6,587 matches
-
a perimetrului. Prin umectare se înțelege fenomenul care are loc la atingerea unui corp solid cu un lichid. Anumite lichide udă (umectează) suprafața unui corp solid dat, altele nu. Exemplu: apa udă suprafețele din sticlă dar nu și metalele, iar mercurul acționează invers. Suprafețele udate cu un anumit lichid se numesc liofile iar cele care nu sunt udate, liofobe. Dacă lichidul este apa, suprafețele se numesc hidrofile și respectiv hidrofobe. În aceste cazuri trebuie ținut cont de forțele intermoleculare care se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sensibilitate la variația pHului, durabilitate în timp, higroscopicitate ridicată și rezistență electrică. În determinările de pH, potențialul electrodului indicator se măsoară în raport cu potențialul constant al unui electrod de referință. Drept electrod de referință se folosește electrodul de calomel format din mercur și calomel (clorură mercuroasă) în soluție de clorură de potasiu, cu următoarea schemă: Aparatele folosite pentru determinarea tensiunii electromotoare se numesc pH-metre. Modelele noi folosesc un electrod combinat pentru a ușura măsurarea valorilor pH-ului, mai ales în cazul măsurătorilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau ale altor organisme care nu au nimic comun cu instalația pe care dorim s’o protejăm, dar - ce egoism uman! - de care suntem dependenți). Din acest ultim motiv nu suntem înclinați să luăm în discuție tratamentele cu săruri de mercur amintite de [16]. Ca o remarcă generală, suntem obligați să arătăm că un spațiu steril nu se poate crea și menține, sub presiunea biosului, decât în spații închise. Dar, cazul concret al instalației de răcire industrială nu îndeplinește această condiție
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nativ s-a format în decursul diferitelor procese geologice, prin reducerea combinațiilor lor din natură, cum ar fi sulfurile, cupritul sau malachitul. Ca impurități ale cuprului nativ se menționează oxidul cuprului monovalent Cu 2O, uneori fierul, plumbul, argintul si rar mercurul sau aurul. Pentru industria metalurgică cuprul nativ nu prezintă importanță deoarece se gasește rar în natură. Zăcămintele de cupru nativ se află în Rusia (la Naucatsk, Turinsk, Deghelensk etc), în SUA (regiunea Lacului Superior), în România la Baia de Aramă etc. Cele
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de [CuCl4]2- și in soluțiile diluate ioni albaștri. Dacă la soluțiile diluate și albastre ale diclorurii de cupru se adaugă clorură de potasiu apare culoarea verde. Diclorura de cupru cu clorurile metalelor alcaline, cu clorura de amoniu, diclorura de mercur, diclorura de plumb etc. formează clorosăruri. Combinația Li[CuCl3]·2H2O se prepară prin evaporarea unei soluții concentrate formate din soluție de diclorură de cupru cu clorură de litiu și se prezintă sub formă de prisme de culoarea granatului, care se
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
HCl saturate cu carbonat bazic de cupru. La evaporarea soluției rezultate prin acțiunea amoniacului gazos asupra unei soluții calde si saturate de diclorură de cupru se separă cristale octaedrice de culoare albastru închis de [Cu(NH3)4]Cl2·2H2O. Fosforul, mercurul, argintul, diclorura de staniu și glucoza se comportă ca reducători față de diclorura de cupru. Soluțiile diclorurii de cupru în prezență de cupru metalic absorb rapid monoxidul de carbon. Diclorura de cupru servește la prepararea unor coloranți, drept catalizator(la oxidarea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
2 și 3 este i1=30 0 . a) Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. b) Determinați valoarea lui k. 45 6. În Fig.2.7. este un tub de sticlă ce are pereții groși și este umplut cu mercur. a) Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. b) Determinați indicele de refracție al sticlei, știind că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de 3mm, se vede aparent de către un observator, aflat în afara tubului, ca fiind de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
6. În Fig.2.7. este un tub de sticlă ce are pereții groși și este umplut cu mercur. a) Reprezentați mersul razei de lumină în acest sistem. b) Determinați indicele de refracție al sticlei, știind că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de 3mm, se vede aparent de către un observator, aflat în afara tubului, ca fiind de 5mm. 7. Patru lentile plan convexe identice subțiri îns=1,5) fiecare având f=80cm în aer sunt dispuse coaxial. Dacă intervalul
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și de funcționarea acestuia. Menționez că apariția unui copil cu autism în familie nu înseamnă că acesta nu a fost dorit sau iubit. Se vorbește și despre rolul unor infecții virale sau bacteriene ori al unor toxine exogene cum este mercurul. Cristina Mureșan consideră că „nu este însă științific și nici etic să reducem autismul la o problemă de transmitere genetică simplă”, deoarece autismul este „o afecțiune multifactorială” în care factorul genetic joacă un rol important, dar nu exclusiv” Autismul este
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
concentrații mai mici: 1-2%o ca antiseptic citofilactic în plăgile infectate, în tratamentul cistitelor și intraconjunctival în profilaxia conjunctivitei neo-natorum. Acetatul de argint coloidal se folosește în creme, pentru tratamentul infecțiilor în arsuri. 1.3.2.2.2. Compușii de mercur Si-au restrâns mult câmpul de utilizare, dintre aceștia mulți fiind scoși din practica medicală datorită riscului intoxicației cu mercur. Se mai folosesc: Boratul fenilmercuric (Fenosept) și Tiomersalul se folosesc soluții apoase pentru spălarea mâinilor și pentru dezinfecția suprafețelor. În
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
Acetatul de argint coloidal se folosește în creme, pentru tratamentul infecțiilor în arsuri. 1.3.2.2.2. Compușii de mercur Si-au restrâns mult câmpul de utilizare, dintre aceștia mulți fiind scoși din practica medicală datorită riscului intoxicației cu mercur. Se mai folosesc: Boratul fenilmercuric (Fenosept) și Tiomersalul se folosesc soluții apoase pentru spălarea mâinilor și pentru dezinfecția suprafețelor. În soluții alcoolice se folosesc pentru aseptizarea câmpului operator. 1.3.2.3. Oxizii Oxidul de calciu și hidroxidul de calciu
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
utilizează acid ascorbic drept antioxidant. Culoarea închisă poate apare și ca urmare a depășirii regimurilor termice. Prevenirea acestui defect se realizează prin: evitarea stagnării materiei prime între fazele procesului tehnologic; dezaerarea produsului în condiții de vid de 400 mm coloana mercur; corectarea acidității produsului; răcirea produselor finite după pasteurizare până la temperatura indicată de tehnologie. 95 Pierderile importante de vitamina C sunt accentuate când se face dozarea șucului în ambalaje necorespunzătoare (ambalaje metalice care nu au fost protejate cu lac acidorezistent), când
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg la presiunea p; γtensiunea superficială
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg la presiunea p; γtensiunea superficială a Hg; θ unghiul de contact între Hg și suprafața solidului. Deși θ este o mărime care depinde de natura corpului cu care mercurul vine în contact, în practică
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg la presiunea p; γtensiunea superficială a Hg; θ unghiul de contact între Hg și suprafața solidului. Deși θ este o mărime care depinde de natura corpului cu care mercurul vine în contact, în practică se consideră o valoare medie de 140°. Pentru γ se consideră valoarea de 480 dyne/cm. Dacă se înlocuiesc valorile de mai sus în relația (5), atunci raza porilor va fi egală cu: (6) Cu ajutorul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
egală cu 70 Å. Utilizarea presiunilor foarte mari este limitată de rezistența schimbătorilor de ioni. Metoda permite determinarea volumului total de pori, distribuția volumului porilor în funcție de raza acestora și suprafața specifică a macroporilor. În practică se ține cont de compresibilitatea mercurului pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului; Q cantitatea de probă în grame; Div.eff — deplasarea mercurului la presiunea p, corectată pentru deplasarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de rezistența schimbătorilor de ioni. Metoda permite determinarea volumului total de pori, distribuția volumului porilor în funcție de raza acestora și suprafața specifică a macroporilor. În practică se ține cont de compresibilitatea mercurului pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului; Q cantitatea de probă în grame; Div.eff — deplasarea mercurului la presiunea p, corectată pentru deplasarea mercurului fără probă. Borovsky și colab. /9/ au aplicat pentru
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
practică se ține cont de compresibilitatea mercurului pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului; Q cantitatea de probă în grame; Div.eff — deplasarea mercurului la presiunea p, corectată pentru deplasarea mercurului fără probă. Borovsky și colab. /9/ au aplicat pentru prima dată această metodă pentru studiul copolimerilor macroporoși St-DVB cu scopul de a urmări efectul naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului; Q cantitatea de probă în grame; Div.eff — deplasarea mercurului la presiunea p, corectată pentru deplasarea mercurului fără probă. Borovsky și colab. /9/ au aplicat pentru prima dată această metodă pentru studiul copolimerilor macroporoși St-DVB cu scopul de a urmări efectul naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor. Sederel și De Jong /10/ folosesc un
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Borovsky și colab. /9/ au aplicat pentru prima dată această metodă pentru studiul copolimerilor macroporoși St-DVB cu scopul de a urmări efectul naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor. Sederel și De Jong /10/ folosesc un porozimetru cu mercur pentru a stabili modul cum compoziția amestecurilor de porogeni de diferite naturi contribuie la modificarea structurii poroase a copolimerilor. Porozimetria cu mercur poate fi utilizată și la determinarea suprafaței specifice interne pentru domeniul macroporilor /11/. Pentru aceasta se face presupunerea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
naturii și a cantității mediului inert asupra distribuției porilor. Sederel și De Jong /10/ folosesc un porozimetru cu mercur pentru a stabili modul cum compoziția amestecurilor de porogeni de diferite naturi contribuie la modificarea structurii poroase a copolimerilor. Porozimetria cu mercur poate fi utilizată și la determinarea suprafaței specifice interne pentru domeniul macroporilor /11/. Pentru aceasta se face presupunerea că toți porii sunt de formă cilindrică, în acest caz fiind valabilă relația: (8) în care: Si suprafața specifică internă a porilor
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
cilindrică, în acest caz fiind valabilă relația: (8) în care: Si suprafața specifică internă a porilor cu rază ri (m 2/g); Vpi volumul porilor cu raza ri cm 3/ g. Raza porilor (ri) a fost determinată prin porozimetrie cu mercur. Coutinho și colab /5/ au determinat volumul porilor pentru copolimeri pe bază de 2VP-DVB obținuți în prezența unui amestec de n-heptan/toluen, din curbele cumulative și diferențiale de distribuție a mărimii porilor, folosind un porozimetru cu Hg de tip
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
densitate specifică; m1 greutatea probei de copolimer în grame (g); m2 greutatea balonului cu probă (g); m3 greutatea balonului cu probă și cu n-heptan (g); h densitatea heptanului; Vp volumul balonului ; Densitate aparentă, ρap, a fost determinată picnometric cu mercur /15/. Umplerea cu mercur a picnometrului s-a efectuat după degazarea probelor până la 1x10-4mm col.Hg la 20o : (13) unde: ρap densitatea aparentă; Vp volumul picnometrului; m1 greutatea probei de copolimer (g); m2 greutatea picnometrului cu probă (g); m3 greutatea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
probei de copolimer în grame (g); m2 greutatea balonului cu probă (g); m3 greutatea balonului cu probă și cu n-heptan (g); h densitatea heptanului; Vp volumul balonului ; Densitate aparentă, ρap, a fost determinată picnometric cu mercur /15/. Umplerea cu mercur a picnometrului s-a efectuat după degazarea probelor până la 1x10-4mm col.Hg la 20o : (13) unde: ρap densitatea aparentă; Vp volumul picnometrului; m1 greutatea probei de copolimer (g); m2 greutatea picnometrului cu probă (g); m3 greutatea picnometrului cu probă și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]