1,362 matches
-
alături n-are cum să nu se Întrebe: ea ce Îi e nepoată? Strănepoată? Fiică? -- Mania celebrităților, să se Însoare târziu și nepotrivit! Ți-amintești filmul ăla cu Goethe, câte prințese, câte ducese a avut și s-a Însurat cu menajera? * Deci, culpabilizate de vocea autoritară care le amintea fără milă că nici până la vârsta asta nu s-au pus Încă la curent cu limbile străine, năucite de hulă, măturate de colo-colo pe puntea uriașului transatlantic de sticlă denumit și Aeroportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
55 de ani, plinuță, roșcovană, cu bujori În obraji, veselă și pusă oricând pe o șotie, era bucătăreasa noastră și făcea parte din familie, cu ceva vreme Înainte de a mă naște eu. A ținut loc și de bonă, și de menajeră. S-a făcut utilă În orice moment, punând mult devotament și dăruire În totul. Am Îndrăgit-o nespus și a devenit un membru al familiei, fără doar și poate. Povestea ei ne-a impresionat până la lacrimi, În ziua când a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Câte camere sunt? —Păi, e o sufragerie, biroul meu, salonul, cinci dormitoare, încăperea în care-mi primesc clienții, baia, desigur, bucătăria... și camera servitorilor. —Spune-mi cum arată bucătăria. — Nu prea știu cum e bucătăria. E mare, pardosită cu piatră. Menajera mea era mulțumită de bucătărie. Și unde-i menajera acum? Acum nu stă nimeni acolo. Când a început războiul, au închis casa. Am avut noroc. Nemții n-au bombardat-o. —Și grădina? Dincolo de peluză e o terasă, de acolo terenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
salonul, cinci dormitoare, încăperea în care-mi primesc clienții, baia, desigur, bucătăria... și camera servitorilor. —Spune-mi cum arată bucătăria. — Nu prea știu cum e bucătăria. E mare, pardosită cu piatră. Menajera mea era mulțumită de bucătărie. Și unde-i menajera acum? Acum nu stă nimeni acolo. Când a început războiul, au închis casa. Am avut noroc. Nemții n-au bombardat-o. —Și grădina? Dincolo de peluză e o terasă, de acolo terenul coboară și se vede toată întinderea până la râu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
față ascuțită, despre care puteai crede că fura desuuri de damă de pe sârmele unde fuseseră puse la uscat. Padraig-tremurătorul, care se calmase foarte tare din prima zi când împrăștiase tot zahărul. Părintele Johnny, un alcoolic turbat, care își lăsase borțoasă menajera. O ziaristă de scandal, pe care o chema Mary și care era grasă, urâtă, acră și lipsită de talent. în ultimii cinci ani băuse câte-o sticlă de coniac pe zi și aruncase cu rahat în orice persoană pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
am țipat. Nu mi-au terminat numai părul! — Știi cu cine semeni? m-a întrebat Helen gânditoare. —Cu cine? Am întrebat eu cu o voce tremurătoare, sperând că voi fi izbăvită. —Brenda Fricker. —AAAAaauuuuuuuuu! — Știi, când a jucat rolul de menajeră în filmul ăla! Am dat fuga la oglindă. —Ai dreptate, am țipat, simțindu-mă aproape fericită că situația devenise de-a dreptul apocaliptică. Asta făcea ca poziția mea să fie de neclintit. Mama și tata au venit și ei acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
consacrați, covoare manuale etc. Una, mai Îndrăzneață, trecută de 50 de ani, i-a ținut un fel de lecție: - Tu crezi că eu dacă te-aș lua de bărbat, aș fi servitoare? La banii tăi de ce nu Îți angajezi o menajeră? - Am Încercat, dar toate cer prea mulți bani! - Păi, ce ai vrea? În ziua de astăzi, totul se plătește! El și-ar fi dorit o soție care să se ocupe de toate: curățenie, gătit, spălat, călcat și dacă se poate
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
o întrebă: ― Scumpă majoră, cum de-ai învățat pe de rost atâtea versuri? ― Nu știu nici eu... Cred că mi-au plăcut... răspunse ea simplu. ... După recitalul de poezie am trecut în sufragerie unde ne aștepta masa întinsă, pregătită de menajeră, cu bucate aduse de la un restaurant din apropiere. Moșneagul ținea morțiș să golim 21 de sticle de șampanie (numărul anilor Mihaelei), dar el cel dintâi dădu bir cu fugiții, ducîndu-se la culcare pe două cărări. Rămași singuri am mutat petrecerea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dau de urma ei? Epuizasem toate mijloacele omenești și așteptam acum să-mi vină în ajutor o întîmplare cerească, o minune... Ciudat! De unde izvora încrederea asta oarbă în hazard? Și într-adevăr, se întîmplă ceva neașteptat... așa de neașteptat!... IV Menajera lui Coleșiu mă anunță într-una din zile: ― Domnule Tudor, vă caută o doamnă. Am zvâcnit ca la atingerea unui curent electric. ― N-o fi Mihaela? Pe loc am respins ipoteza. Cum să fie ea? Dar cine alta? Care din
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
foame, mi-e sete, mi-e frig, mi-e cald", sau "supa te încălzește, friptura e prea arsă, prăjitura prea dulce", mici exclamații necesare, se va zice, totuși numărul lor mare e sinistru. Unul făcea socoteală asupra bunicii lui, buna menajeră, cât a dormit în viață și cât a mâncat. Chiar câteva zile în șir n-a făcut decât să sune pe slugi. Cu toții spunem fraze goale și inutile de milioane de ori. Căci e inutil să spui că ți-e
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe trotuarul rece, scoțând aburi. Wiggins profită de ocazie. Niciodată n-a fost în stare să precizeze exact motivele pentru care făcuse ce făcuse. E drept că se știa despre el că mai pipăie câte-o femeie, de obicei o menajeră sau o necunoscută, dar nu se considera un libidinos cu acte în regulă, ci mai degrabă un entuziast. Poate că era disperat. Disperat pentru că își dăduse seama că nu va reuși niciodată să obțină un răspuns de același ordin din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în jurai mea, în căutarea unor indicii Când m-am întors de la aeroport - ieri s-a făcut săptămâna - apartamentul avea un aer ușor dezordonat, de parcă cineva ar fi tras la întâmplare, ca și cum acel cineva ar fi dat peste cap eforturile menajerei Pe masă erau flori, dar nici o pereche de chiloți în coșul cu rufe murdare. În frigider era lapte proaspăt, dar în cană nu se vedeau resturi de ceai - și Selinei îi place ceaiul. E foarte pretențioasă când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
restaurant foarte scump, genul de loc pentru care Selina își poate pune ce are mai bun... Apartamentul pare a fi mai bine, mult mai bine condus. Și asta nu pentru că ar fi ea cine știe ce hausfrau sau mare amatoare de curățenie. Menajera vine acum în fiecare zi, față de o dată pe săptămână. Dar Selina e eficientă, e practică. E eficientă din punctul de vedere al costului. Și cu o puicuță prin preajmă, nu mai poți duce viața de până acum. Pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-ți totul ca pe un drept al omului. Taticule, mi-aș dori să am stilul lor. Cecil Sleep, Micky Obbs și Dean Spares sunt așteptați să vină mâine. Scenografii și costumierii, băiatul cu clachetele și bufetiera, omul cu țigările și menajera sunt așteptați săptămâna viitoare la bordul unei nave atotîncăpătoare. Sper ca mai târziu acest lucru să-mi modifice în bine simțul proporțiilor. Fielding și cu mine suntem fondatorii concesionari ai lui Blithedale Projects, Noile studiouri de pe Upper West Side, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
spuneam - poate că mi-a ieșit, poate că s-a întâmplat, poate că moartea e exact ca viața, aceeași poveste, doar ceva mai rău. Au încercat să mă facă să borăsc, dar n-au reușit. Am împrumutat zece lire de la menajeră. Am înfruntat bărbătește restul zilei, zăcând într-o cârciumă undeva. Știi ce m-a salvat? Cred că tranchilizantele Martinei erau placebo. Îmi amintesc că am dizolvat două din ele o dată, când eram în New York, și am fost surprins de asemănarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că nu vă pot ajuta. Cu agentul imobiliar trebuie să vorbiți“. Pe plăcuța de la numărul 3465 de pe Walker Ridge Drive scrie „Agenția Imobiliară Boyle. Vizionare numai cu programare prealabilă“. La altă casă a deschis ușa o femeie în uniformă de menajeră; din spatele fustei negre se ițea o fetiță de cinci-șase ani. Menajera a clătinat din cap, spunând că nu știe nimic. — Trebuie să sunați la agentul autorizat, a zis. Helen Boyle. E pe plăcuță. Iar fetița a zis: — E o vrăjitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Pe plăcuța de la numărul 3465 de pe Walker Ridge Drive scrie „Agenția Imobiliară Boyle. Vizionare numai cu programare prealabilă“. La altă casă a deschis ușa o femeie în uniformă de menajeră; din spatele fustei negre se ițea o fetiță de cinci-șase ani. Menajera a clătinat din cap, spunând că nu știe nimic. — Trebuie să sunați la agentul autorizat, a zis. Helen Boyle. E pe plăcuță. Iar fetița a zis: — E o vrăjitoare. Iar menajera a închis ușa. În vila Gartoller, Helen Hoover Boyle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fustei negre se ițea o fetiță de cinci-șase ani. Menajera a clătinat din cap, spunând că nu știe nimic. — Trebuie să sunați la agentul autorizat, a zis. Helen Boyle. E pe plăcuță. Iar fetița a zis: — E o vrăjitoare. Iar menajera a închis ușa. În vila Gartoller, Helen Hoover Boyle se plimbă prin încăperile goale, cu ecou. Continuă să vorbească la telefon în timpul ăsta. Cu norul ei de păr roz, cu costumul roz asortat, cu ciorapii albi și pantofii roz, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
eu am fost curioasă, am trecut prin ea și am ajuns aici. Ea a fost mirată, de viața simplă pe care o ducem noi în lumea noastră și că toate lucrurile trebuie să ni le facem, nu avem roboți, ca menajere și nici uși care să se descuie doar când vorbim, ele scanându-ne și dându-și seama că suntem proprietarii, nici becuri pe care să le stingem și să le aprindem doar prin bătăi din palme, iar obiectele în lumea
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Armelle, o persoană foarte atentă la obligațiile legate de numele pe care-l purta și la poziția pe care acesta i-o conferea, astfel că de obicei se mulțumea să trimită o jerbă. Însă Gildas era fiul lui Jeanne Kermeur, menajera lor de mai bine de patruzeci de ani, iar din acest motiv, Arthus de Kersaint se deplasase personal. Limuzina se oprise În fața primăriei. Christian se apropiase pentru a-l scuti pe bătrînul domn să coboare inutil. Optzeci de ani Împliniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bac, lăsînd-o În grija bunicii ei din partea mamei. - Ce tot puneți voi două la cale? PM coborîse fără zgomot. Fiica lui Îi adresă un zîmbet de copil cuminte și o șterse la etaj. - Ei, cu cine am onoarea? Cu fiica menajerei noastre sau cu fostul ofițer de poliție? PM nu se putea Împiedica să nu fie sarcastic și condescendent, gîndi Marie. Îl cunoștea dintotdeauna, Însă bariera socială și cei zece ani care Îi despărțeau Îi făcuseră să nu schimbe altceva decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
că v-am făcut să mă așteptați... Discuția Începu În mod politicos, iar impunătorul bătrîn recunoscu imediat, cu simplitate, că avea Întotdeauna Mésadrol la Îndemînă pentru a ușura crizele de reumatism articular. - Desigur că știi acest lucru, fetițo, mama dumitale, menajera noastră, Îi strecură el lui Lucas, e cea care Îmi face injecțiile. Marie nu știa, dar rămase impasibilă. - Farmacia castelului este la dispoziția tuturor, inclusiv a angajaților mei. Totuși, e nevoie de un motiv serios pentru ca cineva să se servească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de lemn improvizate. Localnicii defilau unul după altul, sub discreta supraveghere a lui Fersen și Morineau, și depuneau flori ca omagiu adus dispăruților. Arthus ținuse să se deplaseze și să vină să ia parte la durerea lui Jeanne, fidela lor menajeră. Se Înclină În fața ei, asigurînd-o de sprijinul său, apoi lăsă locul fiului, nurorii, nepoatei lui. Și lui Gwenaëlle, Philippe, Ronan... În picioare Într-un colț, Marie Îi observa pe Gwen și pe bătrînul castelan care se Încrucișau fără să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
argumentul lui, Jeanne Îi trăsese atunci după ea la bucătărie. Tot circulînd Încoace și-ncolo ca să le pregătească o cafea, vorbea de parcă și-ar fi vorbit sieși, fără să țină seama de prezența lor, evitîndu-le privirile. - M-au angajat ca menajeră, stați să vedem, era prin... Era cu cîțiva ani Înainte să se nască PM. Bietul copil, era plăpînd, mereu bolnav... Trebuie să spun că Arthus nu s-a interesat niciodată de el, și maică-sa nici atît. Oricum, În familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Armelle de Kersaint. Zice că se petrec lucruri ciudate la castel. - Cum adică ciudate? Secretara făcu o strîmbătură neștiutoare: - A zis că lucrurile astea nu se pot povesti. Ci doar se arată. Friptura la tavă era rumenită exact cît trebuie, menajera care o Înlocuia pe Jeanne era o adevărată comoară; În ciuda evenimentelor, Arthus coborîse la dejun, Juliette strălucea de bucurie, Ronan o sorbea din ochi, iar Armelle Îl convinsese pe Philippe să li se alăture. Această primă masă Împreună, menită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]