gîndirii moderne". Nu putem a nu menționa și un efect al acestui "autonomism extrem", susținut de F. Aderca, ce l-a dus la încrucișări de spadă cu E. Lovinescu: Teza ăritmului vremiiă - aprecia Aderca - apune accentul pe școală literară - deci pe însușiri comune - nu pe însușirile care
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
aceea lipsa tensiunilor inter-etnice și a practicilor nedemocratice la nivel intern, rezolvarea problemelor legate de minorități, fiind acceptate numai acele democrații care pot aduce un plus de securitate țărilor aliate. În acest sens Warren Cristopher, secretar de stat al SUA, menționa: acel mai important lucru, după cum se stipulează în tratatul Atlanticului de Nord, este acela ca un viitor nou membru va trebui să demonstreze că adera la principiile democrației, libertății individuale, respectului pentru drepturile omului și că acceptă statul de drept
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
Ungaria au o relație conflictuală, relație sugestiva referitor la cât de problematica poate fi integrarea unor grave antagonisme în Aliantă.ă În raporul de cercetare nr. 21 al Institutului Națiunilor Unite pentru Cercetări în Domeniul Dezarmării, de la Geneva, Dominique Rosenberg menționa și el că ătensiunile naționaliste nu au dispărut în Transilvania și că atât de partea română cât și de partea maghiară nu sunt excluse provocările.ă VI. Concluzie Din punctul de vedere al celor prezentate până aici devine evident faptul
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
rest, în cimitirul Montparnasse, fiu putativ și tata vitreg își dorm somnul de apoi alături, sub una și aceeași piatră. Ce-i drept, inscripția funerară a generalului o depășește cu mult pe-a vitregului fiu: Charles Baudelaire, poet, 1821-1867. De menționat, însă, și faptul că Charles primește, până astăzi, mesaje, de la cititori, de dragoste și devoțiune,- că sfinții, în biserici, ex-voto-uri). - Șaisprezece ani mai tarziu, în octombrie 1956, apărea în "Viața Românească", poezia "Bălcescu trăind", unde Bălcescu este numit "piatră... din
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
să nu pierdem speranța, nu trebuie să pierdem curajul și trebuie să continuăm lupta. Trebuie să strigam peste tot suferințele și nedreptatea ce suferă zilnic națiunea noastră". Știrile venite din țară erau necontenit difuzate și comentate. În ianuarie 1956 e menționată știrea tragică a morții lui Iuliu Maniu: "Maniu mort?! Nu se poate, nu e adevărat. Maniu este și rămîne viu în sufletele noastre. Speranțele și idealul sau pentru neamul românesc - liber și unit - vor fi mereu scopul vieții noastre. Maniu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
aceea e și mai uman, măi emoționant felul în care își domesticește singurătatea și se reinventează pe sine însuși. Singurul aspect eliminat din remake, care mi se pare atît de important încît el afectează felul de a înțelege cartea, este menționat în jurnalul lui Robinson din Vineri sau limburile Pacificului: timpul. Eliminat în sensul că reflecțiile personajului, lipsind, nu mai e teoretizat explicit. Însă el există și în remake, ca temă de adîncime, ca subtext fundamental pentru înțelegerea felului în care
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
spațiul urban s-a șters cu desăvîrșire; o realitate în care, după căderea întunericului, cîinii vagabonzi fac legea iar cerșetoria a devenit ocupația dominantă a unei populații ajunse la sapă de lemn. (Într-o paranteză sugestiva prin grotescul ei, aș menționa ce-mi spunea un prieten bucureștean, binecunoscut analist politic: pe jumătate amuzat, pe jumătate oripilat, mi-a relatat că de fiecare dată cînd iese la jogging, e nevoit să-și umple buzunarele treningului cu pietre, pentru a se apăra de
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
chitanța, niciodată nu se întâmplă ca șoferul să nu aibe restul. Am mers cu taximetrul foarte mult și nu am întâlnit taximetrist să vorbească engleza sau franceza, să nu mai vorbim de limbile spaniolă, germană sau... română. Cerșetori, așa cum am menționat mai sus, aproape că nu există în Beijing. Am văzut însă o „invenție” în materie de cerșit, dar numai de două ori. Imaginați-vă, chiar și nenumărații cerșetori din San Francisco (eu consider San Francisco - capitala cerșetorilor lumii) ar rămâne
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
exagerez o secundă! Superîncântat de costumul meu, le-am promis simpaticilor croitori că de câte ori voi merge la Beijing, voi face un costum la ei - și nu voi uita să le duc insigne canadiene, foarte apreciate pe acolo. Așa cum am mai menționat, sunt multe lucruri fascinante în această lume, greu de înțeles și cunoscut în profunzime, în toate aspectele ei. Printre altele, bariera limbii este greu de trecut, dar cred că este mai bine așa - va fi mai greu pentru escrocii planetei
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
dovedi calități de monarh, totuși mereu influențabil de soția sa, regina Maria, Barbu Știrbei (curios lucru, totuși amantul știut al reginei) și atotputernicul Ion I.C. Brătianu. Judecățile sale despre Consiliul de Coroană din august 1916 sînt corecte, Iorga neuitînd să menționeze că Brătianu, desi semnase cu aliații cele două tratate (cel politic și cel militar) nu avea încredere în promisiunile aliaților privind aprovizionarea țării cu armament și muniție. Dar amînarea intrării în război nu mai era posibilă. Marele istoric descrie, cu
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
aibă șansa de a produce, estetic vorbind, efecte mulțumitoare. Cu siguranta motive, în primul rând de ordin economic, trebuie să explice faptul că aceasta orchestră nu există de fapt în viață muzicală de aici, de acasă. În Caietul program sunt menționate premii internaționale obținute de ansamblul astfel numit, de asemenea participări internaționale, chiar în 1998. Cu asemenea sonoritate, lipsa de omogenitate, deficiențe de stil? Dirijorul Wim Bredenhorst (membru în juriul de vioară) nu putea face acum, repede, mare lucru pe traseul
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
își ia tălpășița de acasa! Dacă intervențiile nu vor avea efect (voi avea rezultatul definitiv luni) va trebui să repete clasa sau să continue liceul în particular, ceea ce este un dezastru din toate punctele de vedere". Noblețea obligă! Să mai menționam încă două aspecte ale personalității Cellei Delavrancea, care, în scrisorile sale, ni se descoperă mai mult decît oriunde, în spectrul sau de "aristocratizare" recentă, dinamica și critica, al cărei blazon autentic (salvator) îl constituie vocația și conștiința estetică. Cu o
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
situație tragicomica (postmodernista!): scrie despre un curent literar al carui singur reprezentant marcant este Mircea Cărtărescu. Modestia îl împiedică pe poetul intrat în rolul de critic să devină propriul său apologet (că Salvador Dali în Jurnalul unui geniu). El se menționează pe șine - pe parcursul a 568 de pagini - numai de 4 ori și anume atunci când îi enumeră pe autorii volumului Aer cu diamante sau reproduce listele de postmoderniști alcătuite de alti critici. Drept urmare, din monografia unui curent literar lipsește protagonistul lui
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
rămâne fixă, ca a unui posedat (este, de altfel, privirea cu care ne întâmpină și portretul fotografic de pe coperta cărții). Înainte de a pleda pentru postmodernism, autorul cărții pledează pentru postmodernitate. Preluând o încercare de sistematizare făcută de Virgil Nemoianu, el menționează, ca trăsături ale noului stil de viata, numai însușiri atrăgătoare (așa cum ar proceda și autorul unei reclame): "la centralité de l^élément comunication/mobilité", "l^établissement de nouveaux rapports entre leș hommes et leș femmes", "la tension entre le globalisme
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
sonoritatea maleabilă, seducătoare, și la București, cu prilejul precedentului Festival "Enescu". Susține, în egală măsură, o importantă stagiune de concerte. Cealaltă este Orchestra Radio, una dintre cele mai cunoscute în Germania. Ambele își desfășoară concertele în Sala Filarmonicii. Este de menționat faptul că în Germania ființează actualmente un număr de 12 colective simfonice ce aparțin diferitelor societăți de radio locale. Este inițiativa acestora de a fi organizat, pentru al treilea an consecutiv, un veritabil festival al orchestrei radio, aici, la Köln
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
doar pe ei înșiși, nu reprezentau doar instituția Radioului bucureștean ci însăși imaginea noastră a tuturor, o imagine la care - oameni de rînd sau parlamentari, oameni de cultură sau oameni de afaceri - ținem cu toții, în importantă măsură. Este bine să menționăm acest lucru, din punct de vedere financiar, participarea românească a fost asigurată integral de către partea germană. Resursele noastre, interne, în acest moment, nu ar fi putut susține o atare deplasare. Personal nu am asistat la concertul de la Köln. Deși mijloacele
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
de la Junimea din Iași, apărute, în revista Săptămîna din 1901 pînă în 1906 și publicate în 1908. Dl Nicolae Mecu nu comite deloc eroarea de a încerca să supraevalueze scrierile literare ale lui Jacob Negruzzi, le apreciază cum se cuvine, menționînd chiar că în cazul lui Negruzzi soluția nu era publicarea într-o ediție de Scrieri complete, ci în antologie, cum au procedat, în 1980 și 1983, dnul Andrei Nestorescu și autorul studiului pe care îl comentăm, în două volume ale
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
C. Ollănescu-Ascanio, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Ioan S. Nenițescu, Nicolae Volenti. Spunem "minori", conform percepției noastre din prezent, deși în epocă li se dădea importanță, ei corporalizînd în bună măsură mișcarea lirică și recoltînd aprecieri măgulitoare (e de ajuns să menționăm că pentru Titu Maiorescu, în 1872, Samson Bodnărescu era: "Al treilea poet șdupă Alecsandri și Eminescuț care credem că merită să ocupe atenția publică", criticul exprimîndu-și dezagreabila surpriză că producțiile literare ale lui Bodnărescu "par a fi trecute fără aprețiare
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
Roxana Racaru Apar nenumărate volumașe de versuri pe care mai nimeni nu le cirește. Poezia nu e "deșertăciune", încearcă totuși să ne convingă Sică Popescu în acest volum (al doilea al autorului, după cum menționează prezentarea biobibliografică). Între granițele ei, valorile se scriu cu majusculă (Adevărul căutat e "Cel de o ființă cu Tatăl" - Rostul meu, p.9), veșnicia e încă un atribut al lumii rurale, la fel puritatea ("Mergeți la țară,/ Unde s-a
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
Dan Petrașincu, Ieronim Șerbu, Sorana Gurian și alții, autoarea noastră fiind numită secretară generală a Asociației. Dar mai înainte, în februarie 1946, a avut loc ședința de constituire a cercului "Prietenii lui E. Lovinescu". Transcriind o pagină din jurnal, autoarea menționează prezența a 130 persoane, din cameră pînă pe scara apartamentului de pe Bd. Elisabeta, tot lume distinsă, aprobîndu-se statutul. Dar, notează autoarea, "independent de toate omagiile și încercările de a-i duce mai departe "direcția" literară, fotoliul tatei de la birou rămîne
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
și de alți apropiați ai poetului, apărute la edituri mai mici și deci mai greu de găsit. Sînt poeme de tinerețe sau ocazionale, importante pentru orice admirator al lui Nichita Stănescu, ca și pentru cititorul specializat. Mai trebuie de asemenea menționată eleganța grafică a volumului, de la culorile rafinate ale coperților, pînă la acuratețea aranjamentului în pagină. Înaintînd în lectura poemelor, ai o stranie senzație de déjà-vu. Mai mult, dacă cititorul se nimerește să fie un (fost) liceean cu fișe grele, el
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
cel puțin marcată, justificată, explicată. Insuficiența datelor despre autor, incertitudinea asupra locului nașterii nu sînt rațiuni suficiente pentru o absență totală. Aceasta se datora de fapt uneia dintre cele mai răspîndite manifestări ale cenzurii din deceniile trecute: interdicția de a menționa toponime din Basarabia. în cazul lui Russo, ar merita enumerate și comparate soluțiile imaginate în diverse istorii literare și în dicționare; am putea încercarea astfel să surprindem raportul subtil de forțe, în care intrau deopotrivă momentul politic al apariției și
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
Cronicar Seria nouă AMPHION, literatură & arte e o distinsă revistă de cultură (periodicitatea nu e menționată) editată de Consiliul Județean Constanța, Fundația Pro Arte & Teatrul de balet "Oleg Danovski" și realizată de Ana Maria Munteanu - director, Florin Șlapac - redactor-șef și Liviu Pitulea - tehnoredactare computerizată (superbă). Prin ce se distinge ea? Prin faptul că e animată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]