3,420 matches
-
culturilor naționale. V. se voia pe plan literar ceea ce era „Tribuna” pe plan politic. Cel puțin aparent, a avut caracter de magazin, cu o parte, foarte întinsă, destinată literaturii, folclorului, criticii literare, traducerilor, în timp ce alte rubrici, cu specific enciclopedic, erau menite să răspundă interesului unei categorii mai largi de cititori. S-a impus însă în primul rând ca o revistă de literatură. Aici apar romanul Mara al lui I. Slavici, unele din cele mai semnificative poezii ale lui Coșbuc (Noi vrem
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
țară”, „și-a aprins paie-n cap”, „fuge parcă vin turcii”), iar din punct de vedere lingvistic se apropie de idiotisme, nefiind traductibile. Dintre z. locale, specifice sunt cele de tipul „a vorbi în dodii”, „colac peste pupăză”. Când este menită să sublinieze calități umane, z. relevă atitudini pozitive („a fi ruptă din soare”). În general, nu se referă numai la om, ci și la fenomene față de care omul își raportează anumite aprecieri („mare cât toate zilele”, „soare cu dinți”). Și
ZICATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290736_a_292065]
-
ZORILE, revistă apărută la București, neregulat, între ianuarie și decembrie 1923, editată de societatea culturală omonimă, aflată sub președinția lui Pavel Al. Macedonski. Director: Mihail Frunză; redactori: Radu Mihai Teodorescu și Dinu Cruceanu. Publicația este menită să întrețină cultul lui Al. Macedonski, ale cărui articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul Forța morală, care ține loc de program, și e inclusă poezia Imn regal; în alte numere intră în sumar poemele
ZORILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
o măsură suplimentară pentru evitarea accidentelor. Ele se montează pe perete și vor fi prezente în toate camerele locuinței, fiind dispuse vertical sau orizontal în funcție de scopul urmărit. Aceste bare de sprijin nu îndeplinesc doar un rol preventiv, ci ele sunt menite să ofere pacientului o autonomie de deplasare mai mare obținându-se astfel un tonus psihic mai ridicat și o cooperare mai bună în cadrul procesului de recuperare din partea pacientului 2.2 Dormitorul și camera de zi Aceste două încăperi sun cel
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
să continue. Venitul astfel obținut din exportul materiilor prime urma să fie utilizat pentru a plăti bunurile de capital din import, sporind rata creșterii economice. Guvernele trebuie să participe în calitate de coordonatoare ale programului de industrializare. Implicarea sporită a guvernelor era menită să rupă lanțul subdezvoltării. (So, 1990) Ce s-a întâmplat în realitate? Puterea de cumpărare a fost limitată la anumite categorii sociale și piața internă n-a dovedit tendințe de dezvoltare. Dependența de import s-a deplasat de la bunurile de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Trebuie remarcat faptul că regiunea, într-o definire generală, presupune delimitarea unui teritoriu în funcție de anumite criterii, fiind deci o entitate definită funcțional - în funcție de un scop. Același teritoriu poate fi „regionalizat” diferit, în funcție mai multe criterii. Regiunile de dezvoltare sunt menite așadar realizării dezvoltării la un anumit nivel de intervenție considerat funcțional. În cadrul regiunii, teritoriul este privit ca o unitate spațială funcțională, caracterizată de interrelații și dependențe multiple. În realitate, există un contrast remarcabil între generalitatea tendinței de regionalizare și diversitatea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și mai bune și cu o coeziune socială mai mare” (Comisia Europeană, 2001). Rolul educației în contextul mai larg definit la Lisabona este de a susține o dezvoltare durabilă prin dezvoltarea capitalului uman, iar politicile de acces la educație sunt menite, pe de o parte, să reducă excluziunea socială și sărăcia și, pe de altă parte, să conducă la dezvoltarea socială la nivelul statelor membre. Obiective și priorități privind accesul la educație în Uniunea Europeană Obiective generale În cadrul Comisiei Europene și a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale alternativei educaționale Step by Step este să abordeze toate aspectele dezvoltării ca pe un întreg și nu ca pe fragmente disparate. În mod similar, în clasele primare procesul de învățare trebuie să fie armonizat. O astfel de abordare este menită să pună accentul pe următoarele aspecte ale dezvoltării copilului: intelectual, social, emoțional, fizic și estetic. Predarea armonioasă susține dezvoltarea simultană a tuturor acestor aspecte, fără a pune în centrul atenției un aspect izolat care pare nenatural în dezvoltarea copilului, după cum
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
plajă explorează dramele conjugale ale unui cuplu ce se reface numai în măsura în care fiecare partener își descoperă și exploatează dorințele ce îl conduc spre noi experiențe erotice și sentimentale. Alt roman, Amurguri (1993), rămâne în aceeași sferă a analizei sentimentelor absolute menite eșecului. De mai mult succes se bucură Anotimpurile Mariei (1995), plasat în perioada de sfârșit a erei comuniste și narând dublul eșec - social și familial - al protagonistei. Încarcerată în urma înscenării unui flagrant, ea cunoaște experiențele detenției, dar capătă și câteva
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
societăților este studiată de cea mai proeminentă disciplină pedagogică: teoria curriculumului educațional. Nu este o știință încă pe deplin conștientă de importanța ei teoretică, de gravitatea responsabilităților morale și sociale și nici de faptul că, în societatea globală informatizată, este menită să devină cea mai importantă dintre științele și artele născocite de om. Este doar o știință in statu constituendi. Dar există dovezi că știința curriculumului a progresat uimitor și că se află deja în pragul maturității. Evoluțiile sale, în următoarele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
presupuneri, astfel încât dialogul să poată fi semnificativ și transformator 181. În completarea lucrării A Post-Modern Perspective on Curriculum, William E. Doll jr. a publicat, în 1993, în Journal of Curriculum and Supervision, eseul „Curriculum Possibilities in a «Post-»future”. Era menit să clarifice câteva dintre aporiile lansate în lucrarea anterioară. Anticipând criticile, Doll a stăruit asupra „semnificației paradoxurilor” în paradigma curriculară postmodernă. După el, paradoxurile postmodernismului sunt provocate mai ales de atenția acordată de cercetători separării arbitrare a subiectului de obiect
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
combatanți își recunosc reciproc greșelile și meritele și se împacă. Fiul recunoaște că tatăl exercitase asupra sa numai blânda autoritate parentală și își manifestase îngrijorarea cu privire la viitorul și fericirea sa. Tatăl recunoaște că elanurile și eresurile tinerești ale fiului erau menite să răspundă la superlativ așteptărilor părintești cu privire la viitorul amândurora. Totul se sfârșește într-o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor cu alegoria de mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost judecat și trimis la închisoare ori chiar a fost asasinat. Aceste zvonuri erau menite, pe de o parte, să protejeze noua identitate a lui Dobre, de supus și colaborator al regimului comunist și al Securității, iar pe de altă parte, să instaleze și să propage teama în rândul celor care ar mai fi avut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
său, acela de a surprinde o imagine cât mai veridică a perioadei respective, a modului de viață și a problemelor cu care s-au confruntat în intervalul de după eliberarea din detenția politică și până în 1989. Intervențiile pe parcursul interviului au fost menite să readucă discuția în cadrul temei, să relanseze un subiect sau să maximalizeze informațiile care puteau fi obținute. Ca instrument s-a utilizat un ghid de interviu cu ajutorul căruia s-a urmărit obținerea unei descrieri a vieții cotidiene în perioada comunistă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Contemporanul”, militând pentru asigurarea specificului național și respingând ideea de gratuitate, „arta pentru artă”. Se pleacă de la premisa că arta exprimă viața în toate manifestările ei, într-o manieră sinceră și cu mijloace specifice, conchizându-se însă ambiguu că e menită să procure „plăcerile cele mai nobile și mai frumoase”, să instituie „simpatie și iubire între toate ființele care constituie societatea”. Încrederea în simpatia și iubirea generală, în armonizarea vieții sociale și în eliminarea contradicțiilor prin intermediul artei este contrazisă însă de
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
Fata cu plete negre și ochi verzi se lasă îndată fascinată de „erou”. Farmecul ei îl tulbură pe rebel, care va afla târziu, după moartea tinerei într-un groaznic accident, că banii pe care ea îi trimitea și care erau meniți să susțină reforma erau dobândiți într-un chip necurat, Ijleal oferindu-și grațiile unui bulgar respingător, șef al iridentei din Cadrilater. Și în Statuia care arde, același conflict între spirit și trup, între real și ireal. Întretăiat, ca și în
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
un portret ale cărui dominante sunt vitejia, înțelepciunea, mândria, orgoliul de „mare stăpânitor”, trăsătură preluată din tradiția bizantină. Sunt scoase în evidență latura antiotomană a acțiunilor voievodului, lupta cu boierimea pentru centralizarea statului, măsurile sale de o extremă severitate fiind menite să îndrepte neajunsuri social-morale frecvente în epocă: hoția, trândăvia, ignoranța, trufia celor puternici, necinstea ș. a. Solilor turci care nu se descoperă, motivând că păstrează obiceiul țării lor, vodă, spre a le întări această obișnuință, le fixează fesurile pe cap
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I, 65-67; Dafin, Iașul, I, 213-216; Otilia Cazimir, A murit și Aglae Pruteanu, RFR, 1941, 5; N. Barbu, Aglae Pruteanu, București, 1965; N. Barbu, Dicționarul actorilor
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
caligrafie.” Ceea ce vizează, în chip principial, „anticalofilismul” camilpetrescian nu este însă adoptarea naivelor amintiri ale colonelului Lăcusteanu ca exemplu canonic al noii literaturi - scriitorul însuși atrăgând atenția, în prefața la Teze..., că „emfaza și verva excesivă” proprii unor articole sunt menite „obținerii, și cu silnicie, a audienței” -, ci dislocarea, posibilă doar prin comparație exagerată, a prestigiosului și strivitorului model cultural maiorescian: eforturile Junimii de a „organiza” și „înfrumuseța”, scrie P., ieșite din dezgustul față de „verbozitatea metisă” și „mahalagismul cultural” ale epocii
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Coridorul dintre ceasuri (2000) - și pentru copii - Când adoarme o buburuză (1986), Băieței, clopoței și fetițe, luminițe (1991). Poeziile de început din Cea mai tânără Ecaterină, în afara celor omagiale, întrețes o atmosferă de vrajă, de magică iubire: „Eu le-am menit cu-atâta dor/ Spre mine toate-ncet le-am tors”. Mai târziu, Drumuri (1977) și Nesfârșitele vămi (1979) jalonează și descriu itinerarul parcurs în căutarea unui ton mai convingător. În Cochilii cântătoare (1982), nod liric ce definește o ținută artistică
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
ca de carnaval, precum în commedia dell’arte, după inspirația interpreților, probabil studenți ai școlilor înalte din Blaj. Expresiile licențioase, care apar și într-o orație de nuntă din scena pețitului (se remarcă apelul la folclor, la obiceiurile populare), erau menite a spori efectul comic, și așa destul de gros. Occisio..., cu toată întâmplarea sângeroasă din care se inspiră, nu e deloc o tragedie, ci o compoziție burlescă. Ea a prilejuit primul spectacol de teatru atestat în limba română. Ediții: Occisio Gregorii
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
și a caracteriza fizionomia proprie, individuală a fiecărei societăți. Sociologul se silește numai a descoperi raporturile obștești, legile ce pot fi adeverite În societăți deosebite”. Dl Durkheim este, pe de altă parte, de părere „că raporturile sociologiei cu istoria sunt menite a deveni tot mai intime și că o zi va veni când spiritul istoric și cel sociologic nu se vor mai deosebi decât prin nuanțe. Sociologul nu poate proceda la comparațiile și la inducțiile sale decât cu condiția de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Redactor responsabil: Aurelian Rădulescu. În articolul Programul nostru se afirmă intenția de a sprijini „realizarea idealului național”, obiectivele generale fiind apoi detaliate într-un „decalog al imperativelor noastre morale și politice”. Că publicația avea, din start, girul autorităților statului, fiind menită să pregătească opinia publică, și în special tineretul, pentru marea confruntare care avea să urmeze, se poate deduce și din numele colaboratorilor, intelectuali consacrați și studenți. C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Tudor Vianu, Anton Dimitriu, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Horia Hulubei
PAMANTUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288639_a_289968]
-
în materie de lucruri de valoare. Pe unii istorici i-a surprins solia trimisă de N.B. la papa Leon al X-lea, pontiful deschis către luminile Renașterii, unde pleacă în 1519 Antonio Policalas, un grec de la Curtea voievodului, inițiativa fiind menită să confere un oarecare suport năzuințelor românilor. Aproape concomitent domnul muntean îi cerea lui Manuil din Corint, „mare ritor” al Patriarhiei din Constantinopol, un text privitor la deosebirile de dogmă dintre ortodocși și catolici, având nevoie de un înscris emis
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Termenul este menit să desemneze sintetic ansamblul caracteristicilor (estetice, tematice, stilistice, „tehnice”, ținând de obiectivele, viziunea și ideologia literară etc.) aparținând generației ’80 - adică acelor scriitori care au debutat și au început să se afirme în anii ’80 ai secolului al XX-lea
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]