1,658 matches
-
copii fiind, ne jucam unii cu ceilalți, și ceva mai știu ungurește, și i-am spus că noi aici am fost Închise. „Cum? Nici n-am știut că a fost Închisoare politică.” Au fost foarte secretoși, n-au divulgat. Doamna Meri Constantinescu, soția lui Constantinescu, care scoate Puncte cardinale la Sibiu, a tratat cu edilii orașului și a obținut locul pentru cruce. Mi-a povestit că s-a purtat bine cu ea. Privind În urmă, acum aveți regrete? Nu. Nu. Noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că, dacă semnează, intră, dacă nu semneză, nu intră..., ceea ce s-a și Întâmplat. Și, pe unde a mers dup-aia..., tot pe urmele ei au fost. Dac-o mărs la un serviciu..., de ce-o primit-o? Dac-o mer’ la alt serviciu..., să n-o primească. Abia a făcut un curs de calculatoare de un an la Politehnică... și nu știu cum a scăpat de n-a dibuit-o. Dar tot pe urma ei au fost și nu a lăsat să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ofițer) 119 Cojar Matias 22 Cojocaru 355 Cojocaru (judecător) 126 Cojocaru Vasile 356 Colțan Ion 338 Coman Ion 42 Coman (gardian) 78 Coman Gavrilă 170, 172 Comșa Ieronim 230 Constantinescu A.C. 322 Constantinescu Emil (deținut) 326 Constantinescu Gabriel 49 Constantinescu Meri 49 Coposu Corneliu 109, 146 Corlan Aurel 42 Cornea (deținut) 205 Cornea Corneliu Ioan 30 Corneanu Nicolae 224 Cornel (deținut) 47 Cornelia (mătușa lui Victor Pop) 293 Cosma Aurelia 247, 256, 261, 267-270 Costache (gardian) 318 Costăchescu (Cornel) 230 Costin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
câte ni se oferă, jur-Împrejur, Blecher n-a contenit să stăruie, oricâte suferințe l-ar fi Încercat. În 1937 apare volumul Inimi cicatrizate, un roman scris la persoana a treia, de data asta, despre viața În sanatoriul de la Berck sur Mer. G. Călinescu crede că ar fi vorba de „un reportaj superior”, apropiind cartea de Muntele vrăjit al lui Th. Mann, și reține ca remarcabil „tot ce are raport cu fiziologia”... Legătura cu marele roman al lui Th. Mann nu depășește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
O să înțelegi când vine iarna. E foarte grea și lungă. Există un loc amenajat pentru animale dincolo de Poartă. Acolo dorm. Curge un râu prin apropiere, așa că au și apă de băut. La o oarecare distanță se află o livadă cu meri care se întinde cât vezi cu ochii. E ca o mare împădurită. Pe Zidul de vest se înalță trei turnuri de control. Am urcat într-unul dintre ele cu ajutorul unei scări mobile. Acoperișul e simplu și trainic. De la fereastra zăbrelită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
sufletul nu se mai poate întoarce la ea. Bătrânul încuviință iar. — Am fost la primărie și am verificat. Umbra ei a murit când avea șaptesprezece ani. Nu există nici o îndoială în sensul acesta. A fost îngropată într-o livadă de meri, așa cum se stabilise și există dovezi în sensul acesta. Întreab-o pe ea amănunte. O să fii mai convins dacă auzi din gura ei. Și-apoi vreau să-ți mai spun ceva. Ea a fost privată de umbră înainte să apuce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nici ce-a făcut în răstimpul acela. Nici ea n-a mai știut nimic de mine. Când aveam șaptesprezece ani, s-a întors în oraș ca să moară. Umbrele revin întotdeauna aici ca să moară. Paznicul a îngropat-o în livada de meri. Atunci ai devenit cetățean al orașului? Umbra a fost îngropată împreună cu ceea ce mai rămăsese din sufletul meu. Tu susții că sufletul nostru e ca vântul, dar eu sunt de părere că noi suntem ca vântul. Trecem prin lume fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de început de iarnă. Am să sun imediat goarna, așa că fii atent! — Spectacol de început de iarnă? — O să vezi. Am urcat în turnul de lângă Poartă fără să știu la ce să mă aștept. Am privit dincolo de zid. În livada cu meri se adunase zăpadă multă, de parcă ar fi suflat-o vântul pe toată într-acolo. Un nor dansa deasupra ei. Coama dealului de nord și a celui de sud erau complet albe. Doar câte-un colț de stâncă mai altera puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că urma să se întâmple ceva. — Cutremur? am întrebat. — Nu, răspunse fata scurt. Ne paște ceva mult mai grav. 22 La capătul lumii Fumul cenușiu Colonelul avusese dreptate. Vedeam mult fum cenușiu înălțându-se spre cer, în apropierea livezii cu meri. În fiecare zi. Norii groși îl înghițeau imediat, nori ce păreau fabricați chiar de livadă. Cel puțin asta era impresia pe care ți-o lăsau când îi priveai îndelung. Fumul începea să se înalțe fix la ora trei după-amiază și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
pe paznicul de acolo. S-ar putea să-ți găsească el ceva. — Termocentrală? am întrebat uimit la culme. — Doar acolo ai putea găsi, zise Paznicul arătând spre becul de deasupra capului. De unde crezi că ne vine curentul? Din livada de meri? zise el izbucnind în râs. A luat o hârtie și-un creion și mi-a făcut o schiță, explicându-mi în același timp cum se ajunge. — O iei pe drumul din sudul râului și mergi pe marginea lui, în amonte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că faci mișcare zilnic. — Mișcare? se miră ea privindu-mă în ochi. Halal mișcare! Paznicul mă târăște cu el în fiecare zi ca să incinerăm împreună animalele moarte. Încărcăm mai întâi cadavrele în căruță, ieșim pe poartă, mergem în livada de meri, turnăm gaz peste ele și le ardem. Înainte de a le arde, Paznicul le taie capul cu toporișca. I-ai văzut colecția de unelte ascuțite, nu? Individul nu-i în toate mințile. Dacă ar fi după el, ar ciopârți tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Temperatura scade și mai mult noaptea. E îngrozitor. Cu cât ninge mai mult, cu atât mor mai multe animale, ceea ce înseamnă că Paznicul are de lucru, nu glumă. O vom întinde cât e el ocupat cu incinerarea în crângul cu meri. Îi iei cheile de pe perete, descui aici și fugim amândoi. — Pe poartă? — Nu se poate pe-acolo. O să încuie poarta pe dinafară, și chiar dacă reușim să o întindem, ne prinde imediat. Nici peste Zid. Doar păsările îl pot trece. Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
n-a fost încă depistat de Zid. — Crezi că mi-a mai rămas vreo urmă de suflet? Că nu mi-au ucis Umbra complet? Ca în cazul mamei? — Nu, nu cred. Umbra ta e moartă și îngropată în crângul cu meri. Așa scrie și în registrul Orașului. Dar presupun că se mai transmit niște sentimente prin intermediul mamei tale. Ca un spectru fragmentat. Ele sunt cele care te mai frământă, după părerea mea. Dacă ai putea ajunge la ele, s-ar rezolva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
podul de vest și am luat-o spre nord. Am văzut fumul înălțându-se dincolo de Zid. Ca de obicei. La început fâșii albe, subțiri, apoi tot mai groase și mai întunecate... pe măsură ce ardeau animalele. Paznicul era deci în crângul cu meri. Zăpada îmi ajungea până la genunchi și înaintam greu, dar încercam să mă grăbesc ca să ajung cât mai repede la ghereta lui. Era liniște în jur. Toate zgomotele fuseseră absorbite de zăpadă. Vântul nu bătea, păsărelele nu ciripeau. Se auzea doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trăit aici fericit, fără probleme. În felul tău. — Probabil. Numai eu sunt de vină. — Nu-i nimic. Cu ocazia asta am învățat și eu ceva. Umbra ridică ochii și privi dâra groasă de fum care se ridica din crângul de meri. Cred că Paznicul mai are până termină, zise ea. Apucăm și noi să urcăm ce-avem de urcat și nu ne mai rămâne decât să ocolim dealul de sud. Dacă ajungem până acolo, am scăpat de pericol pentru că Paznicul va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
va ajunge redactor-șef și director. Colaborează sporadic la publicații precum „Cutezătorii”, „Luminița”, „Albina”, „Contemporanul”, „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Detskaia literatura” (Moscova). A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana Sânziana, scrisă în colaborare cu Alecu Popovici, a fost premiată la concursul teatrelor de păpuși desfășurat la Belgrad în 1968. Scrierile lui G. se situează consecvent într-un minorat literar pe toate nivelurile
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
publicul predilect al lui G. e alcătuit din copii, chiar și atunci când autorul nu li se adresează explicit. Lucrarea Bibliografie literatură română pentru copii (1978) recuperează autori și titluri ce vin să ilustreze o tradiție în domeniu. SCRIERI: Grădina cu meri, București, 1955; Tașca de piele, București, 1957; Oameni și oameni, București, 1959; Șoaptele pământului, București, 1960; A venit primăvara, București, 1961; Armonica, București, 1962; Întâmplările Marianei, București, 1962; Ca mărgelele pe ață, București, 1965; Dimineața de cenușă, București, 1968; Trei
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
pe șantierul termocentralei Paroșeni (1953-1956) și la Trustul Electromontaj din București. Experiența în producție va cauționa materialul narativ din care sunt alcătuite primele povestiri, în bună măsură nedesprinse complet de reportaj, din volumul său de debut, N-au înflorit încă merii, apărut în 1955. Între 1956 și 1959, va fi redactor la „Viața studențească”, apoi la „Știință și tehnică”, „Tehnium” și, din 1974, la „Magazin”. După 1990, se remarcă prin activitatea sa de reprezentant al comunității evreiești în Parlamentul României. Devine
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
sau în povestirile din volumul Anchetatorul SF și forțele oculte (1995), în care interesul pentru progresele științei închide oarecum peste timp bucla preocupărilor inginerului atras din sfera preocupărilor concrete de cântecul de sirenă al literaturii. SCRIERI: N-au înflorit încă merii, București, 1955; Dacă vei fi întrebat..., București, 1959; Secunda 58, București, 1960; De n-ar fi iubirile..., București, 1961; Ninge la Ecuator, București, 1963; Oricât ar părea de ciudat, București, 1964; Corigență la dragoste, București, 1967; Joc dublu, București, 1968
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră francă. / Era o toamnă cu pomelnic surd / Pe vremea regelui Pepin cel scurt.” E evidentă, astfel, curioasa complementaritate a celor doi poeți în scrisul unui „urmaș” care îi concurează pe chiar terenul lor, și cu armele lor
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
concentreze asupra cuvintelor care transportă imagini? și-atunci, cuvintele rup rîndurile cu delicii narcisice: „Pourquoi êtes-vous si loin, toujours? Pourquoi toujours emporté vers ailleurs, vers quel ailleurs? Pourquoi? Ce voyage a-t-il seulement un sens, un but? Etes-vous vraiment né de la mer et désireux d’y naviguer toujours?” Pateticul pîndește mereu, mai cu seamă cînd vocea este una singură (romanele la persoana I sînt slăbiciunea scriitoarelor franceze), dar trebuie spus că autoarea reușește cel mai adesea să-l ocolească. În primul rînd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
putem referi la universul din Narcose ⁄ Narcoză (Jacques Barberi, 1980) sau La Ville au fond de l'oeil ⁄ Orașul din adâncul ochiului (Francis Berthelot, 1986), fără a uita de Autoportrait ⁄ Autoportret (Jean-Claude Dunyach, 1986) sau de saga Les Rêves de la mer: Tyranaël 1 ⁄ Visurile mării: Tyranael 1 (Elisabeth Vonarburg, 1996-1997). Putem include și texte din autori mai recenți precum Ugo Bellagamba, Xavier Mauméjean sau Claude Ecken. Însă evoluția SF-ului a urmat, în afară de pistele deschise de New Wave, și alte căi
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
hélice / Insula cu elice 134. Îl interesează puțin și pagubele produse de puterea noii tehnologii, întrebându-se, în Sans dessus dessous / Întâmplări neobișnuite 135, cum ar fi posibilă inversarea axei pământului în beneficiul câtorva nababi sau, în L'Invasion de la mer / Invazia mării 136, cum ar posibil să se transforme centrul Tunisiei într-o mare interioară fără a le face probleme locuitorilor. Dar, în general, la Jules Verne, invenția genială, după ce ne-a făcut să visăm ori să avem parte de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
numitele "mosta" se întreabă dacă nu cumva băieții sunt doar niște "mosta ratate". Fascinația pentru diferențierea (sau non-diferențierea) sexuală este evidentă încă din primele texte. Se continuă prin evocarea ființelor artificiale femeile sau sirenele din La Maison au bord de la mer / Casa de la malul mării create din "materie artorganică" (Vonarburg, 2000). • Femeile scriitoare și politicul / politica? Cele două autoare pe care tocmai le-am evocat au un punct comun. Pentru ele, dimensiunea politică, în sensul clasic și politicianist al termenului, nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
moldovenești" de la preotul satului, anume Constantin, „carele câteodată pe lângă trasul de urechi, ne hrănea cu colaci de la biserică", scrie Vârnav în „Tecuciul literar", Bârlad, 1943, iar biograful lămurește lucrurile: „Preotul-învățător îi sfătuise pe copii să nu mănânce din perii și merii din ograda bisericii, sub cuvânt că ar fi spurcate roadele având rădăcinile crescute din untura morților. Dar biserica fiind acoperită cu stuh și-n câteva locuri spartă, băieții intrau în biserică și mâncau toți colacii. Scoteau stuhul din acoperământ, mâncau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]