6,122 matches
-
-o spre a putea stabili principiul că toate științele răsfrâng În cugetul nostru o parte din această realitate, după punctul de vedere În care o privim. „Știința”, cum spune dl Levy-Bruhl, „nu este și nu poate fi decât rezultatul aplicării metodice a spiritului omenesc la o parte sau la un aspect al realității date” (p. 251). Totuși, trebuie observat că nu sunt numai două soiuri de realități, cum crede d1 Picard: „realul interior și realul exterior” (p. 13), cu alte cuvinte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
savoarea și mișcarea de idei a originalului, fără a recurge abuziv la neologisme în redarea abstracțiunilor filosofice. P. se arată interesat și de studierea influențelor clasice asupra literaturii române. În lucrarea Filosofia antică în opera lui Eminescu (1930), el studiază metodic izvoarele antice ale poemelor cosmogonice eminesciene sau ale poeziilor despre viață și suflet și subliniază inspirația directă - iar nu prin intermediar schopenhauerian - a poetului din gândirea indiană, precum și esența platonică a unor scrieri ca Luceafărul. Împreună cu G. Popa-Lisseanu și Iuliu
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]
-
creștinismului cosmic”: pelerinajul la „locurile sfinte” apare ca o simplă conversie a transhumanței, riturile liturgice sunt o imagine a călătoriei într-un cosmos spiritual, iar cimitirul, troițele sau biserica sunt tot atâtea mărci ale permanenței sacrului. Unii cărturari se ocupă metodic de zestrea locului sau a pământului, în timp ce alții „pierd vremea” consemnând profilul alterității, descoperind instrumentele comparației și învățând regulile de negoț cu reprezentanții unor lumi necunoscute (cum a fost cazul cu descoperirea culturală a Asiei). Uneori, ambele dispoziții își fac
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bine, frumos și adevăr. Odinioară niște categorii transcendentale cu efect de vitraliu asupra cunoașterii, universaliile medievale au fost afumate de aroganța iluministă. Legătura organică dintre ce și cum a fost treptat compromisă. Formarea a devenit informare, iar cunoașterea, tot mai metodică, și-a luat ca standard performanța cognitivă (IQ). Anemierea componentei liturgice din cunoașterea teologică a coincis cu dislocarea corporalității din odiseea cunoașterii științifice. Acest postulat n-a fost decât tot opera uneia dintre meditațiile carteziene, care a declarat că omul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
obsesia pentru perfecțiunea geometrică a expunerii. Austeritatea argumentației de tip logic putea compensa cu greu lipsa de imaginație poetică și teologică, atât de pregnantă în alte tradiții creștine (cum este, de pildă, cultura siriacă). Pentru latini, gândul teologic trebuia înălțat metodic, cu răbdare, ca un acoperiș de catedrală gotică. Paradigma excelenței nu mai este acum elocvența, ci precizia. Summele medievale vor ca silogismul să epuizeze toate resursele inteligenței. Inteligența însăși devine „gândire calculatoare”. Astfel, tot mai puțin loc rămâne pentru inspirația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Obiectivele acestui program de exerciții specifice pentru dezvoltarea echilibrului sunt: formarea unei ținute corecte și acomodarea cu bârna; învățarea tehnicii corecte a elementelor de echilibru la bârnă cu următoarele caracteristici: amplitudine, expresie artistică, ritmt și tempo în execuție; îmbunătățirea liniei metodice în predarea elementelor tehnice; capacitatea de armonizare și dirijare a mișcărilor complexe; siguranță în deplasarea corpului și preczie în executarea mișcărilor cu o complexitate mai mare. Material și metodă Bârna este un aparat de echilibru care constituie o probă de
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
transmit simultan cu efectuarea exercițiului prin diferite căi (vizuală, tactilă, sau acustică), formând un flux informațional cu multiple posibilități de acțiune, accelerând corectarea greșelilor puternic înrădăcinate, printr-o reînnoire rapidă a percepțiilor chinestezice. Aparatele ajutătoare, se constituie în veritabili acceleratori metodici, dacă sunt utilizate rațional în faza formării deprinderilor motrice, combinate cu exerciții în condiții ușurate și care abordează secvențial fazele procedeului tehnic respectiv. Ipoteză: Am pornit de la presupunerea că folosirea aparatelor ajutătoare va contribui la reducerea greșelilor de tehnică la
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
împunge balenele fugare, se pomenise cu capul gol; curentul de aer stîrnit de aripile unei cozi ridicate brusc, îi smulsese pălăria. Fuga dezordonată a turmei nu întîrzie totuși să se transforme în ceea ce ni se păru a fi o înaintare metodică; după ce-și strînseră, în sfîrșit, rîndurile, balenele o zbughiră din nou, cu o viteză sporită. A le urmări mai departe ar fi fost zadarnic; dar ambarcațiunile mai zăboviră un pic, pentru a încerca să captureze balenele atinse de drugi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apoi, mă bate gîndul că Moby Dick mai mult înghite decît mușcă. Ă Atunci, întinde-i brațul stîng, ca s-o momești să-ți dea înapoi brațul drept, se amestecă în vorbă Bunger. Știți, domnilor - adăugă el înclinîndu-se ceremonios și metodic în fața fiecăruia dintre cei doi căpitani - știți că aparatul digestiv al balenei a fost construit în așa fel de impenetrabila Pronie Cerească, încît nu poate să digere complet nici măcar un braț de om? O știe și ea. Așa că, ceea ce dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave. ARIPĂ - velă suplimentară de formă trapezoidală și de suprafață mică, înălțată cînd bate vîntul din pupa. AZIMUT - noțiune generală care definește arcul de orizont măsurat de la punctul cardinal nord în sens retrograd pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
izvorât din intuiție și că, pentru aceste temeiuri, cadrul didactic nu necesită o pregătire suplimentară (specială). Preconcepția anterioară poate fi contracarată prin apelul la argumente psihopedagogice concretizate în studiile dedicate carierei didactice, care atestă că rolul suportului informațional, al pregătirii metodice și al antrenamentului practic, incluse în programul de formare inițială, este fundamental. O analiză științifică a cauzelor nereușitei în cariera didactică (vezi Birkinshaw, 1995) identifică 25 de asemenea elemente etiologice care pot fi concretizate, începând de la absența trăsăturilor înnăscute și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de la diverse manifestări profesionale (în justiție, spre exemplu, prin procese, elaborarea unor acte normative, consilierea în acest domeniu) și reușita în cariera didactică dedicată predării științelor juridice. Apreciem că numai o formare inițială organizată, circumscrisă unor principii psihologice, pedagogice și metodice, poate să recomande proiectiv o prestație didactică reușită. Elocința, retorica, personalitatea accentuată sunt numai câteva dintre condițiile necesare, dar nu și suficiente pentru succesul carierei pedagogice în științele juridice. Numai aprofundarea temeinică și serioasă a unei discipline, cu un trecut
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
supraviețui într-o conjunctură educațională modernă. Concluzionăm cu un set de remarci aparținând profesorului R. Iucu (2000): „Se pare, sau poate că aici nu ar mai trebui să lăsăm loc aparenței, că pentru succesul muncii didactice, dincolo de cunoștințele științifice și metodice, mai trebuie și altceva cunoscut și stăpânit. Activitatea unui cadru didactic, «calitățile sale și erorile pedagogice pe care le comite nu pot fi analizate și apreciate decât ca elemente ale unui ansamblu în care intervin factori foarte diferiți: clasa cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de criză educațională întâmpinate de către profesor la contactul cu clasa (grupa) în predarea obiectului de învățământ respectiv. Astfel, disciplina didactică, structurată după o serie de principii curriculare moderne, înglobează la nivel de conținut elemente structurale dinamice și orientate funcțional. * Principiile metodice care ar trebui să stea la baza formării cadrelor didactice, enunțate și prezentate de profesorul Dan Potolea de la Universitatea din București (vezi Potolea, 1980), sunt următoarele: • asimilarea progresivă a rolurilor profesionale, poziție opusă mentalității tradiționale conform căreia cadrul didactic își
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
practică propunem simularea educațională); • diversificarea formelor de aplicare practică (practica pedagogică); • punerea în contact a candidaților cu eșantioane reprezentative ale situațiilor educaționale pe care le vor întâlni în calitate de absolvenți; • renovarea și reconsiderarea aparatului metodologic utilizat în aplicarea practică a principiilor metodice, în sensul exploatării minicursurilor și a micropredării, jocuri de simulare, studiu de caz, protocoale didactice; • integrarea studenților în situații de învățare și predare asemănătoare (compatibile) cu acelea pe care le vor dezvolta în calitate de profesori (evaluarea propriilor comportamente didactice și interpretarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu acelea pe care le vor dezvolta în calitate de profesori (evaluarea propriilor comportamente didactice și interpretarea lor, proiectarea unor situații de instruire etc.); • individualizarea formelor de pregătire răspunde nevoilor personale de ritm, concentrare, intrare, persistență și ieșire din acțiune (sarcină). Pregătirea metodică a cadrelor didactice din domeniul științelor juridice nu poate face abstracție de expansiunea funcțiilor și a rolurilor cadrului didactic. Toate informațiile dezvoltate în analiza de tip metodic converg către o idee valoroasă emisă de profesorul Ioan Drăgan de la Universitatea de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nevoilor personale de ritm, concentrare, intrare, persistență și ieșire din acțiune (sarcină). Pregătirea metodică a cadrelor didactice din domeniul științelor juridice nu poate face abstracție de expansiunea funcțiilor și a rolurilor cadrului didactic. Toate informațiile dezvoltate în analiza de tip metodic converg către o idee valoroasă emisă de profesorul Ioan Drăgan de la Universitatea de Vest din Timișoara: „Cadrul didactic trebuie să posede două calități fundamentale: sistematicitatea și accesibilitatea”, adică să fie capabil să ordoneze și să prezinte logic-progresiv informația, și, de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Timișoara: „Cadrul didactic trebuie să posede două calități fundamentale: sistematicitatea și accesibilitatea”, adică să fie capabil să ordoneze și să prezinte logic-progresiv informația, și, de asemenea, să se adapteze ușor diferitelor niveluri de înțelegere și de receptare. Întregul nostru demers metodic se va orienta și către atingerea și dezvoltarea unor asemenea competențe psihopedagogice. Observația anterioară trebuie luată în considerare, cu atât mai mult cu cât specificul informației didactice din științele sociale este unul clar determinat: transinformativ. Această caracteristică evidențiază o dublă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
învățământ; - abordarea procesuală, care desemnează planul dinamic al desfășurării procesului de învățământ, poate fi analizată didactic, la nivel de: - faze: • proiectare; • implementare (realizare efectivă); • evaluare. - procese: • predare; • învățare; • evaluare. Studiul procesului de învățământ trebuie realizat în mod sistematic în formarea metodică inițială a profesorilor, deoarece modalitățile de reprezentare ale procesului de învățământ de către cadrele didactice pot influența activitatea și prestația lor la catedră. 2.2. Modelele procesului de învățământtc "2.2. Modelele procesului de învățământ" În lucrarea sa Sisteme de instruire
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cadrele didactice un exercițiu valoros de opțiune în condițiile în care acest fond informațional există. Decizia cu privire la modelul adecvat situației și personalității cadrului didactic poate fi mult mai ușor luată dacă profesorul este abilitat, din punctul de vedere al competențelor metodice, cu capacități de proiectare și de evaluare. 2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrativetc "2.3. Modelele integratoare ale procesului de învățământ din perspectiva predării științelor juridice și administrative" Pornind de la o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Learner-Centered Classroom and School, Jossey-Bass, San Francisco. Moffett, J., Wagner, B.J. (1992), Student-Centered Language Arts, K-12, Portsmouth, Boynton/Cook Publishers Heinemann. Potolea, Dan, 1980, „Cercetarea sistematică - sursa esențială în elaborarea noilor modele de pregătire a cadrelor didactice”, în Perfecționarea activității metodice în școală, volum editat de Revista de Pedagogie, București. Phillips, D., 1997, „How, why, what, when, and where: Perspectives on constructivism and education”, Issues in Education: Contributions from educational Psychology, nr. 3, pp. 151-194. Schurr, S.L., 1994, Dynamite in the
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
D., 1988, „Teoria și metodologia obiectivelor educaționale”, în I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, București. Potolea, D., 1996, „Scopuri și obiective ale procesului didactic”, în I.T. Radu (coord.), Sinteze pe teme de didactică modernă, culegere metodică editată de Tribuna Școlii, București. CAPITOLUL 4TC "CAPITOLUL 4" Curriculumul educațional pentru predarea științelor juridice și administrativetc "Curriculumul educațional pentru predarea științelor juridice și administrative" 4.1. Curriculumul pentru predarea științelor juridice și administrative - aspecte structuraletc "4.1. Curriculumul pentru
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
autocentrismul în favoarea deschiderii față de solicitările vieții reale, cu provocările sale socioeconomice și culturale actuale și potențiale. 10. Principiul elaborării curriculare riguroase Planul de învățământ trebuie elaborat pe baza exigențelor metodologice de dezvoltare a curriculumului național educațional. Demersul curricular presupune parcurgerea metodică a cel puțin trei etape succesive: a) proiectarea planului; b) experimentarea; c) validarea. 4.2.2. Un demers metodologic pentru elaborarea planurilor de învățământtc "4.2.2. Un demers metodologic pentru elaborarea planurilor de învățământ" Pentru conturarea unui cadru metodologic
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cristalizată din punct de vedere instrucțional-pedagogic, după cum arată profesorul Romiță Iucu în lucrarea Instruirea școlară (2001), noțiunea de strategie a fost introdusă din nevoia de a găsi o alternativă la practicile tradiționale utilizate în învățământ: conceperea predării unei discipline (nivelul metodic), elaborarea conținuturilor (spațiul alocat proiectării curriculare), predarea unei simple activități educaționale (lecție, modul, situație). Chiar și din punct de vedere funcțional, strategia se situează pe traiectul de la intenție la realitate, traducându-se prin intermediul acestora sarcinile de instruire într-un ansamblu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pe lângă metodologia general valabilă proceselor educaționale, și instrumente specifice, aplicabile la nivelul disciplinelor juridice și administrative. Un exemplu îl constituie studiul de caz, utilizat cu valoare de sinonimie în situațiile educaționale din domeniul juridic cu „metoda speței”, însă abordat general metodic, prin recursul la principiile didacticii generale. Specificul acestei metode constă în tendința de apropiere a învățării de viața reală, pornindu-se de la premisa că acolo unde există o oarecare similitudine între situația de învățare și situația de viață, învățarea devine
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]